{"id":22635,"date":"2022-05-27T08:41:58","date_gmt":"2022-05-27T08:41:58","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22635"},"modified":"2022-05-27T08:41:58","modified_gmt":"2022-05-27T08:41:58","slug":"recurs-la-patrimoniu-xiv-1962-monica-lovinescu-are-prima-emisiune-la-europa-libera","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/recurs-la-patrimoniu-xiv-1962-monica-lovinescu-are-prima-emisiune-la-europa-libera\/","title":{"rendered":"Recurs la patrimoniu XIV – 1962 Monica Lovinescu are prima emisiune la Europa liber\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cine uit\u0103 nu merit\u0103. Milioane de rom\u00e2ni, \u00een secret, ascultau \u00een surdin\u0103 postul de radio Europa Liber\u0103. Era ca \u015fi cum undele emiteau un soi de oxigen \u00eentr-o poluare politic\u0103 de ipocrizie \u015fi lozinci, compens\u00e2nd traiul prost cu adev\u0103rul ideilor. Vocea inegalabil\u0103 a Monic\u0103i Lovinescu a d\u0103ruit cu tenacitate \u015fi talent o alt\u0103 fa\u0163\u0103 a lumii. Din 1962 \u015fi p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ia din decembrie 1989 a reu\u015fit s\u0103 ne prezinte o alt\u0103 actualitate rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 cea real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A f\u0103cut parte din acea categorie rar\u0103 de oameni pentru care compromisul nu exist\u0103, fiind co\u015fmarul securit\u0103\u0163ii din Rom\u00e2nia comunist\u0103. Fiica scriitorului Eugen Lovinescu, licen\u0163iat\u0103 \u00een Litere \u015fi asistent\u0103 a scriitorului Camil Petrescu, a f\u0103cut parte dintr-o familie de scriitori; crescut\u0103 \u00een cultul cuvintelor, \u00een verticalitatea ideilor; jurnalist, critic literar, scriitoare, avea s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 foarte scump pentru toate aceste calit\u0103\u0163i cu moartea mamei \u00een \u00eenchisoarea Jilava, cu atentatul asupra propriei vie\u0163i, comandat de securitate \u00een domiciliul de la Paris. Al\u0103turi de Virgil Ierunca, partener de-o via\u0163\u0103, a reu\u015fit din Fran\u0163a s\u0103 readuc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sim\u0163ul normalului, scoaterea din acea ad\u00e2nc\u0103 amnezie a personalit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti indezirabile, impar\u0163ialitatea cu care a luptat pentru valorile reale din literatur\u0103. Numeroasele distinc\u0163ii care au recompensat-o dup\u0103 1989 nu i-au alterat aceast\u0103 impar\u0163ialitate; a continuat s\u0103-\u015fi exprime ideile cu aceea\u015fi obiectivitate \u00eentr-o lupt\u0103 continu\u0103, devoratoare de \u00eemplinire personal\u0103 \u015fi ne-a l\u0103sat multe mo\u015fteniri: c\u0103r\u0163i, jurnale, numeroase traduceri \u00een limba francez\u0103 a textelor scriitorilor rom\u00e2ni, apartamentul din Paris (pentru scriitorii tineri), casa \u201eLovinescu\u201d, m\u0103rturia prieteniei cu Paul Goma, Gabriel Liiceanu, Eugen Ionescu etc \u015fi ne-a mai l\u0103sat f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103 MEMORIA DEMNIT\u0102\u0162II.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

…Nu vom mai reg\u0103si niciodat\u0103 nu doar Rom\u00e2nia noastr\u0103 interbelic\u0103, dar nici m\u0103car Rom\u00e2nia viitorului, la care am visat. Zi de zi, de c\u00e2\u0163iva ani \u00eencoace, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe dinafar\u0103 acela\u015fi verdict. (\u2026) \u201eCe e de f\u0103cut\u201d m-a\u015f fi \u00eentrebat pe vremuri. Atunci puteam s\u0103-mi r\u0103spund \u201emergem \u00eenainte\u201d: aveam un microfon \u015fi ascult\u0103tori. Ascult\u0103tori ar mai fi. Dar        [azi] fenomenul nu mai e dec\u00e2t acustic. E o ascultare f\u0103r\u0103 \u0163inere de minte. Uitarea se instaleaz\u0103 \u00een cuv\u00e2nt \u00een chiar momentul \u00een care e rostit.<\/em> (Monica Lovinescu, Jurnal inedit, 2001<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1963 Eugen Co\u015feriu a fost numit profesor la Universitatea din T\u00fcbingen<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 absolvirea liceului din B\u0103l\u0163i, din anul 1939, a urmat cursurile universit\u0103\u0163ilor din Ia\u015fi, Roma \u015fi Milano. Cum Basarabia natal\u0103 \u015fi restul Rom\u00e2niei c\u0103zuser\u0103 \u00een m\u00e2inile ru\u015filor sub forma comunismului, dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Filozofie a Universit\u0103\u0163ii din Milano s-a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een zona liber\u0103 a Lumii. \u00cenc\u0103 din 1951 va fi profesor la Universitatea din Montevideo. Lucr\u0103rile \u00een domeniul lingvisticii \u00eel vor face cunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een Germania, unde va profesa la Bonn, iar Universitatea din T\u00fcbingen i-a oferit o catedr\u0103 din anul 1963 p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/p>\n\n\n\n

S-a vorbit de \u201eo iradiere universal\u0103\u201d a cursurilor sale, aria de cercetare fiind vast\u0103: istoria limbilor, lexicologie, etnolingvistic\u0103, dialectologie, teoria \u015fi filozofia limbii. Cuno\u015ftea 30 de limbi, inclusiv pe cele clasice.<\/p>\n\n\n\n

Pentru cei mai de seam\u0103 speciali\u015fti \u00een domeniu de pe toate meridianele \u201elingvistul num\u0103rul 1\u201d c\u0103p\u0103tase dimensiuni colosale, aproape astronomice, fiind gratulat cu sintagma \u201eGigantul de la T\u00fcbingen\u201d. Autor a peste 50 de volume, toate de prim rang \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei lingvisticii, Doctor Honoris Causa al aproape 50 de Universit\u0103\u0163i \u015fi membru de onoare al tuturor Societ\u0103\u0163ilor Lingvistice de anvergur\u0103, Eugen Co\u015feriu a f\u0103cut parte din categoria celor care se nasc unul pe secol, un geniu printre genii. \u00cen anul 1991 Academia Rom\u00e2n\u0103 l-a ales, cum era, de altfel, normal, membru de onoare. A murit \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd limba tasmanian\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A promova sub orice form\u0103 o limb\u0103 moldoveneasc\u0103, deosebit\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103 este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o gre\u015feal\u0103 naiv\u0103, ori o fraud\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103. Din punct de vedere istoric \u015fi practic este o absurditate, o utopie \u015fi din punct de vedere politic e o anulare a identit\u0103\u0163ii etnice \u015fi culturale a unui popor \u015fi deci un act de genocid etnico-cultural.<\/em> (Eugen Co\u015feriu<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

1964 Andrei Scrima preg\u0103te\u015fte \u00eent\u00e2lnirea istoric\u0103 de la Ierusalim \u00eentre Papa Paul al VI-lea \u015fi Patriarhul Athenagoras I<\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00centre anii 1943-1948 este student al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filozofie din Bucure\u015fti, fiind \u015fi asistentul lui Anton Dumitriu, la Catedra de Logic\u0103 \u015fi Istoria Filozofiei, \u00een ultimii doi ani. Profesorul \u00eel va introduce \u00een atmosfera Rugului Aprins<\/em> de la M\u00e2n\u0103stirea Antim. \u00cen 1949 se \u00eenscrie la Teologie, absolvit\u0103 \u00een 1956. C\u00e2\u015ftig\u0103 aprecierea Patriarhului Justinian, care \u00eel recomand\u0103 pentru o burs\u0103 \u00een India, \u015fi \u00eel sus\u0163ine \u00een ob\u0163inerea pa\u015faportului \u00eempotriva refuzului Securit\u0103\u0163ii. Va sta cinci luni la Geneva, la Institutul Ecumenic. Aici scrie Simple reflec\u0163ii despre comunism<\/em>, un text foarte acuzator la adresa ideologiei comuniste, publicat postum. Pleac\u0103 la Muntele Athos \u015fi de aici la Benares, unde va lucra pentru doctorat p\u00e2n\u0103 \u00een 1959. Se \u00eentoarce la Paris, unde \u00een 1960 \u00ee\u015fi va ob\u0163ine cet\u0103\u0163enia francez\u0103. Patriarhul ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului \u00eel trimite ca reprezentant personal al s\u0103u la Conciliul Vatican II, sub noul pap\u0103 Paul al VI-lea, \u00eentre 1963 \u015fi 1965. Devine arhimandrit al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol \u015fi face posibil\u0103 \u00eent\u00e2lnirea istoric\u0103 de la Ierusalim. \u00centre 1968 \u015fi 1989 va fi profesor la Universitatea din Beirut \u015fi arhimandrit la o m\u0103n\u0103stire ortodox\u0103 din Liban, la Deir-El-Harf. Este membru fondator al Academiei Interna\u0163ionale de \u015etiin\u0163e Religioase din Bruxelles. Dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist se \u00eentoarce \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1991, \u015fi se va stabili definitiv aici dup\u0103 1995. Colaboreaz\u0103 cu Andrei Ple\u015fu la Colegiul Noua Europa. Editura Humanitas \u00eei public\u0103 seria Operelor complete.<\/p>\n\n\n\n

S-ar putea spune c\u0103, \u00eentr-o \u00eencercare suprem\u0103 \u015fi monstruoas\u0103, comunismul ia asupra lui \u015fi concentreaz\u0103 \u00een el toate p\u0103catele lumii, \u00eens\u0103 nu pentru a o m\u00e2ntui, ci pentru a o duce la pierzanie. Dar astfel, el ofer\u0103 con\u015ftiin\u0163ei cre\u015ftine oglinda \u00eentunecat\u0103 a propriei ei imagini, locul \u00een care aceasta \u00ee\u015fi poate contempla c\u0103derea. (\u2026)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Am eu dreptul, a\u015fa de u\u015furatic, s\u0103 \u00eel definesc, s\u0103 \u00eel \u0163in \u00een s\u0103rmanele mele conturi, s\u0103 \u00eel posed pe Hristos p\u00e2n\u0103 la a proiecta \u00een El lucruri decurg\u00e2nd din m\u0103run\u0163imea unei vie\u0163i pe care El a venit s-o ridice, s\u0103 o deschid\u0103, nu s\u0103 o \u00eenchid\u0103? Dac\u0103 porne\u015fti de la cre\u015ftinism ca religie a excluziunii, dac\u0103 faci din \u201esuperioritate\u201d un pretext pentru excluziune, m\u0103 tem c\u0103 nu e\u015fti \u00een Duhul lui Hristos. Ori El spune: \u201eSunt acolo unde voi nu m-a\u0163i c\u0103utat\u201d<\/em>. (Andrei Scrima<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine uit\u0103 nu merit\u0103. Milioane de rom\u00e2ni, \u00een secret, ascultau \u00een surdin\u0103 postul de radio Europa Liber\u0103. Era ca \u015fi cum undele emiteau un soi de oxigen \u00eentr-o poluare politic\u0103 de ipocrizie \u015fi lozinci, compens\u00e2nd traiul prost cu adev\u0103rul ideilor.…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,453],"tags":[],"class_list":["post-22635","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-250"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22635","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22635"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22635\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22639,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22635\/revisions\/22639"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22635"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22635"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22635"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}