{"id":22927,"date":"2022-07-16T15:57:54","date_gmt":"2022-07-16T15:57:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=22927"},"modified":"2022-07-16T15:57:54","modified_gmt":"2022-07-16T15:57:54","slug":"cui-ii-este-frica-de-hortensia-papadat-bengescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/cui-ii-este-frica-de-hortensia-papadat-bengescu\/","title":{"rendered":"Cui \u00eei este fric\u0103 de Hortensia Papadat-Bengescu?"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

O incursiune \u00een lumea romanelor bengesciene (I)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centre cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale, proza rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 pozi\u0163ia prin apari\u0163ia unor romane de referin\u0163\u0103 (P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor<\/em> \u015fi Ciuleandra<\/em> ale lui Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi<\/em> \u015fi Patul lui Procust<\/em> ale lui Camil Petrescu, precum \u015fi romanele Hortensiei Papadat-Bengescu, integrate \u00een Ciclul Hallipilor<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Putem considera revolu\u0163ionar\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 pentru arta romanului rom\u00e2nesc; atmosfera era de mare \u00eennoire sub aspectul g\u00e2ndirii artistice. Acum, se pun bazele romanului psihologic modern. Fundamentele pentru modernizarea literaturii \u2013 \u00een sensul punerii ei de acord cu ceea ce \u00eei cerea epoca \u2013 se afl\u0103 \u00een Teze \u015fi antiteze<\/em>, o culegere de articole de atitudine estetic\u0103. Aici, Camil Petreseu ofer\u0103 o imagine a manifestului s\u0103u artistic care, chiar dac\u0103 nu are un r\u0103sunet deosebit \u00een epoc\u0103, jaloneaz\u0103 direc\u0163iile estetice ale noului roman. De asemenea, activau, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, marii critici literari Garabet Ibr\u0103ileanu, Eugen Lovinescu \u015fi George C\u0103linescu. Primii doi aveau reviste \u015fi cenacluri \u015fi d\u0103deau tonul \u00een privin\u0163a primirii de c\u0103tre critic\u0103 a unei c\u0103r\u0163i sau a unui autor nou.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context, sus\u0163inut\u0103 de G. Ibr\u0103ileanu \u015fi E. Lovinescu, creeaz\u0103 Hortensia Papadat-Bengescu marile sale romane. Iar, astfel, problema analizei psihologice are s\u0103 \u00ee\u015fi descopere adev\u0103ratul drum prin cei trei reprezentan\u0163i: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu \u015fi Liviu Rebreanu.<\/p>\n\n\n\n

Lumea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu este o lume viu colorat\u0103, configurat\u0103 \u00een toat\u0103 plenitudinea ei de femei \u015fi de b\u0103rba\u0163i \u2013 to\u0163i, interesa\u0163i de etichet\u0103 \u015fi de ce zice lumea. Personajele Hortensiei Papadat-Bengescu provin din prima sau a doua genera\u0163ie de burghezi \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i, sunt adaptabile la cerin\u0163ele de etichet\u0103 \u015fi imperturbabile \u00een snobismul lor. \u00cen \u201elumea lor\u201d se p\u0103trunde u\u015for: nu se \u0163ine seama de origine, ci de avere.<\/p>\n\n\n\n

Mediul, ca realitate social\u0103, cuprinde \u201eeroi\u201d lipsi\u0163i de profunde complica\u0163ii spirituale ori sentimentale, de probleme vitale. Oamenii alc\u0103tuiesc un grup deschis doar celor dispu\u015fi s\u0103 accepte tacit legile \u201egintei\u201d. Celui care ar vrea s\u0103 intre \u00een acest cerc nu i se cer calit\u0103\u0163i deosebite, dar nu i se iart\u0103 lipsa de avere \u015fi, eventual, a titlurilor nobiliare, fie ele \u015fi de \u00eemprumut. O lume plin\u0103 de fast \u015fi de o puternic\u0103 dorin\u0163\u0103 de transformare; o lume ce se joac\u0103 cu propria-i soart\u0103, f\u0103r\u0103 teama c\u0103derii; o lume \u00een care, dac\u0103 pr\u0103bu\u015firea e inevitabil\u0103, lupta se duce pentru ca aceasta s\u0103 nu ia forma dec\u0103derii omului de r\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n

Maxen\u0163iu, prin\u0163ul bolnav de tuberculoz\u0103, manifest\u0103 oroare pentru moartea comun\u0103; face totul pentru a se adapta lumii care-l primise. C\u00e2nd boala \u00eei secer\u0103, necru\u0163\u0103toare, zilele, din tot amalgamul de vise \u015fi dorin\u0163i, de hot\u0103r\u00e2ri \u015fi renun\u0163\u0103ri de p\u00e2n\u0103 atunci, r\u0103m\u00e2ne doar dorin\u0163a de a se izola, de a disp\u0103rea din ochii lumii. Aceea\u015fi \u00eencercare de a-\u015fi masca boala apare \u015fi la Lenora. Femeia voluptuoas\u0103 de alt\u0103dat\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi ascund\u0103 boala, fiind r\u0103v\u0103\u015fit\u0103 de o mare dezn\u0103dejde. Chiar \u015fi Sia (fiica lui Lic\u0103 Trubadurul), de\u015fi \u00eenvine\u0163it\u0103 de infec\u0163ie, nu vrea s\u0103 fie v\u0103zut\u0103 de tat\u0103l s\u0103u. \u201eCazurile\u201d amintite sunt patologice: sim\u0163indu-\u015fi aproape sf\u00e2r\u015fitul, personajele bengesciene se ascund, cu ultimile puteri, afi\u015f\u00e2nd discre\u0163ia. Gesturile lor sunt patologice, iar ac\u0163iunile lor \u00ee\u015fi au sorgintea \u00een boal\u0103, ele nu vin dinl\u0103untrul con\u015ftiin\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n

S-au f\u0103cut, \u00een acest context, aprecieri asupra raportului ac\u0163iune-digresiuni. Ac\u0163iunea propriu-zis\u0103 ocup\u0103 doar o treime din volumul total al paginilor scrise. Propor\u0163ia ar putea s\u0103 sugereze neavizatului o s\u0103r\u0103cie \u00een con\u0163inut \u015fi, pe de alt\u0103 parte, oarecum paradoxal, un surplus de comentarii. Dar comentariile nu fac dec\u00e2t s\u0103 \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 nara\u0163iunea, d\u00e2ndu-i profunzime. Permanentul flux de nout\u0103\u0163i transform\u0103, astfel, romanele \u00een cauz\u0103 \u00eentr-o cronic\u0103 ampl\u0103, captivant\u0103 prin neprev\u0103zut.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103rit\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 sub aspectul preocup\u0103rilor zilnice, atmosfera Cet\u0103\u0163ii vii<\/em> devine ap\u0103s\u0103toare. Astfel via\u0163a ora\u015fului Bucure\u015fti \u2013 oglind\u0103 a tuturor sferelor sociale \u2013 ridic\u0103 semne de \u00eentrebare. A fost posibil\u0103 cu adev\u0103rat existen\u0163a unei astfel de societ\u0103\u0163i? R\u0103spunsul vine f\u0103r\u0103 ezitare: da, c\u0103ci toate personajele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt viabile mai ales \u00eentr-o lume ca a lor \u015fi nicidecum \u00eentr-o alta.<\/p>\n\n\n\n

Realismul crud al scriitoarei aduce \u00een scen\u0103 o societate ce nu mai trebuie \u201es\u0103 dea din coate\u201d pentru a r\u0103zbi material, o societate \u00een care \u201eluxul b\u0103t\u0103tor la ochi \u015fi frenezia erotic\u0103\u201d merg m\u00e2n\u0103-\u00een-m\u00e2n\u0103, definind un climat caracteristic burgheziei ajunse. Voluptatea pare chiar a de\u0163ine \u00eent\u00e2ietatea, sfid\u00e2nd toate normele morale: problemele de con\u015ftiin\u0163\u0103 au intrat \u00een umbr\u0103. Nimic mai superficial \u2013 din punctul de vedere al modernilor din epoc\u0103 \u2013 dec\u00e2t amintirea eroinelor romantice, ingenue \u015fi misterioase. Acum este momentul fetelor sportive \u015fi emancipate, care, lipsite de prejudec\u0103\u0163i, ironizeaz\u0103 trecutul, pentru a crea o alt\u0103 perspectiv\u0103 feminit\u0103\u0163ii. Se contureaz\u0103 profilul \u201efecioarelor despletite\u201d, beneficiare ale unor libert\u0103\u0163i nelimitate. Nimic nu pare odios la prima vedere, dar, \u00een profunzime, totul e putred. Degenera\u0163ii, bastarzii, bolnavii incurabili completeaz\u0103 lumea \u00een care nimeni nu condamn\u0103 josnicia, aceasta din urm\u0103 devenind, de fapt, o norm\u0103 de conduit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru calmul Doru Hallipa, mo\u015fia de la Prundeni \u015fi so\u0163ia acaparatoare constituie totul. Mariajul, \u00eenv\u0103luit \u00een pasiunile Lenorei, pare de nezdruncinat. Dezv\u0103luirea adulterului nu-l zdrobe\u015fte, ci \u00eel dezorienteaz\u0103, dar numai pentru scurt timp. Nu se poate vorbi, \u00een niciun caz, de o \u201ec\u0103dere\u201d a lui Doru. Via\u0163a de la Bucure\u015fti a ex-mo\u015fierului nu se deosebe\u015fte cu nimic de cea anterioar\u0103, de la mo\u015fia din Prundeni; schimbarea, at\u00e2t c\u00e2t poate fi perceput\u0103, \u0163ine de schimbarea cizmelor cu pantofii l\u0103cui\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte, pentru Lenora, c\u0103derea este pur biologic\u0103. O Lenor\u0103 pictural de frumoas\u0103 devine conturul vag al unei epave, contur ce se va completa lent, dar sigur, cu crize \u015fi izbucniri violente. C\u0103derea se va accentua, p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t femeia care \u00eel uluise pe rigidul Rim va refuza s\u0103 se mi\u015fte sub a\u015fternut, pentru ca mirosul de putred s\u0103 nu-i dezv\u0103luie taina p\u0103strat\u0103 cu str\u0103\u015fnicie.<\/p>\n\n\n\n

Cei cinci copii ai Lenorei duc mai departe c\u00e2te ceva din ereditatea matern\u0103. Astfel, Elena mo\u015ftene\u015fte frumuse\u0163ea, la care se adaug\u0103 un plus de cump\u0103tare \u015fi calcul, oarecare cultur\u0103 \u015fi, mai ales, un echilibru perfect. Protagonist\u0103 a celui de-al doilea roman al ciclului (de\u015fi cunoscut\u0103 \u00eenc\u0103 din Fecioarele despletite<\/em>), Elena devine centrul universului pe care ea \u00eens\u0103\u015fi \u00eel formeaz\u0103 \u00een jurul s\u0103u. Snobii caut\u0103 modul de a p\u0103trunde \u00een saloanele ei \u015fi, mai ales, de a primi invita\u0163ie la marele concert. Diferite incidente am\u00e2n\u0103 a\u015fteptata zi a \u0163inerii concertului. Repeti\u0163iile se desf\u0103\u015foar\u0103 cu o oarecare regularitate, \u00een \u00eentregul cerc muzical domin\u00e2nd o atmosfer\u0103 de febrilitate cultural\u0103. \u00cena\u00adpoia acestei atmosfere \u2013 false, de altfel \u2013 se afl\u0103 invidia \u015fi b\u00e2rfa; snobismul g\u0103se\u015fte noi mijloace de expresie. Pentru Hortensia Papadat-Bengescu, este un prilej admirabil de a \u201e\u00een\u015fela aparen\u0163ele\u201d; la fel va proceda \u015fi \u00een prezentarea expozi\u0163iilor de pictur\u0103 ale lui Greg \u015fi a atmosferei create de cei ce le frecventeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte ceilal\u0163i copii ai personajului, Coca-Aim\u00e9e mo\u015ftene\u015fte frumuse\u0163ea mamei sale, frumuse\u0163e dublat\u0103 de un egoism feroce. Dac\u0103 Lenora era la fel de egoist\u0103, dar numai \u00een patul conjugal (\u201eso\u0163ie acaparatoare\u201d), Aim\u00e9e \u00ee\u015fi relev\u0103 egoismul pe toate planurile. Mika-L\u00e9, bastarda familiei lui Doru Hallipa, va perpetua \u201emicimea\u201d mamei \u015fi \u00eenjosirea femeii, \u00een general. Iar gemenii vor \u00eentruchipa \u201epl\u0103cerea static\u0103\u201d a Lenorei \u2013 b\u0103nuit\u0103, dar vizibil\u0103 abia \u00een final.<\/p>\n\n\n\n

Revenind la febra preg\u0103tirii concertului, cunoa\u015ftem \u015fi alte personaje care \u00eentregesc galeria. \u201eF\u0103in\u0103reasa\u201d Ada Razu, devenit\u0103 prin\u0163es\u0103 Maxen\u0163iu, spre exemplu. Titlul acaparat prin alian\u0163\u0103, averea \u015fi noua ei situa\u0163ie nu pot \u015fterge \u201eurmele f\u0103inii\u201d. Este neap\u0103rat\u0103 nevoie s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 drum spre saloanele lumii bune, deci \u015fi spre saloanele Elenei.<\/p>\n\n\n\n

Nesim\u0163itor la toate aceste fr\u00e2m\u00e2nt\u0103ri, Lic\u0103, ve\u015fnicul trubadur, nu renun\u0163\u0103 la via\u0163a-i liber\u0103 \u015fi u\u015foar\u0103. De leg\u0103turi aparent durabile (c\u0103s\u0103toria cu Ada Razu) \u015ftie s\u0103 se dispenseze cu u\u015furin\u0163\u0103. Lic\u0103 este, poate, singurul personaj pentru care c\u0103derea sau moartea nici nu exist\u0103. El fluier\u0103 ve\u015fnic \u015fi \u201evia\u0163a trece fluier\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 el\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Drumul ascuns<\/em> (cel de-al treilea roman al seriei), o aduce \u00een prim-plan pe sora mai mic\u0103 a Elenei, Coca-Aim\u00e9e, \u00eenconjurat\u0103 de aceea\u015fi lume pervertit\u0103. Fiic\u0103 a Lenorei, la Aim\u00e9e primeaz\u0103 frumuse\u0163ea, tr\u0103s\u0103tur\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult inteligen\u0163a. \u00cen plus, Aim\u00e9e aduce ceva din \u015fcolile vieneze:\u201dInfatuat\u0103, uscat\u0103 suflete\u015fte \u015fi de ambi\u0163ia monden\u0103 a fiin\u0163elor pornite de jos, aceast\u0103 gra\u0163ioas\u0103 monstruozitate asist\u0103 cu ner\u0103bdare la moartea mamei sale, plictisit\u0103 de schimb\u0103rile de program pe care i le provoac\u0103<\/em>\u201d (G. C\u0103linescu).<\/p>\n\n\n\n

\u201eDrumuri ascunse\u201d se \u00eentrev\u0103d \u00een fiecare personaj, c\u0103ci toate parcurg traiectorii sinuoase, cu final nesigur.<\/p>\n\n\n\n

(continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O incursiune \u00een lumea romanelor bengesciene (I) \u00centre cele dou\u0103 R\u0103zboaie Mondiale, proza rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 pozi\u0163ia prin apari\u0163ia unor romane de referin\u0163\u0103 (P\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor \u015fi Ciuleandra ale lui Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi \u015fi…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,456],"tags":[],"class_list":["post-22927","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-252"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22927","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=22927"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22927\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":22929,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/22927\/revisions\/22929"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=22927"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=22927"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=22927"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}