REZUMAT<\/b><\/p>\n
Profesorul clasic, <\/i>un personaj sobru \u015fi autoritar, distant \u015fi sever, doct \u015fi infailibil, este \u00eenlocuit cu succes ast\u0103zi de profesorul democratic<\/i>, un reformator care va cere \u201eforma\u0163ie \u015fi nu informa\u0163ie\u201d, se va implica \u00eentr-o rela\u0163ie permisiv\u0103 \u015fi democratic\u0103, deschis\u0103 \u015fi amical\u0103 cu elevii, instaur\u00e2nd \u00eentre ace\u015ftia un climat de comunicare liber\u0103, deschis\u0103 \u015fi complex\u0103.<\/p>\n
Pentru o bun\u0103 comunicare cu elevii trebuie s\u0103 se vorbeasc\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i, s\u0103 fim spontani, s\u0103 ascult\u0103m, s\u0103 punem partenerii pe picior de egalitate, s\u0103 asigur\u0103m confortul necesar \u00een timpul comunic\u0103rii, s\u0103 evit\u0103m moralizarea \u015fi moraliz\u0103rile, s\u0103 utiliz\u0103m mesaje care s\u0103 ajute interlocutorul \u00een g\u0103sirea de alternative etc.<\/p>\n
<\/p>\n
RELA\u0162IA PROFESOR \u2013 ELEV<\/b>:<\/p>\n
* Rela\u0163ia profesor elev \u0163ine de sfera rela\u0163iilor interpersonale, motiv pentru care eficien\u0163a trebuie s\u0103 se decid\u0103 pe fondul raporturilor ce se stabilesc \u00eentre educator \u015fi educat.<\/p>\n
* \u00cen problema rela\u0163iei profesor-elev, pe l\u00e2ng\u0103 o bogat\u0103 experien\u0163\u0103 pozitiv\u0103 ce s-a acumulat de-a lungul anilor, se constat\u0103 din p\u0103cate, c\u0103 uneori, aceast\u0103 rela\u0163ie nu trece de zon\u0103 indiferen\u0163ei.<\/p>\n
* Dac\u0103 admitem c\u0103 profesorul \u00ee\u015fi stabile\u015fte mijloacele de ac\u0163iune \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile \u015fi reac\u0163iile elevilor, adapt\u00e2ndu-\u015fi permanent la acestea stilul opera\u0163ional \u015fi folose\u015fte un anumit sistem metodico-organiza\u0163ional, atunci vom recunoa\u015fte rolul profesorului ca fiind hot\u0103r\u00e2tor \u00een ob\u0163inerea efectului pe care el \u00eensu\u015fi l-a anticipat.<\/p>\n
* Elevul este influen\u0163at de c\u0103tre profesor direct, dar \u015fi indirect, prin intermediul grupului social din care face parte \u015fi \u00een care se manifest\u0103 activ, motiv pentru care consider foarte importante cunoa\u015fterea de c\u0103tre profesor a personalit\u0103\u0163ii elevului \u015fi autocunoa\u015fterea elevului \u00een vederea \u00eenregistr\u0103rii tuturor influentelor educative spre formarea \u015fi autoformarea elevului.<\/p>\n
* Succesul dar \u015fi e\u015fecul \u015fcolar, adaptarea sau inadaptarea social\u0103 a elevilor sunt \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu descoperirea blocajelor care apar \u00eentre diferite secven\u0163e ale ac\u0163iunilor educative: motiv \u2013 scop, mijloace \u2013 efect, evaluare \u2013 conexiune invers\u0103 .<\/p>\n
<\/p>\n
SURSELE BLOCAJULUI POT FI: <\/b><\/p>\n
* Control aversiv,<\/p>\n
* Subiectivism \u00een apreciere,<\/p>\n
* Necunoa\u015fterea personalit\u0103\u0163ii elevului sau a mediului sau social,<\/p>\n
* Cultivarea la elevi a unor motiva\u0163ii negative,<\/p>\n
* Indiferen\u0163\u0103 la succes,<\/p>\n
* Disciplin\u0103 asigurat\u0103 numai prin interdic\u0163ii \u015fi solicit\u0103ri,<\/p>\n
* Tranzac\u0163ii compromi\u0163\u0103toare,<\/p>\n
* \u00cencurajarea vedetismului.<\/p>\n
<\/p>\n
Profesorul clasic<\/b>, personaj sobru \u015fi autoritar, distant \u015fi sever, doct \u015fi infailibil, care \u201epreda\u201d un set de cuno\u015ftin\u0163e, apoi \u201epretinde\u201d, examineaz\u0103 \u015fi noteaz\u0103. Arma sa cea mai de temut este catalogul \u015fi uneori alte sanc\u0163iuni care au scopul de a ob\u0163ine ceea ce vrea de la elevi. \u00cen plan educativ m\u00e2nuie\u015fte, cu u\u015furin\u0163\u0103, un set de principii morale seci \u015fi dogmatizate c\u0103rora elevii trebuie s\u0103 li se supun\u0103. Acest model intercaleaz\u0103 \u00een rela\u0163ia profesor-elev o distan\u0163\u0103 ca \u201ede la cer la p\u0103m\u00e2nt\u201d, comunicarea fiind univoc\u0103, de la profesorul care \u015ftie aproape totul, la elevul
\ncare nu \u015ftie aproape nimic. Acest profesor nu va cobor\u00e2 niciodat\u0103 din \u201esfera s\u0103 \u00eenalt\u0103\u201d, va fi misterios \u015fi greu accesibil \u015fi asta pentru c\u0103 nu este nepreg\u0103tit pentru o rela\u0163ie de comunicare cu elevii. El nu are puterea de a se racorda la problemele elevilor, de a las\u0103 la o parte inhibi\u0163ii \u015fi false pudori.<\/p>\n
Profesorul democratic,<\/b> cel mai bun dintre profesori, este reformator, va cere \u201eforma\u0163ie \u015fi nu informa\u0163ie\u201d, se va implic\u0103 \u00eentr-o rela\u0163ie permisiv\u0103 \u015fi democratic\u0103, deschis\u0103 \u015fi amical\u0103 cu elevii. \u00centre ace\u015ftia se instaureaz\u0103 un climat de comunicare liber\u0103, deschis\u0103 \u015fi complex\u0103. Acest model de profesor va \u015fti s\u0103-\u015fi momeasc\u0103 elevii cu o retoric\u0103 a utilit\u0103\u0163ii practice, a aplica\u0163iilor multiple \u015fi nea\u015fteptate ale disciplinei sale. Va \u015fti s\u0103 \u00eenl\u0103ture riscurile pe care le presupune rela\u0163ia de comunicare apropiat\u0103 cu elevii: familiarismul \u015fi eroarea \u00een formularea solu\u0163iilor \u015fi sfaturilor date elevilor.<\/p>\n
<\/p>\n
BARIERELE COMUNIC\u0102RII: <\/b><\/p>\n
Sidney Shore identific\u0103 3 tipuri de blocaje ce constituie probleme reale \u00een realizarea procesului de comunicare:<\/p>\n
* Barierele de ordin emo\u0163ional (team\u0103 de a nu comite gre\u015feli, ne\u00eencrederea fa\u0163\u0103 de superiori, colegi, dificultatea de a schima modul de g\u00e2ndire, dependen\u0163a excesiv\u0103 de opiniile altora etc.).<\/p>\n
* Barierele de ordin cultural (dorin\u0163\u0103 dea se conform\u0103 modelelor sociale, dorin\u0163\u0103 de apartenen\u0163\u0103, slab\u0103 capacitate de a transform\u0103 sau modific\u0103 ideile etc.)<\/p>\n
* Barierele de ordin perceptiv (incapacitatea de distinge \u00eentre cauz\u0103 \u015fi efect, refuzul de a sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, \u00eengustarea excesiv\u0103 a punctului de vedere).<\/p>\n
<\/p>\n
MODALIT\u0102\u0162I DE AMELIORARE A COMUNIC\u0102RII: <\/b><\/p>\n
* utiliza\u0163i mesaje adresate la persoana \u00eent\u00e2i (limbajul responsabilit\u0103\u0163ii), focalizate pe ceea ce simte emi\u0163\u0103torul \u015fi pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reac\u0163iile defensive \u00een comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunic\u0103 emo\u0163iile \u015fi descrie comportamentele f\u0103r\u0103 a face evalu\u0103ri \u015fi atacuri la persoan\u0103;<\/p>\n
* fi\u0163i spontan \u00een exprimarea opiniilor personale, \u00eencerca\u0163i s\u0103 nu va impune\u0163i punctul de vedere. Manipularea este o form\u0103 de comunicare care transmite mesajul de non \u2013 acceptare \u015fi ne\u00eencredere \u00een deciziile luate;<\/p>\n
* asculta\u0163i cu aten\u0163ie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta \u015fi a r\u0103spunde care duce la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00een\u0163elegerii reciproce \u015fi la dep\u0103\u015firea obstacolelor \u00een comunicare. Comunicarea empatic\u0103 con\u0163ine mesaje de \u00een\u0163elegere, compasiune \u015fi afec\u0163iune fa\u0163\u0103 de interlocutor;<\/p>\n
* evita\u0163i stereotipurile \u015fi prejudec\u0103\u0163ile, deoarece conduc la opinii negative despre ceilal\u0163i, sunt cauzele unor ac\u0163iuni \u015fi emo\u0163ii negative, duc la discriminare \u015fi violent\u0103;<\/p>\n
* l\u0103sa\u0163i interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativ\u0103 a ac\u0163iunilor sau atitudinilor sale, critica nu duce neap\u0103rat la schimbarea celeilalte persoane;<\/p>\n
* utiliza\u0163i mesaje care s\u0103 ajute interlocutorul \u00een g\u0103sirea de alternative, posibilit\u0103\u0163i de rezolvare a unei situa\u0163ii. Deseori sfatul este perceput de cealalt\u0103 persoan\u0103 ca o insult\u0103 la inteligen\u0163a sa, ca o lips\u0103 de \u00eencredere \u00een capacitatea persoanei respective de a-\u015fi rezolva singur\u0103 problema;<\/p>\n
* evita\u0163i amenin\u0163\u0103rile, insist\u00e2nd \u00een aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei probleme\/ situa\u0163ii ve\u0163i genera sentimente negative;<\/p>\n
* evita\u0163i moralizarea, aceasta cauzeaz\u0103 sentimente de nelini\u015fte, stimuleaz\u0103 resentimentele \u015fi blocheaz\u0103 exprimarea sincer\u0103 a celeilalte persoane;<\/p>\n
* da\u0163i dovad\u0103 de egalitate, atitudinea de superioritate determin\u0103 formarea unei rela\u0163ii defectuoase de comunicare, \u00eencurajeaz\u0103 dezvoltarea conflictelor. Egalitatea \u00eenseamn\u0103 acceptarea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi respectarea fiec\u0103rei persoane, indiferent de nivelul sau de cultur\u0103, preg\u0103tire profesional\u0103;<\/p>\n
* \u0163ine\u0163i cont de factorii sentimentali, \u00eencercarea de a convinge doar prin argumentare logic\u0103 sau dovezi logice duce la frustrare, poate bloc\u0103 comunicarea;<\/p>\n
* solicita\u0163i mai multe informa\u0163ii, pune\u0163i \u00eentreb\u0103ri deschise, c\u00e2te una pe r\u00e2nd, acestea dau vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora g\u00e2ndurile \u015fi sentimentele sale, este convins c\u0103 te intereseaz\u0103 ceea ce \u00ee\u0163i spune;<\/p>\n
* utiliza\u0163i parafrazarea, este o metod\u0103 \u00een comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de a comunica mai eficient nevoile. Dar nu o folosi\u0163i prea des!;<\/p>\n
* da\u0163i posibilitatea explor\u0103rii solu\u0163iilor alternative prin folosirea brainstorming-ului, ascult\u0103rii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative, ob\u0163inerea unui angajament;<\/p>\n
* utiliza\u0163i confirm\u0103rile verbale, vizuale \u015fi non verbale, precum \u015fi sunete care \u00eei fac pe vorbitori s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u00eei asculta\u0163i cu interes \u015fi cu respect;<\/p>\n
* citi\u0163i limbajul corpului, concentra\u0163i-va aten\u0163ia pe factorii cheie: expresia fe\u0163ii, ochilor, tonul vocii, \u0163inuta corpului \u015fi gesturile;<\/p>\n
* asigura\u0163i confortul necesar \u00een timpul comunic\u0103rii.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. Maria L\u0103cr\u0103mioara RUSU<\/p>\n
Liceul Tehnologic \u201eDimitrie Leonida\u201d Piatra \u2013 Neam\u0163<\/p>\n
<\/p>\n
BIBLIOGRAFIA: <\/b><\/p>\n
1. Abric, J., Psihologia comunic\u0103rii,<\/i> Editura Polirom, Ia\u015fi, 2002;<\/p>\n
2. Baban, A., Consiliere educa\u0163ional\u0103<\/i>, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001<\/p>\n
3. Dru\u0163\u0103, M.E., Cunoa\u015fterea elevului<\/i>, Editura Aramis, 2004<\/p>\n
4. Tru\u0163\u0103, E., Mardar, S., Rela\u0163ia profesor-elevi: blocaje \u015fi deblocaje<\/i>, Editura Aramis, 2002<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
REZUMAT Profesorul clasic, un personaj sobru \u015fi autoritar, distant \u015fi sever, doct \u015fi infailibil, este \u00eenlocuit cu succes ast\u0103zi de profesorul democratic, un reformator care va cere \u201eforma\u0163ie \u015fi nu informa\u0163ie\u201d, se va implica \u00eentr-o rela\u0163ie permisiv\u0103 \u015fi democratic\u0103, deschis\u0103…<\/p>\n