{"id":23275,"date":"2022-10-25T05:35:13","date_gmt":"2022-10-25T05:35:13","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23275"},"modified":"2022-10-25T05:35:13","modified_gmt":"2022-10-25T05:35:13","slug":"centenar-incoronarea-regelui-ferdinand-i-si-a-reginei-maria","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/centenar-incoronarea-regelui-ferdinand-i-si-a-reginei-maria\/","title":{"rendered":"Centenar – \u00cencoronarea regelui Ferdinand I \u015fi a reginei Maria"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

La 15 octombrie 1922, au avut loc la Alba Iulia, ceremoniile de \u00eencoronare ale lui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen (1914-1927), ca rege al tuturor rom\u00e2nilor \u015fi a Mariei, ca regin\u0103. Serb\u0103rile au debutat \u00een Catedrala episcopal\u0103 din Alba Iulia, numit\u0103 de atunci \u201eA Re\u00eentregirii\u201d, c\u00e2nd a fost sfin\u0163it\u0103 cu acea ocazie de Mitropolitul \u2013 Primat al Rom\u00e2niei \u2013 Dr. Miron Cristea.<\/p>\n\n\n\n

Catedrala episcopal\u0103 din Alba Iulia, a fost construit\u0103 \u00eentr-un timp record de numai un an \u015fi jum\u0103tate (1921-1922), sub conducerea arhitectului V. J. \u015etef\u0103nescu, av\u00e2nd ca model biserica Domneasc\u0103 a lui Petru Cercel din T\u00e2rgovi\u015fte, pictura fiind executat\u0103 de Costin Petrescu.<\/p>\n\n\n\n

La ora 9,15 a intrat \u00een gara din ora\u015f trenul regal ce venea de la Sinaia \u015fi \u00een care se aflau suveranii \u015fi ceilal\u0163i membri ai familiei regale.<\/p>\n\n\n\n

Ace\u015ftia au fost \u00eent\u00e2mpina\u0163i de primarul ora\u015fului Alba Iulia cu tradi\u0163ionala p\u00e2ine \u015fi sare \u015fi cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201eMajest\u0103\u0163ile Voastre, v\u0103 rog s\u0103-mi permite\u0163i ca s\u0103 v\u0103 salut \u00een numele locuitorilor ora\u015fului Alba Iulia, s\u0103 v\u0103 urez \u00abbun venit\u00bb \u00een cetatea sf\u00e2nt\u0103 care a primit \u015fi a ad\u0103postit \u015fi pe marele voievod Mihai\u201d.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ceremonia \u00eencoron\u0103rii Regelui Ferdinand I \u015fi a Reginei Maria, a fost relatat\u0103 pe larg \u00een presa vremii, aceasta debut\u00e2nd la ora 9,45 cu o Sf\u00e2nt\u0103 Liturghie s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de un sobor de Ierarhi, preo\u0163i \u015fi diaconi, \u00een frunte cu Mitropolitul-Primat, Dr. Miron Cristea. Dup\u0103 sfin\u0163irea coroanelor regale \u2013 cea de otel, provenit dintr-un tun capturat la Plevna \u015fi purtat\u0103 de Regele Carol I \u015fi cea nou\u0103, de aur, a Reginei \u2013 cei doi Suverani au \u00eengenunchiat \u00een mijlocul noii catedrale, iar Mitropolitul a rostit rug\u0103ciunea pentru \u00eencoronarea Regelui Ferdinand I, pe care corul, dirijat de M. Chiriac, a repetat-o de trei ori. Pentru acest eveniment important, Regele Ferdinand \u015fi regina Maria au purtat mantii special confec\u0163ionate din catifea \u015fi brodate cu fir de aur. Coroana regelui a fost adus\u0103 de pre\u015fedintele Senatului, Mihail Pherekyde, iar cea a reginei era \u0163inut\u0103 de Mihail Orleanu, pre\u015fedintele Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor, care a rostit urm\u0103toarele cuvinte: \u201eAnii care au trecut de la suirea Majest\u0103\u0163ii Voastre pe tronul neuitatului rege Carol, au m\u0103rit str\u0103lucirea \u015fi gloria coroanei f\u0103urite din o\u0163elul unui tun de la Plevna. Coroana pe care ale\u015fii \u0163\u0103rii o prezint\u0103 Majest\u0103\u0163ii Voastre, este coroana primului rege al Rom\u00e2niei \u00eentregite, cu hotarele de la Tisa la Nistru \u015fi la Marea Neagr\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Coroana regelui era cea din 1881, purtat\u0103 de Carol I, ad\u0103ug\u00e2ndu-i-se acum trei pietre pre\u0163ioase, reprezent\u00e2nd cele trei provincii rom\u00e2ne\u015fti care s-au unit la 1 decembrie 1918 cu Rom\u00e2nia \u2013 Basarabia, Bucovina \u015fi Transilvania. \u00cen schimb, Coroana reginei Maria era din aur \u015fi c\u00e2nt\u0103rea 1.800 de grame. Mult a\u015fteptatul moment a fost prezentat pe larg de ziarul \u201eVremea\u201d din 17 octombrie 1922, c\u00e2nd Regele \u015fi-a pus singur coroana pe cap, dup\u0103 care, tot el a a\u015fezat-o pe cea a reginei: \u201eRegele s-a \u00eencoronat singur dup\u0103 obiceiul napoleonian; lu\u00e2nd coroana, o a\u015faz\u0103 lini\u015ftit \u015fi sigur pe fruntea sa. Prin acest gest autocrat, dar binevenit, a dat satisfac\u0163ia c\u0103 nici pre\u015fedin\u0163ii Senatului \u015fi Camerei, nici primul ministru nu au a\u015fezat pe fruntea suveranului coroana, ci \u00eensu\u015fi regele \u015fi-a pus-o \u00een timpul ceremoniei\u201d. Apoi alaiul oficial a p\u0103r\u0103sit catedrala \u015fi, afar\u0103, Regelui \u015fi Reginei le-au fost a\u015fezate pe umeri purpura \u015fi hermina, apoi, pe cre\u015ftet, au fost fixate coroanele, timp \u00een care, a fost intonat Imnul Regal, iar mul\u0163imea a izbucnit \u00eentr-un Vivat emo\u0163ionant, pe fondul sonor al tuturor clopotelor din ora\u015f care au r\u0103sunat cu putere \u015fi au fost trase 101 salve de tun. La festivit\u0103\u0163ile \u00eencoron\u0103rii au luat parte personalit\u0103\u0163i religioase \u015fi civile rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u00eentre care Primul Ministru Ion I. Br\u0103tianu (liberal) cu membrii Guvernului \u2013, precum \u015fi numero\u015fi invita\u0163i din str\u0103in\u0103tate \u2013 Familiile Regale din Grecia \u015fi Iugoslavia, mare\u015falul Foch, generalul Berthelot, reprezentan\u0163i civili si militari ai Alia\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

Cu aceast\u0103 ocazie, Regele Ferdinand a rostit un discurs emo\u0163ionant, afirm\u00e2nd, \u00eentre altele: \u201ePronia cereasc\u0103 a binecuv\u00e2ntat \u015fi, prin b\u0103rb\u0103\u0163ia poporului \u015fi vitejia osta\u015filor, ne-a dat s\u0103 l\u0103rgim hotarele Regatului \u015fi s\u0103 \u00eenf\u0103ptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Pun\u00e2nd pe capul meu, \u00een aceast\u0103 str\u0103veche cetate a Daciei romane, coroana de o\u0163el de la Plevna, pe care noi \u015fi glorioasele lupte au f\u0103cut-o pe veci coroana Rom\u00e2niei Mari, m\u0103 \u00eenchin cu evlavie memoriei celor care, \u00een toate vremurile \u015fi de pretutindeni, prin credin\u0163a lor, prin munca \u015fi prin jertfa lor, au asigurat unitatea na\u0163ional\u0103, \u015fi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o \u00eentr-un glas \u015fi o sim\u0163ire de la Tisa p\u00e2n\u0103 la Nistru \u015fi p\u00e2n\u0103 la Mare… Fac\u0103 Dumnezeu ca aceast\u0103 coroan\u0103, asemenea celei a scumpei mele so\u0163ii \u015fi demn\u0103 tovar\u0103\u015f\u0103 de munc\u0103 \u015fi suferin\u0163\u0103 pentru binele comun, s\u0103 serveasc\u0103 la \u00eencoronarea \u2013 genera\u0163ie dup\u0103 genera\u0163ie \u2013 a iubi\u0163ilor no\u015ftri succesori, \u00eentr-o Rom\u00e2nie tot mai fericit\u0103 \u015fi mai glorioas\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

A doua zi, 16 octombrie 1922, festivit\u0103\u0163ile s-au desf\u0103\u015furat la Bucure\u015fti, capitala Rom\u00e2niei, c\u00e2nd s-a trecut pe sub Arcul de Triumf, cea mai important\u0103 construc\u0163ie din Bucure\u015fti, opera arhitectului Petre Antonescu.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 trecerea pe sub Arcul de Triumf, au urmat Te-Deum-ul din biserica Mitropoliei \u015fi defilarea tuturor drapelelor regimentelor \u0162\u0103rii, din campaniile 1877-1878 \u015fi 1916-1918, precum \u015fi cea a celor 10.000 de primari din toate comunele Rom\u00e2niei. Seara, la Cercul Militar din Bucure\u015fti, regele Ferdinand a oferit o mas\u0103 la care au participat oficialit\u0103\u0163i rom\u00e2ne, precum \u015fi delega\u0163ii din mai multe \u0163\u0103ri, precum Fran\u0163a, Italia, Spania, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Danemarca, Belgia, Portugalia, Japonia, \u00eentre oaspe\u0163ii de seam\u0103 remarc\u00e2ndu-se mare\u015falul Foch, comandantul armatei franceze \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, \u015fi generalul Henri Mathias Berthelot, \u015feful Misiunii militare franceze \u00een Rom\u00e2nia (1916-1918). (…)<\/p>\n\n\n\n

(Material realizat pe baza documentelor \u015fi fotografiilor preluate din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Cornel M\u0102RCULESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 15 octombrie 1922, au avut loc la Alba Iulia, ceremoniile de \u00eencoronare ale lui Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen (1914-1927), ca rege al tuturor rom\u00e2nilor \u015fi a Mariei, ca regin\u0103. Serb\u0103rile au debutat \u00een Catedrala episcopal\u0103 din Alba Iulia, numit\u0103 de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,461],"tags":[],"class_list":["post-23275","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-numarul-254"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23275","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23275"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23275\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23278,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23275\/revisions\/23278"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23275"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23275"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23275"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}