{"id":23297,"date":"2022-11-22T05:22:49","date_gmt":"2022-11-22T05:22:49","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23297"},"modified":"2022-11-22T05:22:49","modified_gmt":"2022-11-22T05:22:49","slug":"rememorari-nemtene-noiembrie-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-noiembrie-2022\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene \u2013 noiembrie 2022"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1. 11. 1823 \u2013 n. <strong>Lasc\u0103r Catargiu<\/strong>, la Dobreni, \u0162inutul Neam\u0163 (d. 30. 03. 1899, Bucure\u015fti), om politic, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Partidului Conservator p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Cea mai avizat\u0103 voce a conservatorismului rom\u00e2nesc. Prim-ministru (patru mandate) \u015fi ministru de Interne (cinci mandate). Ales \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri pre\u015fedinte al Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor (1866-1867; 1888-1889). Ion Luca Caragiale \u00eel considera \u201erom\u00e2n neao\u015f, f\u0103r\u0103 declama\u0163ii teatrale, f\u0103r\u0103 apuc\u0103turi z\u0103natece, dinastic p\u00e2n\u0103 la t\u00e2r\u00e2re, patriot cuminte \u015fi dezinteresat p\u00e2n\u0103 la a refuza un scaun de domnie, cunosc\u00e2nd profund \u0163ara \u015fi lumea ei\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1860 \u2013 n. <strong>Dimitrie Hogea<\/strong> (d. 1941, Piatra-Neam\u0163), memorialist. Dup\u0103 \u015ecoala Domneasc\u0103, frecventat\u0103 \u00een ora\u015ful natal, a urmat Gimnaziul Clasic. La Piatra-Neam\u0163 a fost: avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918), timp \u00een care s-a terminat Bulevardul \u201eEmil Costinescu\u201d, s-au reparat unele str\u0103zi, s-au construit trotuare \u015fi uzina de ap\u0103. I-a cunoscut pe I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Mor\u0163un, Mihai Kog\u0103lniceanu, I. I. C. Br\u0103tianu, Alexandru Averescu, \u00eenso\u0163indu-i pe Muntele Ceahl\u0103u. A f\u0103cut parte din redac\u0163ia Revistei \u201eApostolul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eAv\u00e2ntul\u201d, \u201e\u00cendreptarea\u201d, \u201eReformatorul\u201d \u015f. a. Scrieri: \u201eGeorge Panu la Dur\u0103u\u201d; \u201eAmintiri. Din trecutul Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1895, n. <strong>Mihail D. Stamate<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d. 7. 05. 1978. Bucure\u015fti), poet, prozator, absolvent al \u015ecolii Normale \u201eVasile Lupu\u201d, Ia\u015fi. Se transfer\u0103 la Bucure\u015fti (1939); inspector \u015fcolar, dup\u0103 1948, inspector general \u00een Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. A publicat culegeri legate de via\u0163a \u015fcolii (,,Izvorul t\u0103m\u0103duirii\u201d, \u201e\u015ecoala \u015fi formarea caracterului\u201d), versuri (\u201eE ceasul din urm\u0103\u201d, \u201eT\u0103cerea\u201d, \u201eMurmur de izvoare\u201d, \u201eLitanii de sear\u0103\u201d \u015f. a.). \u00cen redac\u0163iile: \u201eZori de zi\u201d, \u201ePetrodava\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eGlasul poporului\u201d. La \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d (T\u00e2rgu-Neam\u0163, 1934-1935), a publicat, num\u0103r de num\u0103r, articole politice. Pseudonime: M. S. Cyrus, Mihai\/Natalia Ramur\u0103, Stamilo \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/2002 \u2013 d. <strong>Eduard Covali<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia, v. fi\u015fa lunii septembrie.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 3\/1939 \u2013 n. <strong>Constantin Tom\u015fa<\/strong>, \u00een Ghel\u0103e\u015fti, Neam\u0163, profesor, eseist, a absolvit Facultatea de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi. Profesor gradul I, director al Casei de Cultur\u0103, Piatra-Neam\u0163, inspector la Comitetul de Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103 Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eConta\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, \u201e\u0162ara Hangului\u201d, \u201eRealitatea\u201d \u015f. a. \u00cen redac\u0163iile: \u201eApostolul\u201d, \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eAntiteze\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201e\u00cemp\u0103timit de lectur\u0103. I-IV\u201d, \u201eRevista \u00abApostolul\u00bb. Bibliografie\u201d; \u201eRevista \u00abAsachi\u00bb. Bibliografie\u201d; \u201eContemporan cu ei\u201d, eseurile monografice: \u201eLucian Strochi\u201d; \u201eCristian Livescu\u201d; \u201eCostache Andone\u201d (colab.); \u201ePetrodava 2000\u201d (colab.); \u201eA. \u00ce. N\u0163., Un secol de existen\u0163\u0103\u201d (coord.), \u201eUn dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1878 \u2013 n. <strong>Carol Zani<\/strong>, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neam\u0163). A venit \u00een Rom\u00e2nia (1900), a ob\u0163inut \u201ediploma de \u00eencet\u0103\u0163enire\u201d (1925) \u015fi a fost antreprenor de construc\u0163ii la Piatra-Neam\u0163. Antrepriza \u201eCarol Zani\u201d a realizat: \u015ecoala Primar\u0103 din Tarc\u0103u; \u00een Piatra-Neam\u0163: Palatul Administrativ, Gara (nou\u0103), Biserica \u201ePrecista\u201d, Banca Na\u0163ional\u0103, \u015ecoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Art\u0103), Po\u015fta, Teatrul, Liceul de Fete, \u015ecolile Normale, Spitalul, multe case particulare \u015fi bisericile din: Grin\u0163ie\u015f, Dreptu, Hangu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1881 \u2013 n. <strong>Adolphe Ad. Chevallier<\/strong>, Barnar, Bro\u015fteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elve\u0163ian Adolphe Chevallier, administrator al p\u0103durilor de pe Domeniile Regale din nordul Jude\u0163ului Neam\u0163. Deprinde de la tat\u0103l s\u0103u m\u00e2nuirea aparatului de fotografiat \u015fi se specializeaz\u0103 la Cern\u0103u\u0163i, Lausanne \u015fi Viena. A avut atelier de fotografiat \u00een Piatra-Neam\u0163, \u00eentre Liceul \u201ePeru Rare\u015f\u201d \u015fi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Cur\u0163ii Regale (1921). A r\u0103mas de la el o colec\u0163ie de ima\u00adgini, ast\u0103zi devenite documente istorice, despre tradi\u0163iile de pe Valea Bistri\u0163ei. \u00cen 1945, se stabile\u015fte la Bucure\u015fti ca fotograf al Cur\u0163ii Regale, apoi, la \u00eenceputul anului 1950, va pleca la Lausanne, regret\u00e2nd \u201efrumosul \u00een care mi-a fost dat s\u0103-mi petrec o mare parte a vie\u0163ii\u2026 Bistri\u0163a pe care n-o s-o rev\u0103z\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1944 \u2013 n. <strong>Constantin Bostan<\/strong>, la Bode\u015fti, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti (1969), redactor la \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969-1974), bibliotecar \u015fi director (1997-2013) la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Neam\u0163. Colabor\u0103ri: \u201eApostolul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eCronica\u201d \u015f. a. C\u0103r\u0163i: \u201eG. T. Kirileanu. Contribu\u0163ii documentare\u201d (colab.); \u201eG. T. Kirileanu sau Via\u0163a ca o carte\u201d; \u201eG. T. Kirileanu, \u00abScrieri\u00bb\u201e; \u201eSub trei regi \u015fi trei dictaturi\u201d; \u201eGh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creang\u0103 \u015fi Eminescu, la Palatul Regal\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1910 \u2013 n. <strong>Nicolae Gr. Ste\u0163cu<\/strong>, la Galbeni, Bac\u0103u (d. 12. 05. 1995, Bac\u0103u), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, licen\u0163iat \u00een litere \u015fi filozofie (Ia\u015fi), membru activ al Institutului de Literatur\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, profesor la Liceul Comercial de B\u0103ie\u0163i (din 1946) \u015fi la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (din 1949), ambele din Roman. A fost membru al Asocia\u0163iei Culturale \u201eMiron Costin\u201d. A debutat \u00een publicistic\u0103 cu articolul \u201eV. Alecsandri, scrisori inedite\u201d (1937). A colaborat la publica\u0163iile: \u201eAteneu\u201d, \u201eF\u0103t-Frumos\u201d, \u201eDesc\u0103tu\u015farea\u201d (Roman), \u201eCeahl\u0103ul\u201d. A realizat, \u00een colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea \u201ePagini din istoria Liceului \u00abRoman-Vod\u0103\u00bb. 1872-1972\u201d (1972). Postum i-a fost publicat\u0103 cartea \u201eContribu\u0163ii la via\u0163a lui Ibr\u0103ileanu\u201d, 2013.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1844 \u2013 n. <strong>Constantin D. Stahi<\/strong>, la Dobreni, Neam\u0163 (d. 18. 06. 1920, Ia\u015fi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), \u015ecoala de Arte Frumoase, ambele din Ia\u015fi, Facultatea de Belle Arte, M\u00fcnchen (1878). A participat la expozi\u0163ii \u00een Germania. Profesor de gravur\u0103 la \u015ecoala de Arte Frumoase din Ia\u015fi. A participat la zugr\u0103virea bisericii din Negre\u015fti, Neam\u0163. Expozi\u0163ii na\u0163ionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucure\u015fti). \u00cen expozi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 itinerant\u0103 (1929, Olanda). Numeroase distinc\u0163ii. Prima mare retrospectiv\u0103 itinerant\u0103 la Ia\u015fi (iunie-iulie 1971) \u015fi Piatra-Neam\u0163. Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 de\u0163ine c\u00e2teva \u201enaturi statice\u201d semnate de el.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 15\/1957 \u2013 n. <strong>Mihaela-Liliana Matas\u0103 de Rivas<\/strong>, grafician\u0103, absolvent\u0103 a Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, a \u015ecolii Populare de Art\u0103, ambele din Piatra-Neam\u0163, \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Arte Vizuale \u201eRafael Monosterias\u201d, Maracay. C\u0103s\u0103torit\u0103 \u00een Venezuela (1980), va expune (1985, 1987). A mai fost prezent\u0103 \u00een expozi\u0163ii colective de ceramic\u0103 \u00een Spania, de grafic\u0103 \u00een Columbia \u015fi Japonia (1988), \u00een expozi\u0163ii itinerante \u00een Ciudat de Mexico (1990), \u00eentr-o personal\u0103 la Sydney, Australia (1994), la Piatra-Neam\u0163, dou\u0103 expozi\u0163ii personale (1984, 1996), c\u00e2nd a donat Muzeului de Art\u0103 din localitate mai multe lucr\u0103ri de grafic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1864 \u2013 n. <strong>Panait Mu\u015foiu<\/strong>, la Roman (d. 1944, Bucure\u015fti), publicist. Cu G. Ibr\u0103ileanu \u015fi Eugen Vaian, scoate revista bilunar\u0103 \u201e\u015ecoala nou\u0103\u201d. A condus \u015fi revistele: \u201eMi\u015fcarea social\u0103\u201d, \u201eRevista ideii\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eLumina\u201d, \u201eRom\u00e2nia viitoare\u201d, \u201eDrepturile omului\u201d, \u201eMuncitorul\u201d, \u201eRom\u00e2nu\u201d. Scrieri: \u201eF\u0103\u0163arnicii\u201d; \u201eTeoria valorii\u201d (Karl Marx). Traduceri: \u201eDeterminismul social\u201d; \u201eManifestul P. C\u201d, de Karl Marx, \u201eCeva despre socialismul belgian\u201d, \u201eDespre mi\u015fcarea socialist\u0103\u201d. Alte traduceri din latin\u0103, greac\u0103, italian\u0103, francez\u0103, german\u0103 \u015fi rus\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/2007 \u2013 d. <strong>Ioanichie Balan<\/strong>, la M\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria (n. 10. 02. 1930, St\u0103ni\u0163a, Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii februarie.)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1909 \u2013 n. <strong>Ion Sofia Manolescu<\/strong>, Piatra-Neam\u0163 (d. 31. 05. 1993, Bucure\u015fti), scriitor. Facultatea de Agronomie din Bucure\u015fti. Debut cu versuri \u00een \u201eCarnet literar\u201d (Buz\u0103u, 1932). A redactat, cu Silviu Roda, Revista \u201eFoc t\u00e2n\u0103r\u201d (1934, Roman). Colabor\u0103ri la multe publica\u0163ii literare. Dup\u0103 1945, are interdic\u0163ie de semn\u0103tur\u0103 \u015fi revine \u00een pres\u0103 abia \u00een 1957. Prima carte \u201eOdihna neagr\u0103\u201d, versuri (1936). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eMuntele ascuns\u201d, \u201e\u00cent\u00e2lnirea cu focul\u201d, Membru al S. S. R. recomandat de Tudor Arghezi \u015fi Gala Galaction.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 26\/1897 \u2013 n. <strong>Lauren\u0163iu Busuioc<\/strong> (din botez, Ioan), la Bistricioara, Neam\u0163 (d. 12. 07. 1962, Craiova), teolog. A absolvit Seminarul Teologic, Gala\u0163i (1919) \u015fi Facultatea de Teologie din Cern\u0103u\u0163i. Doctor \u00een teologie (1924), cu specializare la Strasbourg. C\u0103lug\u0103rit la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (1919). A organizat \u015fi a condus Seminarul Teologic Monahal de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 (1926-1927), preot la Catedrala Mitropolitan\u0103 din Ia\u015fi, profesor la Academiile Teologice din Oradea \u015fi Caransebe\u015f \u015fi rector, vicar al Arhiepiscopiei Craiovei (1949-1962). Scrieri \u00een Almanahul Academiei Teologice din Caransebe\u015f \u015fi \u00een publica\u0163iile \u201eLegea rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Oradea), \u201eFoaia diecezan\u0103\u201d \u201eAltarul Banatului\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 26\/1952 \u2013 n <strong>Cojocaru-Filipiuc Vasile<\/strong>, la Borca, Neam\u0163, poet, absolvent al Liceului \u201eMihail Sadoveanu\u201d din satul natal \u015fi al Institutului Politehnic din Ia\u015fi, \u00een prezent, profesor la Universitatea Tehnic\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d din Ia\u015fi, a publicat volume de versuri (2006-2012): \u201eS-a tot dus r\u00e2ul&#8230; A r\u0103mas r\u00e2ul\u201d, cuv\u00e2nt \u00eenainte, de Irina \u015fi Diana-Adela Ioni\u0163\u0103, Ioan Alexandru; \u201eScrisoare c\u0103tre Mo\u015f Cr\u0103ciun\u201d, cuv\u00e2nt \u00eenainte, de Diana-Adela Ioni\u0163\u0103; \u201e\u00cen\u0163elepciunea din anotimpuri\u201d, pref., de Diana-Adela Ioni\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 27\/1962 \u2013 n. <strong>Dumitru Bostan jr.<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, artist plastic, absolvent al Academia de Art\u0103, Bucure\u015fti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neam\u0163. Debut la Salonul Anual de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 (1983). Particip\u0103 la expozi\u0163ii (1986-2008): \u201eLost Art Gallery\u201d New York, Salonul Na\u0163ional de Grafic\u0103 \u201eArtexpo\u201d, \u201eArt\u0103 \u015fi sacralitate\u201d Ia\u015fi, \u201ePeisajul Rom\u00e2nesc\u201d, la World Trade Center Bucure\u015fti, Oscillations-Transgressions, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, United Nations Center Bucure\u015fti, \u015f. a. Expozi\u0163ie de grup la Institutul Cultural Rom\u00e2n de la Vene\u0163ia. Este autorul albumului de art\u0103 \u201eBiarritz si loin si proche\u201d, Fran\u0163a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1923 \u2013 n. <strong>Clement Pompiliu<\/strong>, la Sc\u0103eni-Prahova (d. 1985), sculptor, a absolvit Academia de Belle Arte, Bucure\u015fti, stabilit la Piatra-Neam\u0163, profesor la \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103, membru U. A. P. A fost prezent \u00een numeroase expozi\u0163ii colective de sculptur\u0103 \u015fi pictur\u0103 la Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163. A expus la Anuala de Stat, Bucure\u015fti (1952). Unica personal\u0103, la Piatra-Neam\u0163 (1969). Lucr\u0103ri de for public \u00een Piatra-Neam\u0163, Roman, Bac\u0103u, Sl\u0103nic Moldova. Distins cu Meritul Cultural \u015fi premii la Festivalul \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1950 \u2013 n. <strong>Arcadie R\u0103ileanu<\/strong>, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chi\u015fin\u0103u, specialitatea Arhitectur\u0103, a debutat la expozi\u0163ia U. A. P. Moldova, Chi\u015fin\u0103u (1982), stabilit la Piatra-Neam\u0163. Este prezent cu expozi\u0163ii personale \u015fi de grup (1993-2004), la Piatra-Neam\u0163: Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, \u201eGaleria Top Art\u201d, Galeriile \u201eVert\u201d, T. T., Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, T\u00e2rgul de Var\u0103; \u00een \u0163ar\u0103: R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Craiova, C\u00e2mpulung Moldovenesc, C\u0103lim\u0103ne\u015fti, Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Timi\u015foara, Bucure\u015fti; peste hotare: B\u0103l\u0163i, Tighina, Uniunea Scriitorilor \u015fi Biblioteca \u201eOnisifor Ghibu\u201d, Chi\u015fin\u0103u, Interna\u0163ionala de design Moscova \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28. 11. 1972 \u2013 n. <strong>Valentin Andrei<\/strong>, la S\u0103vine\u015fti, Neam\u0163, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie \u015fi Jurnalism a Universit\u0103\u0163ii \u201eSpiru Haret\u201d. Din 1998, lucreaz\u0103 la Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d. Debut cu articole \u015fi cronici sportive, nominalizat la prima edi\u0163ie a Galei Premiilor \u201eIoan Chiril\u0103\u201d (2002). A f\u0103cut parte din prima echip\u0103 a redac\u0163iei Radio \u201eTerra\u201d (1992-1995). C\u0103r\u0163i: \u201ePatruzeci de ani de Vacan\u0163e Muzicale la Piatra-Neam\u0163\u201d (2011); \u201eFestivalul de Teatru Piatra-Neam\u0163\u201d, 2022 (coautor). Colabor\u0103ri: \u201eAsachi\u201d; \u201eAntiteze\u201d; \u201eCeahl\u0103ul\u201d; \u201eMesagerul de Neam\u0163\u201d; \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d; \u201eRealitatea\u201d; Radio Rom\u00e2nia Cultural; TVR. Cultural.<\/p>\n\n\n\n<p>(<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 <em>Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&amp;Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1. 11. 1823 \u2013 n. Lasc\u0103r Catargiu, la Dobreni, \u0162inutul Neam\u0163 (d. 30. 03. 1899, Bucure\u015fti), om politic, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Partidului Conservator p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Cea mai avizat\u0103 voce a conservatorismului rom\u00e2nesc. Prim-ministru (patru mandate) \u015fi&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-noiembrie-2022\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,462],"tags":[],"class_list":["post-23297","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-255"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23297","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23297"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23297\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23298,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23297\/revisions\/23298"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23297"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23297"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23297"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}