{"id":23648,"date":"2023-01-24T17:06:46","date_gmt":"2023-01-24T17:06:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23648"},"modified":"2023-01-24T17:06:46","modified_gmt":"2023-01-24T17:06:46","slug":"scrisori-din-basarabia-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/comemorari\/scrisori-din-basarabia-14\/","title":{"rendered":"Scrisori din Basarabia<\/em>"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Reg\u0103sirea patriei pierdute<\/strong><\/p>\n\n\n\n

In memoriam: Victor Ciutac<\/strong><\/p>\n\n\n\n

(12 ianuarie 1938, Hotin \u2013 18 ianuarie 2009, Ia\u015fi)<\/p>\n\n\n\n

Victor Ciutac s-a n\u0103scut la 12 ianuarie 1938, \u00een satul \u015eir\u0103u\u0163, jude\u0163ul Hotin \u00eentr-o familie de \u0163\u0103rani. \u00cen toamna anului 1957 este \u00eenrolat \u00een r\u00e2ndurile Armatei sovietice. Din 1960 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1964 urmeaz\u0103 Facultatea de actorie la Conservatorul \u201eGavriil Muzicescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u \u2013 Facultatea de teatru \u015fi film, clasa maestrului Valeriu Cupcea. Joac\u0103 ini\u0163ial pe scena Teatrului \u201eVasile Alecsandri\u201d din B\u0103l\u0163i, iar din1964, pe scena Teatrului Dramatic \u201eA. S. Pu\u015fkin\u201d din Chi\u015fin\u0103u. Dup\u0103 reorganizarea teatrului \u201eA. S. Pu\u015fkin\u201d este numit director artistic al Teatrului-studio \u201eMihai Eminescu\u201d (din 1994, Teatrul Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u). \u00cen 2002, p\u0103r\u0103se\u015fte teatrul \u015fi se stabile\u015fte la Ia\u015fi, cealalt\u0103 capital\u0103 Moldovei.<\/p>\n\n\n\n

Este laureat al Premiului Na\u0163ional (1980), i se confer\u0103 titlul de Artist al Poporului (1991) \u015fi e decorat cu Ordinul Republicii (1998).<\/p>\n\n\n\n

De la 1812 \u00eencoace rom\u00e2nilor basarabeni li s-a \u015fters cu buretele, prin cele mai diabolice metode, con\u015ftiin\u0163a identitar\u0103, induc\u00e2ndu-li-se ideea c\u0103 patria lor ar fi alta dec\u00e2t cea \u00een care se n\u0103scuser\u0103 \u015fi \u00een care zac osemintele str\u0103mo\u015filor lor.<\/p>\n\n\n\n

O rud\u0103 de-a mea, unchiul Nicolae Boghian din comuna Crihana Veche, jude\u0163ul Cahul, a c\u0103zut \u00een 1904 cu moarte de erou pentru \u201emaica Rusie\u201d \u015fi \u201et\u0103tuca-\u0163arul\u201d la ap\u0103rarea Port-Arthurului. \u00cen conflagra\u0163ia din 1941-1945, ta\u0163ii no\u015ftri de pe malul st\u00e2ng al Prutului, \u00eenrola\u0163i \u00een armata sovietic\u0103, au trebuit s\u0103 trag\u0103 \u00een fra\u0163ii lor de pe malul drept pentru ap\u0103rarea \u201epatriei lor sfinte\u201d \u2013 U.R.S.S. \u00cencep\u00e2nd cu 1994, rom\u00e2nilor \u201eBasarabiei moldave\u201d li se inoculeaz\u0103 metodic conceptul de patrie, limb\u0103, istorie \u015fi fiin\u0163\u0103 moldoveneasc\u0103, altele dec\u00e2t cea rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Regretatului actor \u015fi regizor de teatru \u015fi film Victor Ciutac, \u00eentors de cur\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu marele poet Grigore Vieru, \u00een Patria lui Dumnezeu, i-a fost dat, de asemenea, ca \u015fi celorlal\u0163i reprezentan\u0163i ai genera\u0163iei basarabene de sacrificiu, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 creeze \u015fi s\u0103 soarb\u0103 din cupa r\u0103bd\u0103rii \u015fi suferin\u0163ei \u00een mai multe patrii. Ca p\u0103rta\u015f al acestei genera\u0163ii, \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103, \u00een suflet, aveam una \u015fi aceea\u015fi Patrie, cea adev\u0103rat\u0103, taina care ne ap\u0103ra de pieire. Certific \u015fi m\u0103rturisesc: este grozav de greu s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u015fi s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti, \u00een suflet, o credin\u0163\u0103 \u015fi, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 joci un alt rol, cel impus de \u201epatria\u201d impus\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei Victor Ciutac a trecut prin acest calvar. Norocul lui c\u0103 a fost chiar actor \u015fi, ca profesionist, poate c\u0103 i-a fost mai u\u015for dec\u00e2t nou\u0103 s\u0103 se dedubleze \u00een h\u0103\u0163i\u015furile vie\u0163ii. Pe l\u00e2ng\u0103 memorabilele chipuri de \u0163\u0103rani moldoveni, cu tr\u0103s\u0103turile lor general-umane de fiin\u0163e \u00eengem\u0103nate cu glia (rolul tatei din spectacolul cu titlul omonim de Dumitru Matcovschi pe scena Na\u0163ionalului din Chi\u015fin\u0103u; rolul cronicarului Ion Neculce din pelicula \u201eDimitrie Cantemir\u201d de Vlad Iovi\u0163\u0103, al \u0163\u0103ranului Alexe M\u00e2nzu din filmul \u201eB\u0103rb\u0103\u0163ii \u00eenc\u0103run\u0163esc de tineri\u201d de Vasile Pascaru, al haiducului Marcu din \u201eCalul, pu\u015fca \u015fi nevasta\u201d de Vlad Iovi\u0163\u0103 etc.), a creat \u015fi tipuri de reprezentan\u0163i ai puterii sovietice: comisar de brigad\u0103 \u00een banda lui Kotovski (filmul \u201ePe urmele fiarei\u201d de Valeriu Gagiu), pre\u015fedinte de colhoz (filmul \u201eCare pe care\u201d de Anatol Codru) etc.<\/p>\n\n\n\n

Pe scena Teatrului Dramatic din B\u0103l\u0163i, apoi pe cea a Teatrului Na\u0163ional \u201eMihai Eminescu\u201d din Chi\u015fin\u0103u, timp de peste 45 de ani, a colaborat cu cunoscu\u0163ii regizori de teatru Valeriu Cupcea, Veniamin Apostol, Andrei B\u0103leanu, Ilie Todorov, a jucat al\u0103turi de renumi\u0163ii actori Eugeniu Ureche, Ecaterina Cazimirov, Constantin Constantinov, Domnica Darienco (spectacolele: \u201eTata\u201d, \u201eAbecedarul\u201d, \u201ePomul vie\u0163ii\u201d, \u201eIo, \u015etefan-Voievod\u201d, \u201eZbor deasupra unui cuib de cuci\u201d, \u201eAsocia\u0163ia femeilor din Belgrad\u201d etc.), iar \u00een cele peste 20 de filme (\u201ePoenile ro\u015fii\u201d, \u201eL\u0103utarii\u201d, \u201eB\u0103rba\u0163ii \u00eenc\u0103run\u0163esc de tineri\u201d, \u201eCorbii prada n-o \u00eempart\u201d, \u201eOfi\u0163er \u00een rezerv\u0103\u201d, \u201eDestinul misterios\u201d, \u201eUltimul haiduc\u201d, \u201eC\u00e2nd ai al\u0103turi un b\u0103rbat\u201d, \u201eDansul efemer al dragostei\u201d, \u201eTrecea o leb\u0103d\u0103 pe ape\u201d etc.) \u2013 cu regizori ca Emil Loteanu, Vlad Iovi\u0163\u0103, Vasile Pescaru, Valeriu Gagiu, Anatol Codru, Ion Mija \u015fi cu actori ca Ion Ungureanu, Grigore Grigoriu, Mihai Volontir, Constantin Constantinov, Petru Baracci, Mihai Curag\u0103u, Dumitru Caraciobanu, Eugenia Todora\u015fcu, Iulian Cod\u0103u, Boris Bechet, Timofei Gruzin, Metodie Apostolov, Eugen Cucuruzac, Marica Balan, Vasile Brescanu, Spiru Haret, Ion Arachelu, Vasile Constantin, Vasile Zubcu, Mihai B\u0103dicheanu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

\u0162inuta elegant\u0103, romantic\u0103 \u015fi vis\u0103toare, vocea lui molcom\u0103 (ascult\u0103torii \u00ee\u015fi vor mai fi amintind-o din ultimul spectacol radiofonic \u201eAccidentul\u201d de Fr. D\u00fcrrenmatt, difuzat la Radio Ia\u015fi \u00een 2008), ochii p\u0103trunz\u0103tori \u015fi blajini, iradiind o bun\u0103tate sufleteasc\u0103 sui-generis, pasul agale, dar sigur, prin ar\u0103tura scenei teatrale, discre\u0163ia cu care \u0163i se confesa \u00eel individualizeaz\u0103 \u015fi \u0163i-l amprenteaz\u0103 pe retina sufletului pentru totdeauna.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen 2002, \u00een plin dezm\u0103\u0163 al capitalismului s\u0103lbatic, al indiferen\u0163ei totale a oficialit\u0103\u0163ilor din Republica Moldova pentru cultura teatral\u0103 \u015fi cinematografic\u0103 \u015fi, \u00een genere, fa\u0163\u0103 de prop\u0103\u015firea spiritual\u0103 a rom\u00e2nilor basarabeni, al atacului furibund din partea c\u00e2rmuitorilor fa\u0163\u0103 de tot ce e sim\u0163ire rom\u00e2neasc\u0103, Victor Ciutac le spune un \u201emul\u0163umesc\u201d plin de recuno\u015ftin\u0163\u0103 spectatorilor, teatrului \u015fi filmului, c\u0103rora le consacrase toat\u0103 via\u0163a sa creatoare, \u015fi se retrage la Ia\u015fi, \u00een \u0162ar\u0103, unde \u00ee\u015fi reg\u0103se\u015fte, cu bucuria \u00eemplinirii unui vis mai vechi, \u2013 de ast\u0103 dat\u0103 pentru totdeauna \u2013 mult r\u00e2vnita \u015fi adev\u0103rata lui Patrie.<\/p>\n\n\n\n

Descalpatul de memoria istoric\u0103 \u015fi strangulatul, timp de peste 50 de ani, de menghina ideologiei sovietice rom\u00e2nul Victor Ciutac, omul care a trecut prin tot calvarul rom\u00e2nilor basarabeni v\u0103duvi\u0163i de patrie, dezmo\u015fteni\u0163i de istorie \u015fi mancurtiza\u0163i de scursurile str\u0103ine, a r\u0103bufnit, pe \u201eultima sut\u0103 de metri\u201d din via\u0163\u0103, cu dou\u0103 romane (\u201eExila\u0163i \u00een umilin\u0163\u0103\u201d \u015fi \u201ePovestiri de acas\u0103\u201d) sf\u00e2\u015fietoare prin obiectivitatea \u015fi sinceritatea cu care descrie drama dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii, dezna\u0163ionaliz\u0103rii, mancurtiz\u0103rii, sub ru\u015fi, a rom\u00e2nilor basarabeni, care au ajuns, orbec\u0103ind prin \u00eentuneric \u015fi minciunire, str\u0103ini la ei acas\u0103, umili\u0163i inchizitorial permanent, sili\u0163i s\u0103 accepte \u2013 ceea ce este extrem de tragic \u2013 ca pe ceva normal \u015fi s\u00e2rma ghimpat\u0103 de pe malul Prutului, care-i desparte de fra\u0163i, \u015fi traiul \u00een cu\u015fc\u0103, s\u0103 se resemneze mioritic \u00een fa\u0163a destinului, accept\u00e2ndu-i, f\u0103r\u0103 cr\u00e2cnire \u015fi \u00eencercare de rezisten\u0163\u0103 sau de revolt\u0103, pe venetici, cu proverbiala atitudine blajin\u0103 a rom\u00e2nului fa\u0163\u0103 de cotropitori. Spre finalul romanului, un mo\u015fneag basarabean mucalit, f\u0103r\u0103 patrie, din Codrenii de l\u00e2ng\u0103 Prutul de la r\u0103sp\u00e2ntia istoriei, se confeseaz\u0103 cu ironia amar\u0103 a unui mo\u015f Ion Roat\u0103 crengian, b\u0103tut din cele patru v\u00e2nturi: \u201eIaca, \u00een jurul casei am numai patrii, multe patrii, da feciori \u2013 niciunul. P\u00e2n\u0103 mai ieri aveam doi eroi \u015fi un fecior, azi am trei eroi, da feciori \u2013 niciunul. A\u015fa-i c\u00e2nd ai mai multe patrii, niciuna nu \u015ftie cum s\u0103 \u0163i-i ia mai repede \u015fi s\u0103 \u0163i-i fac\u0103 eroi\u201d. Autorul nu ne spune ce se va \u00eent\u00e2mpla cu trezirea con\u015ftiin\u0163ei codrenilor basarabeni, l\u0103s\u00e2nd concluzia la latitudinea cititorului.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u00eensu\u015fi autorul romanului, reprezentant al unei genera\u0163ii basarabene pierdute, de sacrificiu, pe patul de suferin\u0163\u0103 al unui spital din Ia\u015fi, ne-a l\u0103sat, cu minte lucid\u0103 \u015fi cu limb\u0103 de moarte, sacramentalul s\u0103u testament: \u201eVreau s\u0103 fiu \u00eengropat la Ia\u015fi, \u00een \u0163\u0103r\u00e2na poporului meu. \u015ei mai vreau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 to\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi Basarabia, Basarabia \u015fi Rom\u00e2nia sunt acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt\u201d.<\/p>\n\n\n\n

La fel ca \u015fi compatriotul s\u0103u Grigore Vieru, Victor Ciutac \u015fi-a reg\u0103sit, \u00eenc\u0103 fiind \u00een via\u0163\u0103, Patria sa pierdut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u0163inem la ei cu adev\u0103rat, nu exist\u0103 un argument mai puternic dec\u00e2t s\u0103 contribuim, prin eforturile noastre personale \u015fi comune, la re\u00eentregirea \u0162\u0103rii. Pentru a ne reg\u0103si cu to\u0163ii Patria pierdut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fa s\u0103 ne ajute Dumnezeu!<\/p>\n\n\n\n

(N. R.<\/strong> Preluare din \u201eLiteratura \u015fi Arta\u201d, nr. 5, Chi\u015fin\u0103u, 2009)<\/p>\n\n\n\n

Nicolae M\u0102TCA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reg\u0103sirea patriei pierdute In memoriam: Victor Ciutac (12 ianuarie 1938, Hotin \u2013 18 ianuarie 2009, Ia\u015fi) Victor Ciutac s-a n\u0103scut la 12 ianuarie 1938, \u00een satul \u015eir\u0103u\u0163, jude\u0163ul Hotin \u00eentr-o familie de \u0163\u0103rani. \u00cen toamna anului 1957 este \u00eenrolat \u00een…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5,464],"tags":[],"class_list":["post-23648","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comemorari","category-numarul-257"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23648","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23648"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23648\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23651,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23648\/revisions\/23651"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}