{"id":23660,"date":"2023-01-24T17:16:04","date_gmt":"2023-01-24T17:16:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23660"},"modified":"2023-01-24T17:16:04","modified_gmt":"2023-01-24T17:16:04","slug":"arcadie-suceveanu-colindand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/arcadie-suceveanu-colindand\/","title":{"rendered":"Arcadie Suceveanu, colind\u00e2nd<\/strong>"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

Poet de o mare mobilitate stilistic\u0103, m\u00e2nuind cu o egal\u0103 virtuozitate versul liber \u015fi prozodia clasic\u0103 (are \u015fi faima unui apreciat sonetist), Arcadie Suceveanu a cunoscut de-a lungul carierei sale poetice multiple muta\u0163ii de viziune, schimb\u0103rile de paradigm\u0103 sau numai de mod\u0103 liric\u0103 fiind \u00eensu\u015fite cu repeziciune \u015fi eficien\u0163\u0103. Apropiat tradi\u0163iei clasice, o vreme, o alt\u0103 vreme poetul e un ironic dimovian sau dinescian, pentru ca, \u00eentr-un t\u00e2rziu, s\u0103 devin\u0103 un \u00eemp\u0103timit al retoricii postmoderne, a\u015fa cum o vedem func\u0163ion\u00e2nd \u00een cunoscuta poezie Ma\u015fina apocaliptic\u0103<\/em>. Ultimele c\u0103r\u0163i arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 poetul o poate lua oric\u00e2nd de la cap\u0103t, ca \u00een volumul Fiin\u0163e, umbre, epifanii<\/em> (2011), \u00eentorc\u00e2ndu-se dac\u0103 nu la izvoarele poeziei populare, atunci m\u0103car la duio\u015fiile sensibilit\u0103\u0163ii acesteia. O ilustrare notabil\u0103 a acestei sensibilit\u0103\u0163i afl\u0103m \u015fi \u00een poezia Colind<\/em> (Vezi volumul Mesaje la sf\u00e2r\u015fit de<\/em> mileniu<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, Literatura artistic\u0103, 1987, p. 133). O reproducem aici integral, f\u0103r\u0103 acompaniament de instrumente membranofone sau aerofone, cum se obi\u015fnuie\u015fte \u00een rostirea tradi\u0163ional\u0103:<\/p>\n\n\n\n

Ninge curat ca \u00eentr-un dor de moarte,<\/p>\n\n\n\n

Dezastre mari de fulgi se-nt\u00e2mpl\u0103-n cer…<\/p>\n\n\n\n

La geamul pl\u00e2ns al casei de departe<\/p>\n\n\n\n

Se-aude-n noapte-un c\u00e2ntec: lerui-ler…<\/p>\n\n\n\n

Acum acolo ninge-a ve\u015fnicie,<\/p>\n\n\n\n

Brazii miros a na\u015ftere \u00een mun\u0163i,<\/p>\n\n\n\n

\u015ei-ncet se sting \u00een veghea lor t\u00e2rzie<\/p>\n\n\n\n

Dou\u0103 f\u0103clii, doi pomi ajun\u015fi c\u0103run\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Umbrele lor ca-n vis mi se arat\u0103<\/p>\n\n\n\n

Veghind la geam at\u00e2t de-ad\u00e2nc \u015fi greu,<\/p>\n\n\n\n

C\u0103 din t\u0103cerea lor \u00eensingurat\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00ce\u015fi rupe vorba \u00eensu\u015fi Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

Cump\u0103na vremii tulbure se-nclin\u0103<\/p>\n\n\n\n

Cu focuri mari de ger spre cuibul lor,<\/p>\n\n\n\n

\u015ei parc\u0103-i soarbe-o stranie lumin\u0103,<\/p>\n\n\n\n

\u015ei-ncet se duc prin aspre v\u0103mi de dor.<\/p>\n\n\n\n

Pe fruntea lor se-ncheag\u0103-un nimb de cea\u0163\u0103,<\/p>\n\n\n\n

\u00cen pieptul meu lucreaz\u0103-un fier cu zim\u0163i,<\/p>\n\n\n\n

\u015ei tot mai des se-aud h\u0103ita\u015fi de ghea\u0163\u0103<\/p>\n\n\n\n

Pe partea lumii, cea dinspre p\u0103rin\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Pe c\u0103i de fulgi acuma m-a\u015f \u00eentoarce,<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 cad la prag, zidit \u00eentre n\u0103me\u0163i,<\/p>\n\n\n\n

\u015ei ceasul lumii, cu noroase ace,<\/p>\n\n\n\n

S\u0103-l dau\u2019 napoi cu, simple, dou\u0103 vie\u0163i…<\/p>\n\n\n\n

Dar ninge-n noapte f\u0103r\u0103 vindecare<\/p>\n\n\n\n

Cu lerui-ler peste-un sf\u00e2r\u015fit de veac…<\/p>\n\n\n\n

Mi-e dor… \u015ei-adorm cu fruntea pe ninsoare,<\/p>\n\n\n\n

Decapitat de-acest colind s\u0103rac.<\/p>\n\n\n\n

Cu origini \u00een practicile unor lumi demult apuse, pentru a evolua ulterior, \u00een istorie deja, drept c\u00e2ntece profane sau religioase, colindele sunt, dup\u0103 cum aprecia Ovidiu Papadima, \u201efr\u00e2nturi folclorice p\u0103strate cu pietate din viziunea unei lumi fericite, a noastr\u0103, a\u015fa cum am vrut noi s\u0103 fie,<\/em> a\u015fa cum ne-am vrea noi s\u0103 ne ducem traiul \u00een ea. \u00cen lumina magic\u0103 a s\u0103rb\u0103torii Cr\u0103ciunului, g\u00e2ndul omului se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre \u00een\u0103l\u0163imile albe ale lumii dumnezeie\u015fti. Omul devine p\u0103rta\u015f lafericirea bun\u0103t\u0103\u0163ii divine. De miracolul Na\u015fterii se bucur\u0103 firea \u00eentreag\u0103, cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul cu toate ale lor. O imens\u0103 armonie \u00een bucurie, pe care nu e iertat s\u0103 o tulbure nici o nepotrivire. De aceea, s\u0103teanul se preg\u0103te\u015fte dinainte \u00een tot chipul, ca s\u0103 se integreze c\u00e2t mai nesilit \u00een claritatea ei. Caut\u0103 s\u0103-\u015fi organizeze c\u00e2t mai am\u0103nun\u0163it fericirea efemer\u0103 a acestor zile de \u00een\u0103l\u0163are. Dinainte, sufletul e purificat prin rug\u0103ciuni, trupului i se preg\u0103tesc ve\u015fminte curate \u015fi frumoase, mese \u00eentinse care s\u0103-i \u00eenveseleasc\u0103 dorin\u0163ele sale cele de lut. (…) Colindele \u00eei aduc aceast\u0103 viziune feeric\u0103 de via\u0163\u0103 de care are nevoie, \u00eei aduc imaginea lui purificat\u0103 de orice negru p\u0103m\u00e2ntesc, crescut\u0103 pe un plan mitic. Colindele nu sunt la noi, la \u0163ar\u0103, simple ur\u0103ri de s\u0103rb\u0103tori, ci ve\u015fti, imagini de vraj\u0103 ale unei lumi \u00eenalte, \u00een care am vrea s\u0103 fim\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Argumentul suprem, am ad\u0103uga, \u00eel afl\u0103m \u00een reluarea sub fiece fereastr\u0103, de c\u0103tre colind\u0103tori, a chem\u0103rii \u201eScula\u0163i, scula\u0163i, boieri mari…\u201d, orice fiin\u0163\u0103, orice cre\u015ftin fiind \u00een\u0103l\u0163at astfel \u00een demnitatea la care aspir\u0103, fie ca gospodar \u00eentre gospodari, fie ca om de aleas\u0103 condi\u0163ie spiritual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Select\u00e2nd evaluarea \u00een cauz\u0103 din extraordinara carte O viziune rom\u00e2neasc\u0103 a lumii<\/em> (1942) de Ovidiu Papadima, am \u0163inut s\u0103 eviden\u0163iez abrupt conflictul dintre perspectiva luminos-optimist\u0103 a colindului popular, \u00een felul \u00een care o punea \u00een valoare celebrul folclorist, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, aspira\u0163ia poeziei culte de a reg\u00e2ndi spiritul genului, pentru a-l armoniza cu o anumit\u0103 dispozi\u0163ie sufleteasc\u0103 a auctorelui modern, care, evadat de ani din spa\u0163iul matriceal, tr\u0103ie\u015fte nu at\u00e2t o stare elegiac\u0103, c\u00e2t o teribil\u0103 senza\u0163ie de \u00eenstr\u0103inare<\/em>. Ea culmineaz\u0103, la Arcadie Suceveanu, \u00een viziunea \u00eenc\u0103run\u0163irii f\u0103cliilor-pom sau a pomilor-f\u0103clie la \u201egeamul pl\u00e2ns al casei de departe\u201d, al casei de departe<\/em> a oric\u0103rui \u00eenstr\u0103inat de sfin\u0163enia pragului casei p\u0103rinte\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Elabor\u00e2nd un poem din \u015fapte catrene, \u00een vers endecasilabic, Arcadie Suceveanu arat\u0103 c\u0103 \u00ee\u015fi propune o reform\u0103radical\u0103 a prozodiei colindului popular, bazat\u0103, de regul\u0103, pe ritmul vioi al unor versuri de la 5 la 8 silabe.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult, invoc\u00e2nd moartea din chiar versul liminar (\u201eNinge curat ca \u00eentr-un dor de moarte…\u201d), poezia anun\u0163\u0103 o alt\u0103 bruscare a parametrilor genului, pentru c\u0103, \u00een esen\u0163\u0103, colindul \u2013 care provine de la latinescul kalendae<\/em> \u2013 este o poezie ce evoc\u0103 na\u015fterea, prima zi a anului (la romani), adic\u0103 un nou \u00eenceput \u015fi, nicidecum… stingerea. Av\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, de existen\u0163a unei specii rare, a colindelor de doliu<\/em>, Arcadie Suceveanu \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 explorarea \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie insolit\u0103: \u201eNinge curatca \u00eentr-un dor de moarte, \/ Dezastre mari de fulgi se-nt\u00e2mpl\u0103-n cer… \/ La geamul pl\u00e2ns al casei de departe \/ Se-aude-n noapte-un c\u00e2ntec: lerui-ler…\u201d Elementul de compara\u0163ie (ca) avertizeaz\u0103, extrem de fin, c\u0103 jocul aluziilor \u015fi al ambiguit\u0103\u0163ilor abia \u00eencepe. \u00cel re\u00eent\u00e2lnim, practic imediat, \u00een personificarea \u201egeamul pl\u00e2ns\u201d, care s-ar putea \u015fi s\u0103 nu aib\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu pl\u00e2nsul, fiind vorba doar de l\u0103crimarea unui geam aburit de diferen\u0163ele de temperatur\u0103 interior-exterior. Oricum, \u00een strofa a doua impresia de dramatic\u0103 alunecare \u00een bocet a vocii lirice se impune imagine cu imagine: \u201eAcum, acolo ninge-a ve\u015fnicie, \/ Brazii miros a na\u015ftere \u00een mun\u0163i,\/ \u015ei-ncet se sting \u00een veghea lor t\u00e2rzie\/ Dou\u0103 f\u0103clii, doi pomi ajun\u015fi c\u0103run\u0163i\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ultimele dou\u0103 versuri sunt create dup\u0103 acela\u015fi subtil tipic al dansului pe funii de nisip, ele desemn\u00e2nd at\u00e2t dubla f\u0103clie a unor arbori \u00eenz\u0103pezi\u0163i, c\u00e2t \u015fi \u00eenc\u0103run\u0163irea unei perechi de pomi (fructiferi<\/em>, sugereaz\u0103 lexemul), care \u015fi-ar fi \u00eendeplinit omeneasca or\u00e2nd\u0103 de a-\u015fi fi dat lumii rodul p\u0103rintesc.<\/p>\n\n\n\n

Strofele a treia \u2013 a cincea evolueaz\u0103 \u015fi ele sub zodia p\u0103relnicului. Utilizarea compara\u0163iei romantice \u201eca-n vis\u201d (\u201eUmbrele lor ca-n vis mi se arat\u0103\u201d) deschide viziunea c\u0103tre inconsolabila veghe \u201ela geam\u201d a p\u0103rin\u0163ilor, din a c\u0103ror \u00eensingurat\u0103 t\u0103cere \u201e\u00ee\u015fi rupe vorba \u00eensu\u015fi Dumnezeu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Devenind \u015fi mai sumbr\u0103, viziunea poetic\u0103 fixeaz\u0103 \u00een urm\u0103toarele dou\u0103 strofe dureroasa mecanic\u0103 a trecerii, oglindit\u0103 \u00een instinctul protector al dragostei filiale: \u201eCump\u0103na vremii tulbure se-nclin\u0103 \/ cu focuri mari de ger spre cuibul lor, \/ \u015fi parc\u0103-i soarbe-o stranie lumin\u0103, \/ \u015fi-ncet se duc prin aspre v\u0103mi de dor. \/\/ Pe fruntea lor se-ncheag\u0103-un nimb de cea\u0163\u0103, \/ \u00cen pieptul meu lucreaz\u0103-un fier cu zim\u0163i, \/ \u015ei tot mai des se-aud h\u0103ita\u015fi de ghea\u0163\u0103 \/ Pe partea lumii, cea dinspre p\u0103rin\u0163i\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Semnal\u00e2nd suferin\u0163a \u00een fa\u0163a trecerii inexorabile a vie\u0163ii p\u0103rin\u0163ilor, poezia se putea \u00eencheia aici, pe aceast\u0103 sobr\u0103 not\u0103 de bocet neputincios, dar t\u00e2n\u0103rul pe atunci (\u00een 1987) poet Arcadie Suceveanu a ad\u0103ugat \u00eenc\u0103 opt versuri, oarecum eroizante, care vor fi fiind, poate, utile \u00een ordine sentimental-didactic\u0103, dar tulbur\u0103 limpedea instaurare a operei.<\/p>\n\n\n\n

Devenind \u00een strofele a \u015fasea \u015fi a \u015faptea reportaj liric (cam declarativ) al unei instan\u0163e, care-\u015fi versific\u0103 \u015fi propria alunecare \u00een somn (\u201e\u015ei-adorm cu fruntea pe ninsoare, \/ Decapitat de-acest colind s\u0103rac\u201d, decreteaz\u0103 ultimele dou\u0103 versuri ale textului), poezia amestec\u0103 vizionarismul autentic (reperabil \u00een primele cinci catrene) \u015fi niciodat\u0103 concretizabilele elanuri duios-s\u0103m\u0103n\u0103toriste (\u201ePe c\u0103i de fulgi acuma m-a\u015f \u00eentoarce \/ S\u0103 cad la prag, zidit \u00eentre n\u0103me\u0163i \/ \u015ei ceasul lumii, cu noroase ace, \/ S\u0103-l dau\u2019 napoi cu, simple, dou\u0103 vie\u0163i…\u201d). Oric\u00e2t de generos \u00een inten\u0163ie, av\u00e2ntul personajului liric din poezia Colind<\/em> \u00eencepe s\u0103 rimeze patetizant cu cel din celebrul repro\u015f al urbanizatului erou al poeziei B\u0103tr\u00e2ni de Octavian Goga: \u201eDe ce m-a\u0163i dus de l\u00e2ng\u0103 voi, \/ De ce m-a\u0163i dus de-acas\u0103…\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de observa\u0163iile pe care critica le va rosti chiar \u015fi \u00een ajunul Cr\u0103ciunului (oric\u00e2t de relaxat ar fi cenzorul interior \u00een aceste clipe), poezia Colind<\/em> de Arcadie Suceveanu este un curajos exemplu de reg\u00e2ndire a unui gen instalat de secole \u00een fermitatea tiparelor sale. Intermitenta scuturare a acestora este \u00eens\u0103\u015fi datoria spiritului poetic modern, care nu se limiteaz\u0103 la ac\u0163iuni ocazionale, ci, odat\u0103 angajat \u00eentr-un demers, tinde s\u0103-i dea o autentic\u0103 prelungire \u00een durat\u0103. Elud\u00e2nd o discu\u0163ie mai larg\u0103 \u00een marginea unui conven\u0163ional Colind pentru popoarele lumii<\/em> din acela\u015fi volum de versuri din 1987, tributar mai cur\u00e2nd \u201eimperativului marilor teme\u201d, dar sun\u00e2nd neobi\u015fnuit de proasp\u0103t ast\u0103zi (24 august 2022), \u00een contextul r\u0103zboiului ruso-ucrainean (\u201e… Acum, c\u0103 ninge ca-n copil\u0103rie, \/ \u015ei-n trunchi de brazi r\u0103\u015finile se-aprind, \/ Eu v\u0103 trimit la geam, ca pe-o solie, \/ \u00cent\u00e2rziatul, tristul meu colind. \/\/ L-am rupt din mun\u0163ii no\u015ftri cu ninsoare, \/ Din c\u0103r\u0163ile cu datini, \u015fi v\u0103 cer \/ S\u0103 asculta\u0163i durerea lui, popoare, \/ C\u0103-i Anul Nou… \u015ei ninge… Lerui-ler! \u201d), semnal\u0103m \u015fi un al treilea colind al lui Arcadie Suceveanu: Colind de str\u0103mo\u015fi<\/em>, inserat \u00een volumul Arhivele Golgotei<\/em> (Chi\u015fin\u0103u, Hyperion, 1990, p. 71-72).<\/p>\n\n\n\n

F\u0103c\u00e2nd parte din \u00eent\u00e2iul \u015fi deocamdat\u0103 ultimul volum al lui Arcadie Suceveanu conceput \u015fi realizat integral \u00een prozodie clasic\u0103, preponderent \u00een versuri de 10-14 silabe, poezia Colind pentru str\u0103mo\u015fi<\/em> este o mostr\u0103 de discurs liric incendiar<\/em>, caracteristic poeziei anilor 1989-1991 \u00een Basarabia \u015fi Bucovina. Un timbru \u201ecomunitar\u201d, intercal\u00e2nd sonuri din texte de Grigore Vieru, Leonida Lari sau Nicolae Dabija, modeleaz\u0103 activ vocea poetului bucovinean: \u201eAcum c\u00e2nd cade iarna pe Carpa\u0163i \/ \u015ei lupii tineri \u00ee\u015fi viseaz\u0103 prada, \/ Veni\u0163i cu to\u0163i, veni\u0163i s\u0103 asculta\u0163i \/ Colindul meu ce-a \u00eenro\u015fit z\u0103pada. \/\/ La focul lui curat \u015fi ne\u00eenvins \/ Ce \u00eel aprind \u00een fiece fereastr\u0103 \/ Vin dulci morminte izbucnind \u00een pl\u00e2ns, \/ Vr\u00e2nd s\u0103 ne spun\u0103 de durerea noastr\u0103. \/\/ R\u0103sar str\u0103mo\u015fii \u00een c\u0103m\u0103\u015fi de ger \/ S\u0103 roage zeii ce ne-nstr\u0103inar\u0103, \/ Florile dalbe, Doamne, flori de ler, \/ S\u0103 nu ne deie din p\u0103rin\u0163i afar\u0103…\u201d Abandon\u00e2nd nota de urare de \u00eenceput de an, acest colind pasional-melancolic evoc\u0103 \u201etrezirea\u201d mo\u015filor r\u0103posa\u0163i, hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103 refac\u0103 leg\u0103m\u00e2ntul sacru cu destinul (\u201eEi duc, c\u0103l\u0103ri, istoria \u00een \u015fa, \/ Cea r\u0103stignit\u0103, pus\u0103 la dosare, \/ Icoana ei e vie \u015fi \u00een ea \/ Sunt to\u0163i: Bogdan, Mihai, \u015etefan cel Mare… \/\/ Cum vin spre noi ca ni\u015fte cruci de foc \/ \u015ei ne sur\u00e2d din stem\u0103, p\u0103rinte\u015fte \u2013 \/ Sar r\u00e2urile-n matca lor la loc \/ \u015ei muntele din inima lor cre\u015fte\u201d) \u00eentru ap\u0103rarea fiin\u0163ei na\u0163ionale. De o teribil\u0103 for\u0163\u0103 hiperbolic\u0103 (mo\u015fii, venind ca ni\u015fte cruci de foc<\/em>; r\u00e2urile, la r\u00e2ndu-le, s\u0103rind la loc \u00een matca lor<\/em>…), energia apus\u0103 a originilor se reorganizeaz\u0103 \u00eentr-o redutabil\u0103 expansiune viril\u0103 (\u201e\u015ei muntele din inima lor cre\u015fte\u201d): \u201e\u015ei vine, cimitir cu cimitir, \/ \u00centregul neam, \u015fi-n noaptea asta mare \/ Ne ung usciorii caselor cu mir, \/ Ne-aprind \u00een vetre c\u00e2te-o lum\u00e2nare\u201d. Entuziasmat de productivitatea viziunii sale, eroul liric \u00ee\u015fi cheam\u0103 cons\u00e2ngenii s\u0103 \u00eent\u00e2mpine c\u00e2t mai demni rev\u0103rsarea tumultuoasei \u015fi justi\u0163iarei cete de colind\u0103tori venind din ad\u00e2ncurile Istoriei: \u201eHai s\u0103 ie\u015fim ca la-nvieri \u015fi nun\u0163i \/ \u015ei s\u0103-i cinstim din vinul b\u0103rb\u0103\u0163iei, \/ C\u00e2nd s\u00e2nger\u0103 Luceaf\u0103rul pe mun\u0163i \/ Ca o pecete dulce-a latiniei. \/\/ Frumo\u015fi \u015fi ne\u00eenfr\u00e2n\u0163i colind\u0103tori, \/ Cu ei de-a valma, prin ninsoarea deas\u0103, \/ S\u0103-ns\u0103m\u00e2n\u0163\u0103m cu clopote \u00een zori \/ Istoria ce se \u00eentoarce-acas\u0103\u201d. Impregnat de patetismul clipei \u00een care se na\u015fte, poezia Colind pentru str\u0103mo\u015fi<\/em> devine o prob\u0103 a m\u0103iestriei poetului de a adapta formele istorice ale discursului popular la necesit\u0103\u0163ile unui discurs \u0163intind stringenta actualitate. Terific de teribil\u0103 \u00een frumuse\u0163ea creion\u0103rii sale poetice, imaginea \u00eentoarcerii acas\u0103 a cohortelor de \u201ene\u00eenfr\u00e2n\u0163i colind\u0103tori\u201d cap\u0103t\u0103 \u00een\u0103l\u0163imi de apoteoz\u0103 a \u00eemplinirii unui dat suprafiresc, a refacerii leg\u0103turilor sangvine \u00een pecetea… latiniei<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Cunoscut\u0103 mai ales din numeroasele interven\u0163ii radio-televizate ale autorului, a patra \u00eencercare de repl\u0103m\u0103dire a colindului ca gen \u00een poezia lui Arcadie Suceveanu este Colind pentru Eminescu<\/em> \u015fi \u00eel reg\u0103sesc acum, \u00een febra re-lecturii numeroaselor sale volume de poezie, \u00eentr-o plachet\u0103 de versuri pentru copii (Dac\u0103 vrei<\/em> s\u0103 fii Columb<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, Prut interna\u0163ional, 2002). Este un text prea frumos, pentru a nu-l evoca \u00een \u00eentregime mai ales \u00eentr-un context aniversar:<\/p>\n\n\n\n

Miez de ghenar<\/p>\n\n\n\n

Fulguie rar,<\/p>\n\n\n\n

Aeru-i dalb de colinde.<\/p>\n\n\n\n

Sus, \u00een t\u0103rii,<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ve\u015fnicii,<\/p>\n\n\n\n

Stea de-nviere s-aprinde.<\/p>\n\n\n\n

Din focu-i sf\u00e2nt<\/p>\n\n\n\n

C\u0103tre p\u0103m\u00e2nt<\/p>\n\n\n\n

Doi ochi de vis se ivescu,<\/p>\n\n\n\n

Fruntea de domn<\/p>\n\n\n\n

Peste nesomn<\/p>\n\n\n\n

A lui Eminescu.<\/p>\n\n\n\n

Raza-i de dor<\/p>\n\n\n\n

Tremur\u0103tor<\/p>\n\n\n\n

Arde-n v\u0103p\u0103i peste lume,<\/p>\n\n\n\n

Suflet \u015fi grai,<\/p>\n\n\n\n

Gur\u0103 de rai<\/p>\n\n\n\n

Au un p\u0103rinte \u015fi-un nume.<\/p>\n\n\n\n

Zodia-i grea<\/p>\n\n\n\n

De om \u015fi de stea<\/p>\n\n\n\n

Cheam\u0103 prin vremi \u015fi ne-adun\u0103:<\/p>\n\n\n\n

Codrii cu brazi,<\/p>\n\n\n\n

Ieri \u015fi cu azi,<\/p>\n\n\n\n

Neamul cu doina-mpreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Oi, lerui-ler,<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la cer<\/p>\n\n\n\n

Aeru-i dalb de colinde.<\/p>\n\n\n\n

Iar\u0103\u015fi \u015fi iar<\/p>\n\n\n\n

Miez de ghenar<\/p>\n\n\n\n

Stea de-nviere aprinde.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Etal\u00e2nd o subtil\u0103 arhitectonic\u0103, Colind pentru Eminescu<\/em> valorific\u0103 inspirat caden\u0163ele poeziei populare prin alternarea versurilor lungi cu cele scurte, decupate cu un remarcabil sim\u0163 al ritmului (cu reverber\u0103ri iconice \u015fi melodice). Original elogiu, \u00eempletit din incanta\u0163ii solemne, acest colind vine \u00een prelungirea acelor c\u0103ut\u0103ri ale poeziei contemporane, descrise \u015fi analizate cu at\u00e2ta inspira\u0163ie de Ioana Bot \u00een volumul Eminescu \u015fi<\/em> lirica rom\u00e2neasc\u0103 de azi<\/em> (Cluj, Dacia, 1990, 188 p.). Fie c\u0103 evoc\u0103 sau citeaz\u0103, filtr\u00e2nd, melancolii eminesciene, Arcadie Suceveanu creeaz\u0103 un poem de o invidiabil\u0103 for\u0163\u0103 artistic\u0103. Intersect\u00e2nd productiv ziua de na\u015ftere a poetului \u015fi \u00eenceputul anului dup\u0103 stilul vechi, Arcadie Suceveanu descoper\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, \u00een Eminescu un reper fundamental al vie\u0163ii spirituale. Asemeni oric\u0103rui ctitor\/creator, imaginea lui Eminescu este cea a unui \u00eentemeietor de lume, limbajul s\u0103u poetic constituindu-se \u00een piatra de temelie a sensibilit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

 Ecoul, eminescian, al transform\u0103rii spiritului na\u0163ional \u00een Verb st\u0103 \u00een chiar rafinata alc\u0103tuire a Colind-<\/em>ului pentru Eminescu<\/em>. Derivat deopotriv\u0103 din melosul popular, dar \u015fi din energica re-tr\u0103ire eminescian\u0103 a acestuia, poemuldebuteaz\u0103 cu evocarea cadrului magic al s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, reunind organic orizontul uman \u015fi v\u0103zduhul pur al t\u0103rii<\/em>-lor \u015fi ve\u015fnicii<\/em>-lor: \u201eSus, \u00een t\u0103rii \/ \u00cen ve\u015fnicii, \/ Stea de-nviere s-aprinde\u201d. \u00cen numai c\u00e2teva cuvinte, poetul substituie legenda na\u015fterii cristice cu cea a na\u015fterii Eminescului: \u201eDin focu-i sf\u00e2nt \/ C\u0103tre p\u0103m\u00e2nt \/ Doi ochi de ivescu\u201d. Dincolo de expresiva crea\u0163ie lexical\u0103 ivescu<\/em>, apari\u0163ia eminescian\u0103 implic\u0103 focul sacru al demiurgiei cosmice \u015fi astral-fecundatoarea privire a des\u0103v\u00e2r\u015firii creatoare: \u201eFruntea de domn \/ peste nesomn \/ a lui Mihai Eminescu\u201d. Din deja b\u0103t\u0103torita de uz imagine de voievod<\/em> \u201eal limbii\u201d, provenind din varii ofuri lirice de siaj eminescianizant, Arcadie Suceveanu distileaz\u0103, paradoxal, mult mai ampla (\u015fi extraordinara) imagine a veghii eminesciene ca \u201edomn \/ peste nesomn\u201d, adic\u0103 peste o veghe \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se la demnitatea ra\u0163iunii<\/em> lumii \u015fi a lucrurilor. Strofa a treia celebreaz\u0103 consubstan\u0163ialitatea plaiului-grai cu miezul s\u0103u n\u0103sc\u0103tor \u015fi protector: \u201eRaza-i de dor \/ Tremur\u0103tor \/ Arde-n v\u0103p\u0103i peste lume, \/ Suflet de grai, \/ Gur\u0103 de rai \/ Au un p\u0103rinte \u015fi-un nume\u201d. Nenumit direct, Eminescu transpare din propriile-i cuvinte semnate<\/em> (de pild\u0103, raza, v\u0103p\u0103i,<\/em> tremur\u0103tor)<\/em> care-i figureaz\u0103 fiin\u0163a. Strofa a patra extinde elanul descrierii lirice p\u00e2n\u0103 la sublinierea condi\u0163iei (zodiei<\/em>, \u00eei zice Arcadie Suceveanu) eterne de \u201eom \u015fi de stea\u201d a lui Eminescu, \u00eentruparea sa temporal-spa\u0163ial\u0103 reunindu-se pe coloana vertebral\u0103 a doinei, a c\u00e2ntecului: \u201eZodia-i grea \/ De om \u015fi de stea \/ Cheam\u0103 prin vremi \u015fi ne-adun\u0103: \/ Codrii cu brazi, \/ Ieri \u015fi cu azi, \/ Neamul cu doina-mpreun\u0103\u201d. Poezia se \u00eencheie cu re-scrierea creativ\u0103 a strofei liminare \u00eentr-un sus\u0163inut efort de poten\u0163are a undei (mai ales) melancolice a textului: \u201eOi, lerui-ler, \/ P\u00e2n\u0103 la cer \/ Aeru-i dalb de colinde. \/ Iar\u0103\u015fi \u015fi iar \/ Miez-de-ghenar \/ Stea de-nviere aprinde\u201d. Oarecum speriat de \u00eendr\u0103zneala substitu\u0163iei Cristului cu Eminescu din debutul poeziei, Arcadie Suceveanu \u00ee\u015fi \u201erelativizeaz\u0103\u201d, \u00een final, propria afirma\u0163ie, rea\u015fez\u00e2nd a\u015ftrii la locurile lor: \u201eMiez-de-ghenar (nu mai mult, adic\u0103 \u2013 n.n.) \/ Stea de-nviere aprinde\u201d.<\/p>\n\n\n\n

 Cobor\u00e2nd \u00een spa\u0163iul literaturii contemporane din lumea paradisiac\u0103 a Moldovei de Sus, Arcadie Suceveanu \u00ee\u015fi propune cu aceste colinduri nu numai o reg\u00e2ndire a unei specii a poeziei populare, ci, mai mult, o reancorare a liricii culte \u00een apele ad\u00e2nci ale Tradi\u0163iei, ale unei tradi\u0163ii, nu uit\u0103m, \u00eendelung contestate de oficialit\u0103\u0163ile comuniste.<\/p>\n\n\n\n

Nicolae LEAHU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Poet de o mare mobilitate stilistic\u0103, m\u00e2nuind cu o egal\u0103 virtuozitate versul liber \u015fi prozodia clasic\u0103 (are \u015fi faima unui apreciat sonetist), Arcadie Suceveanu a cunoscut de-a lungul carierei sale poetice multiple muta\u0163ii de viziune, schimb\u0103rile de paradigm\u0103 sau numai…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,464],"tags":[],"class_list":["post-23660","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-257"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23660"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23660\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23661,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23660\/revisions\/23661"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}