{"id":23733,"date":"2023-02-22T11:29:57","date_gmt":"2023-02-22T11:29:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23733"},"modified":"2023-02-22T13:08:32","modified_gmt":"2023-02-22T13:08:32","slug":"carturari-si-monumente-de-limba-romaneasca-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/carturari-si-monumente-de-limba-romaneasca-ii\/","title":{"rendered":"C\u0103rturari \u015fi monumente de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 (II)"},"content":{"rendered":"\n

350 de ani de la publicarea Psaltirii \u00een versuri<\/em> a lui Dosoftei<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Lucrarea de c\u0103petenie a mitropolitului Dosoftei este, a\u015fadar, Psaltirea \u00een versuri<\/em>, rodul celor peste 5 ani de munc\u0103 sus\u0163inut\u0103 de traducere a textului. Aceasta vede lumina tiparului la Ia\u015fi, \u00een 1673.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een scrierea operelor sale, Dosoftei a fost influen\u0163at de mediul \u00een care a tr\u0103it, ca \u015fi de forma\u0163ia sa intelectual\u0103, pe care a dob\u00e2ndit-o \u00een condi\u0163iile de via\u0163\u0103 cultural\u0103 a epocii sale, \u00een zona de nord a Moldovei. Cu toate c\u0103 numeroasele sale rude din str\u0103in\u0103tate ne-ar putea face s\u0103 credem contrariul, pe tot parcursul vie\u0163ii sale, el s-a manifestat ca o puternic\u0103 personalitate rom\u00e2neasc\u0103; niciun aspect al biografiei sale nu las\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ar fi venit \u00een Moldova din alt\u0103 parte: el era de aici, din Moldova, tr\u0103g\u00e2ndu-se dintr-o familie moldoveneasc\u0103 veche. Rudele sale apropiate aveau a\u015fezare statornic\u0103 \u00een Moldova: la Ia\u015fi avea un nepot, la Suceava avea doi fra\u0163i, iar la Roman avea o m\u0103tu\u015f\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eSmeritul Dosoftei moldoveanul<\/em>\u201d, cum \u00eensu\u015fi semneaz\u0103 pe unele dintre manuscrisele sale, \u015fi-a iubit \u0163ara cu toat\u0103 dragostea pe care o \u00eenc\u0103pea sufletul s\u0103u. Astfel, dup\u0103 \u00eent\u00e2ia pribegie (1673-1675), se \u00eentoarce \u00een Moldova, \u00een scaunul de mitropolit, ast\u00e2mp\u0103r\u00e2ndu-\u015fi sufletul \u00eensetat al celui care pribege\u015fte<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een biseric\u0103 a fost una dintre preocup\u0103rile de baz\u0103 ale \u00eentregii activit\u0103\u0163i a lui Dosoftei. Privit\u0103 din perspectiva vie\u0163ii poporului rom\u00e2n, aceast\u0103 permanen\u0163\u0103 c\u0103rtur\u0103reasc\u0103 nu poate fi limitat\u0103 la nevoi strict religioase; amintim, \u00een acest context, scrierile cronicarilor (moldoveni, mai ales), care vorbeau despre origini \u015fi despre latinitate, dar \u015fi despre limba vorbit\u0103 de popor, care se impune, \u00een secolele al XVI-lea, al XVII-lea \u015fi al XVIII-lea, ca limb\u0103 a culturii. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 tip\u0103rirea de c\u0103r\u0163i biserice\u015fti \u00een limba rom\u00e2n\u0103 devine nevoie stringent\u0103 pentru folosul \u015fi luminarea neamului nostru rum\u00e2nesc<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Traduc\u00e2nd \u015fi tip\u0103rind Psaltirea \u00een versuri<\/em>, pentru folosul credincio\u015filor, Dosoftei spune c\u0103 a urm\u0103rit \u201eca s\u0103 poat\u0103 fi mai mare-ndemnare c\u0103tre rug\u0103<\/em>\u201d; el a pus-o \u00een versuri \u201eca s\u0103 poat\u0103 atrage firea omului c\u0103tre cititul ei<\/em>\u201d. Astfel, prin str\u0103dania de a o \u00eentocmi \u201ecum am putut mai frumos<\/em>\u201d, el a f\u0103cut oper\u0103 literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Bun cunosc\u0103tor al poeziei populare, dar \u015fi talentat scriitor de versuri, Dosoftei \u015fi-a dezvoltat voca\u0163ia poetic\u0103 citind c\u0103r\u0163i din literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi cea a popoarelor ale c\u0103ror limbi le \u015ftia. Desigur, el a cunoscut \u015fi unele traduceri str\u0103ine \u00een versuri ale Psaltirii<\/em>. Dar, \u00eemperechind talentul s\u0103u literar cu poezia popular\u0103, a tocmit acest adev\u0103rat monument de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Departe de a fi o simpl\u0103 traducere \u00een versuri a unei c\u0103r\u0163i, lucrarea se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ca o oper\u0103 de crea\u0163ie literar\u0103 original\u0103, reprezent\u00e2nd, de fapt, actul de na\u015ftere a poeziei culte rom\u00e2ne\u015fti vrednic\u0103 de acest nume<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce surprinde \u015fi ast\u0103zi pe cititorul lucr\u0103rii lui Dosoftei \u2013 din perspectiva celor 350 de ani de poezie cult\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 este for\u0163a titanic\u0103 de a turna limba rom\u00e2n\u0103 \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103 a versului cult, efortul de a o face capabil\u0103 nu numai s\u0103 traduc\u0103, ci \u015fi s\u0103 re-creeze, cu mijloacele proprii, unul dintre monumentele capitale ale poeziei universale. Psaltirea<\/em> este cartea \u00een care toat\u0103 gama sentimentelor umane se afl\u0103 cuprins\u0103, gravit\u00e2nd \u2013 aparent \u2013 spre un singur centru transcendent, dar reflect\u00e2nd, \u00een fapt, \u00eentreaga realitate uman\u0103, sufletul omenesc cu toate meandrele lui.<\/p>\n\n\n\n

Ideea de a versifica psalmii \u015fi de a-i a\u015feza pe melodii pentru a fi c\u00e2nta\u0163i nu este nou\u0103; ea a fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de francezi, de italieni \u015fi nu numai, dar ceea ce aduce nou mitropolitul moldovean este tocmai structura versurilor cu ritmica lor, cu lungimile de versuri \u015fi cu rimele pereche. Dosoftei realizeaz\u0103, astfel, cea dint\u00e2i defini\u0163ie<\/em> a tipului clasic al poetului rom\u00e2n, a\u015fa cum o vor ilustra \u00een secolele urm\u0103toare autori precum Ion Budai-Deleanu, Costache Conachi, Ion Heliade R\u0103dulescu, Mihai Eminescu \u015fi al\u0163ii. Pentru asta era nevoie, pe de o parte, de o cultur\u0103 considerabil\u0103, \u00een mai multe limbi str\u0103ine, orientat\u0103 spre orizonturi multiple, capabil\u0103 s\u0103 fructifice sugestii \u015fi experien\u0163e variate, iar, pe de alt\u0103 parte, un puternic instinct al geniului poetic popular, o capacitate caracteristic\u0103 de sintez\u0103 \u00eentre universul de forme, ritmuri, expresii \u015fi culori al crea\u0163iei orale autohtone \u015fi substan\u0163a, tiparele poetice ale modelelor \u015fi surselor culte, asimilate din cuprinsul altor literaturi. Tocmai din acest motiv, Psaltirea<\/em> constituie actul de na\u015ftere al poeziei culte rom\u00e2ne\u015fti!<\/p>\n\n\n\n

Pentru a ilustra doar c\u00e2teva dintre virtu\u0163ile artistice ale c\u0103r\u0163ii, d\u0103m c\u00e2teva fragmente drept exemple:<\/p>\n\n\n\n

\u201eLimbile s\u0103 salte \/ Cu c\u00e2ntece nalte, \/ S\u0103 strige-n t\u0103rie \/ Glas de bucurie, \/ L\u0103ud\u00e2nd pre Domnul \/ S\u0103 c\u00e2nte tot omul.<\/em>\u201d (Psalmul 46<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

\u201eAsculta\u0163i acestea toate \/ Noroade, neamuri \u015fi gloate, \/ S\u0103-mi \u00een\u0163eleag\u0103 cuv\u00e2ntul \/ Omul de pe tot p\u0103m\u00e2ntul, \/ Bog\u0103ta\u015fii dimpreun\u0103 \/ Cu mi\u015feii c\u00e2nd s-adun\u0103 \/ S\u0103 v\u0103 spun de-n\u0163elepciune \/ Cu-n\u0163eles de-nv\u0103\u0163uri bune.<\/em>\u201d (Psalmul 48<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Dosoftei are acea curgere mieroas\u0103 a limbii, unde materialitatea vorbei \u015fi densitatea ei dau mireasm\u0103 m\u00e2hnirilor: \u201eAscult\u0103-mi ruga, Dumnezeu sfinte, \/ \u015ei nu m\u0103 trece, ce-mi ia aminte! \/ C\u0103-mi faci voie pentru grea ur\u0103 \/ De s\u00e2nt cu spaim\u0103 \u00een cuget\u0103tur\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103ut\u00e2nd sensuri mai ad\u00e2nci ale versurilor, descoperim c\u0103 \u00eentreaga crea\u0163ie este un veritabil dialog \u00eentre om \u015fi Dumnezeu pe tema \u201esoartei<\/em>\u201d omului \u00een lume, o nelini\u015ftitoare alegorie a vie\u0163ii \u015fi a mor\u0163ii; dialogul este \u00eentrerupt, uneori, de mari pasaje monologate; monologul psalmistului realizeaz\u0103 exemplificarea unui destin colectiv dramatic: \u201eDoamne, sunt m\u00e2hnit \u015fi trist cu totul<\/em>\u201d. Din ritmurile ini\u0163iate de mitropolitul moldovean aveau s\u0103 prind\u0103 glas, peste veacuri, ritmurile unor poe\u0163i moderni, precum Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu \u015fi al\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Unele pasaje ale Psaltirii<\/em> lui Dosoftei circul\u0103 \u015fi ast\u0103zi, sub forma unor colinde de Cr\u0103ciun. Exemplific\u0103m cu o colind\u0103 din Transilvania, care d\u0103inuie de pe la 1819 \u015fi care are la baz\u0103 Psalmul 46<\/em>: \u201eTot omul acum s\u0103 salte \/ Cu glas de c\u00e2nt\u0103ri \u00eenalte, \/ Salte cerul \u015fi p\u0103m\u00e2ntul, \/ Laud\u0103 la tot cuv\u00e2ntul \/ S\u0103 strige \u00een cer t\u0103rie, \/ Glas mare de bucurie. \/ Noi c\u0103ut\u0103m azi pre\u2019mp\u0103ratul, \/ C\u0103ci ca d\u00e2nsul nu e altul. \/ \u00centru cei de sus m\u0103rire \/ \u015ei pe p\u0103m\u00e2nt p\u0103ciuire \/ La to\u0163i oamenii s\u0103 fie, \/ De acum p\u00e2n\u0103\u2019n vecie.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

 Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

350 de ani de la publicarea Psaltirii \u00een versuri a lui Dosoftei Lucrarea de c\u0103petenie a mitropolitului Dosoftei este, a\u015fadar, Psaltirea \u00een versuri, rodul celor peste 5 ani de munc\u0103 sus\u0163inut\u0103 de traducere a textului. Aceasta vede lumina tiparului la…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,468],"tags":[],"class_list":["post-23733","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-258"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23733","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23733"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23733\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23735,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23733\/revisions\/23735"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23733"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23733"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23733"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}