<\/p>\n\n\n\n
\u00cen copil\u0103rie, eram absolut sigur\u0103 c\u0103, dac\u0103 m-a\u015f fi n\u0103scut st\u00e2lp de telegraf, a\u015f fi avut puterea s\u0103 ies din neclintire \u015fi s\u0103 vorbesc cu oamenii de pe strad\u0103. Chiar mi-am lipit obrazul de unul dintre \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2natele cilindre de beton \u015fi i-am \u015foptit c\u0103 e timpul s\u0103-\u015fi ias\u0103 din piele \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u015fi el. \u00cei priveam, pe to\u0163i, cu un soi de complicitate \u015fi cred c\u0103 le mai \u015fi f\u0103cem din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu ochiul, ca s\u0103 le dau un imbold, s\u0103 le \u00eemprumut ceva curaj.<\/p>\n\n\n\n
Acela era toiul devenirii mele, punctul \u00een care credeam c\u0103 energia mea vital\u0103 poate s\u0103 scoat\u0103 obiecte din neclintire sau transforma cele mai placide lucruri \u00een fiin\u0163e expresive. Un timp de gra\u0163ie, \u00een care te sim\u0163i conectat cu toat\u0103 materia, c\u00e2nd observi totul \u00een simultaneitatea lui \u015fi nimic nu pare secundar sau ordonat \u00een perspectiva pragmatic\u0103 a vreunei priorit\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n
Nu \u015ftiu c\u00e2\u0163i p\u0103rin\u0163i sunt con\u015ftien\u0163i de for\u0163a copiilor sau c\u00e2t din energia lor uimitoare se pierde odat\u0103 cu v\u00e2rsta sau cu educa\u0163ia. La na\u015ftere, creierul este capabil de conexiuni neuronale cu infinit mai multe dec\u00e2t \u00eei r\u0103m\u00e2n individului, ulterior, \u00een modul s\u0103u de operare. Neaccesate sau ne\u00eent\u0103rite, multe din poten\u0163ialele \u201eautostr\u0103zi\u201d ale min\u0163ii se \u00eenchid dup\u0103 o vreme. R\u0103m\u00e2n acelea pe care p\u0103rin\u0163ii sau \u015fcolile \u015fi le-au construit anterior, le sunt familiare sau func\u0163ionale \u2013 o structur\u0103 stabilizat\u0103 cultural \u015fi transmis\u0103 prin stereotipuri, din iner\u0163ie. Pe acest schelet, copilul \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 improvizeze, s\u0103 integreze propriile experien\u0163e, s\u0103 devin\u0103 el \u00eensu\u015fi sau s\u0103 \u00ee\u015fi construiasc\u0103 o lup\u0103 nou\u0103 de privit via\u0163a \u015fi interpretat sensul negocierilor cu ea.<\/p>\n\n\n\n
Aici intervine echilibrul \u00eentre constr\u00e2ngeri \u015fi libert\u0103\u0163i \u2013 \u00eent\u00e2lnirea dintre ceea ce i se cere \u015fi cine este copilul, pe interior. P\u0103rin\u0163ii au a\u015ftept\u0103ri de la copii, societatea are a\u015ftept\u0103ri, statul are a\u015ftept\u0103ri, biserica are a\u015ftept\u0103ri, \u015fcoala are a\u015ftept\u0103ri, profesorii au etc. \u00cen interiorul at\u00e2tor delimit\u0103ri, fiecare copil tr\u0103ie\u015fte \u00een mod unic realitatea, simte \u015fi se dezvolt\u0103, animat pe din\u0103untru de lumina sub care s-a n\u0103scut.<\/p>\n\n\n\n
Sistemele educa\u0163ionale sunt articulate, peste tot \u00een lume, pe o ax\u0103 \u00eentre ace\u015fti doi poli, iar m\u0103sura \u00een care didacticile \u0163in mai mult de constr\u00e2ngeri sau de libert\u0103\u0163i e dat\u0103 de cultura fiec\u0103rui popor. \u0162\u0103rile asiatice \u2013 de pild\u0103, au recuperat decalaje imense aplic\u00e2nd filozofia muncii colective disciplinate, \u00een timp ce europenii au \u00eenflorit \u00een pedagogiile tip Montessori \u2013 cu accent pe individ \u015fi capacitatea lui unic\u0103 de construire a realit\u0103\u0163ii. Chiar \u015fi de pe pozi\u0163ii complet diferite, cert este c\u0103 ambele modele au reu\u015fit s\u0103 se men\u0163in\u0103 competitive, chiar dac\u0103 unul a pedalat pe productivitate, iar cel\u0103lalt, pe inova\u0163ie \u015fi creativitate. Asta, ca s\u0103 r\u0103spund p\u0103rin\u0163ilor care \u00ee\u015fi for\u0163eaz\u0103 copiii \u00eentru cunoa\u015ftere \u015fi care spun c\u0103, totu\u015fi, restric\u0163iile, frica \u015fi pedeapsa func\u0163ioneaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Realitatea este c\u0103 po\u0163i ajunge s\u0103 fii performant lu\u00e2nd dou\u0103 c\u0103i total diferite \u2013 fie una a constr\u00e2ngerii, fie a c\u0103ut\u0103rilor libere. Po\u0163i face \u2013 aparent \u2013 o treab\u0103 bun\u0103 \u015fi m\u00e2nat de la spate, \u015fi animat de cele mai autentice motiva\u0163ii interioare. Exist\u0103 \u015fcoli drastice \u015fi tradi\u0163ionale ale c\u0103ror performan\u0163e sunt sensibil egale cu cele care cultiv\u0103 creativitatea \u015fi exprimarea op\u0163iunilor \u00een cunoa\u015ftere. Adic\u0103 \u015fi unele \u015fi altele produc, la cap\u0103tul liniei, comportamente pozitive, testabile, observabile.<\/p>\n\n\n\n
Este \u00eens\u0103 rezultatul observabil al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii un indicator suficient pentru calitatea ei? Este orice individ de nota 10 \u015fi unul capabil s\u0103 se adapteze pentru lumea de m\u00e2ine, s\u0103 se reinventeze, s\u0103 o ia de la cap\u0103t c\u00e2nd competen\u0163ele pentru care s-a preg\u0103tit nu mai sunt valabile? Adic\u0103, dac\u0103 ne-am uita pe din\u0103untrul tuturor acestor copii de nota 10 am g\u0103si \u00eenc\u0103, acolo, o flac\u0103r\u0103 vie? O putere mai presus de notele frumoase \u015fi de aplauzele tuturor actorilor sociali care au conspirat la realiz\u0103rile lui?<\/p>\n\n\n\n
S-au f\u0103cut la un moment dat interviuri cu c\u00e2teva zeci de mari inovatori \u015fi lideri ai planetei \u2013 oameni care au transformat lumea \u00een jurul lor prin idei \u00eendr\u0103zne\u0163e \u015fi for\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 de trac\u0163iune a semenilor. C\u00e2\u0163iva teoreticieni ai educa\u0163iei au vrut s\u0103 afle povestea copil\u0103riei lor \u015fi s\u0103-\u015fi explice un numitor comun de influen\u0163e care ar fi contribuit cumva la ce sunt ei acum. Concluziile s-au oprit mai ales la p\u0103rin\u0163ii lor, care au fost, se pare, ni\u015fte mae\u015ftri ai echilibrului \u00eentre interdic\u0163iile \u015fi libert\u0103\u0163ile acordate copiilor lor: \u00een interiorul unei rutine zilnice clare, ace\u015ftia au fost plimba\u0163i prin fa\u0163a unui adev\u0103rat \u201ebufet de oportunit\u0103\u0163i\u201d \u2013 invita\u0163i s\u0103 experimenteze tot felul de activit\u0103\u0163i, s\u0103-\u015fi ajusteze domeniile de interes, s\u0103-\u015fi formuleze propriile concluzii \u015fi s\u0103 \u015fi le transfere \u00een practic\u0103. Mai to\u0163i proveneau din \u015fcoli care au a\u015fezat \u00een interiorul unui cadru riguros de reguli capacitatea copilului de a se \u00eentreba \u015fi construi autonom cunoa\u015fterea. Copiii ace\u015ftia \u2013 adul\u0163ii vii de ast\u0103zi \u2013 sunt cei care au avut \u015fansa s\u0103 integreze reguli \u015fi constr\u00e2ngeri ca pe un dat necesar pentru c\u0103utare \u015fi creativitate. Copii c\u0103rora nu li s-au dat for\u0163at pe g\u00e2t con\u0163inuturi p\u00e2n\u0103 nu li s-a deschis apetitul pentru ele.<\/p>\n\n\n\n
Cu c\u00e2t \u015fcolile sunt mai \u0163inute de sus, de la centru, regulamentele \u2013 plouate autoritar peste indivizi, programele sincronizate pe deasupra capetelor \u015fi criteriile de reu\u015fit\u0103 \u2013 dictate peste inimi \u015fi caractere, cu at\u00e2t mai mari devin \u015fansele de a stinge \u00een copii energia, voin\u0163a sau bucuria de via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Noi suntem ast\u0103zi dovada vie a \u201eeficien\u0163ei\u201d acestui proiect social: suntem produsele gr\u0103itoare ale \u015fcolii care a cultivat sistematic resemn\u0103ri \u015fi iner\u0163ie. Avem o mentalitate decorativ\u0103 despre inteligen\u0163\u0103 \u2013 un fel de bibelou gra\u0163ios \u015fi demodat, din vitrina bunicii, f\u0103r\u0103 vreo valoare practic\u0103 sau eficien\u0163\u0103. Am fost \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 fim de\u015ftep\u0163i, s\u0103 avem dreptate \u015fi s\u0103 identific\u0103m corect gre\u015felile \u015fi vinova\u0163ii. At\u00e2t. Nimeni nu ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi cum se merge \u00eenainte, cum trebuie s\u0103 te modifice informa\u0163ia pe care o posezi \u015fi c\u00e2t de mult te oblig\u0103 ea la ac\u0163iune. Fo\u015ftii copii de nota 10 sunt ast\u0103zi func\u0163ionari discre\u0163i prin cine \u015ftie ce birouri, \u00een timp marile noduri decizionale sunt legate, peste capete lor, de indivizi \u00eendoielnici, al c\u0103rui singur merit este c\u0103 au \u015ftiut s\u0103 ac\u0163ioneze la timpul \u015fi la locul potrivit. E adev\u0103rat c\u0103 \u015ftim s\u0103 ar\u0103t\u0103m, ca pe vremuri, \u00een b\u0103nci, vinova\u0163ii \u015fi erorile, dar suntem complet incapabili s\u0103 mi\u015fc\u0103m lucrurile \u00eenainte \u015fi s\u0103 reinvent\u0103m viitorul copiilor no\u015ftri.<\/p>\n\n\n\n
A \u00eenceput lumea tehnologiilor creative, a inova\u0163iei sociale \u015fi economice, a solu\u0163iilor inspirate, a ini\u0163iativei spontane, lumea \u00een care puterea unei idei e mai mare dec\u00e2t iner\u0163ia unei organiza\u0163ii. Acestea apar la indivizii \u00eencuraja\u0163i de mici s\u0103 exploreze, s\u0103 comunice, s\u0103 ias\u0103 din rigorile prestabilte sau din stereotipiile defini\u0163iilor din manual. Nu spun c\u0103 informa\u0163ia sau competen\u0163ele nu-s importante, c\u0103 munca sau constr\u00e2ngerile n-au valoare. Doar c\u0103 ele nu mai sunt un scop \u00een sine. Ele vin natural la copilul autonom, angajat autentic \u00een proiectul lui.<\/p>\n\n\n\n
Este, dac\u0103 vre\u0163i, diferen\u0163a dintre doi profesori de pictur\u0103, pe care \u00eei cunosc \u015fi i-am observat, p\u00e2ndind comportamentele copiilor lor. \u00cen grupa primului, regulile sunt stabilite din start, dup\u0103 cum sunt impuse \u015fi culorile, \u015fi rigorile compozi\u0163iei \u015fi teoria din spatele fiec\u0103rei mi\u015fc\u0103ri de pensul\u0103. Cel\u0103lalt le d\u0103 copiilor libertate, \u00eei instig\u0103 la \u00eendr\u0103zneal\u0103, \u00eei provoac\u0103 s\u0103 exprime, f\u0103r\u0103 plan \u015fi clasicul contur prestabilit \u00een creion. Le explic\u0103 lucruri pe parcurs, profit\u00e2nd de \u00eentreb\u0103rile lor.<\/p>\n\n\n\n
\u015ei unul \u015fi altul au dat rezultate observabile excelente \u2013 atelierele lor sunt pline de lucr\u0103ri spectaculoase. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o singur\u0103 diferen\u0163\u0103 \u00een atitudinea celor dou\u0103 grupuri de copii \u2013 una subtil\u0103, de comportament care nu se poate testa sau exprima \u00een valori numerice. \u015ei unora \u015fi altora li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori s\u0103 scape c\u00e2te o pat\u0103 de culoare, din gre\u015feal\u0103, pe coal\u0103. Primii \u2013 elevii profesorului \u201ecu reguli\u201d fac din asta un cap\u0103t de \u0163ar\u0103, se crispeaz\u0103 \u015fi a\u015fteapt\u0103 solu\u0163ii de la \u201ecentru\u201d. Ceilal\u0163i, au \u00eenv\u0103\u0163at deja s\u0103 integreze accidentul \u00een compozi\u0163ia lor \u2013 fie deseneaz\u0103 ceva \u00een jurul petei, fie o transform\u0103, ata\u015f\u00e2ndu-i forme complementare.<\/p>\n\n\n\n
Primul grup prive\u015fte gre\u015feala ca pe un intrus, al doilea, ca pe o oportunitate.<\/p>\n\n\n\n
Acela\u015fi lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Istorie. Un profesor a\u015faz\u0103 schema pe tabl\u0103, cu toate evenimentele, \u00een cronologie, le explic\u0103 \u015fi le aplic\u0103 \u00een exerci\u0163iu. Cel\u0103lalt nu le serve\u015fte nicio schem\u0103. Le poveste\u015fte, de exemplu despre cium\u0103, despre pira\u0163i, despre Jack the Ripper \u2013 \u015fi \u00eei st\u00e2rne\u015fte pe copii \u00een cercet\u0103ri independente despre tot restul \u201edecorului istoric\u201d din spatele anecdoticelor personaje.<\/p>\n\n\n\n
Ambii profesori au copii care exceleaz\u0103 la teste. Diferen\u0163a dintre cele dou\u0103 grupuri este \u00eens\u0103 una de raport pasiv\/activ. Pentru primul profesor, \u00eenv\u0103\u0163area este un act care adaug\u0103. Pentru cel\u0103lalt, unul care transform\u0103. Copiii primului profesor au un aer de func\u0163ionari serio\u015fi \u015fi competen\u0163i, ceilal\u0163i, de cercet\u0103tori \u015fi investigatori. Din grupul primului profesor nu vin niciodat\u0103 copii la mine, s\u0103-mi povesteasc\u0103 despre ce au aflat. Cel de-al doilea grup m\u0103 asalteaz\u0103 frecvent s\u0103-mi spun\u0103, cu sufletul la gur\u0103, despre tot felul de ciud\u0103\u0163enii ale vremilor.<\/p>\n\n\n\n
Ambele grupuri de copii pot s\u0103-\u015fi fac\u0103 p\u0103rin\u0163ii ferici\u0163i. To\u0163i copiii de acolo \u201e\u015ftiu\u201d, \u201efac\u201d sau \u201eau\u201d. Diferen\u0163a invizibil\u0103 dintre ei este una de ceea ce \u201esunt\u201d. Aceasta se va dovedi hot\u0103r\u00e2toare mai t\u00e2rziu, \u00een anii maturit\u0103\u0163ii, nu \u00een paginile vreunui test-gril\u0103. Unii vor executa, al\u0163ii vor \u00eempinge lumea \u00eenainte. \u015ei unii \u015fi al\u0163ii sunt valoro\u015fi. Doar c\u0103 unii sunt mai necesari dec\u00e2t al\u0163ii. Adic\u0103 o urgen\u0163\u0103 pentru noi.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 p\u0103rerea mea, primii vor fi ca noi \u2013 inteligen\u0163i cuget\u0103tori pe o plut\u0103 \u00een deriv\u0103. Oameni care \u00ee\u015fi consum\u0103 energia pe c\u00e2t\u0103 dreptate au. Ceilal\u0163i vor g\u0103si v\u00e2slele, vor pune lucrurile \u00een mi\u015fcare \u015fi \u00ee\u015fi vor \u00eenv\u0103\u0163a copiii s\u0103 cread\u0103 c\u0103 exist\u0103 schimburi semnificative de energie \u00eentre ei \u015fi cele mai \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nate obiecte din jur. (N.R.<\/strong> \u2013 Preluare: contributors.ro)<\/p>\n\n\n\n Oana MORARU<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen copil\u0103rie, eram absolut sigur\u0103 c\u0103, dac\u0103 m-a\u015f fi n\u0103scut st\u00e2lp de telegraf, a\u015f fi avut puterea s\u0103 ies din neclintire \u015fi s\u0103 vorbesc cu oamenii de pe strad\u0103. Chiar mi-am lipit obrazul de unul dintre \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2natele cilindre de beton…<\/p>\n