{"id":23917,"date":"2023-03-20T13:05:10","date_gmt":"2023-03-20T13:05:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=23917"},"modified":"2023-03-20T13:05:10","modified_gmt":"2023-03-20T13:05:10","slug":"carturari-si-monumente-de-limba-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/carturari-si-monumente-de-limba-romaneasca\/","title":{"rendered":"C\u0103rturari \u015fi monumente de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

DIMITRIE CANTEMIR \u00ceN CARTEA HIEROGLIFELOR (I)<\/p>\n\n\n\n

325 de ani de la publicarea lucr\u0103rii<\/p>\n\n\n\n

Divanul sau G\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea<\/p>\n\n\n\n

sau Giude\u0163ul sufletului cu trupul<\/p>\n\n\n\n

Personalitate complex\u0103 a culturii, literaturii \u015fi istoriei noastre vechi, scriitor \u015fi om de \u015ftiin\u0163\u0103 de reputa\u0163ie european\u0103, Dimitrie Cantemir s-a n\u0103scut la 26 octombrie 1673, \u00eentr-o familie de boieri (tat\u0103l s\u0103u, Constantin, era mare clucer, f\u0103r\u0103 drept de a participa la divan, iar mama, Ana Banta\u015f, se tr\u0103gea dintr-o familie de boierna\u015fi, proveni\u0163i din negustori). De\u015fi tat\u0103l s\u0103u nu era \u00eenv\u0103\u0163at, a dorit s\u0103 dea copiilor s\u0103i o educa\u0163ie aleas\u0103, situa\u0163ie de care profit\u0103 mai ales t\u00e2n\u0103rul Dimitrie; astfel, acesta a \u00eenv\u0103\u0163at cu dasc\u0103li celebri \u00een epoc\u0103 (Ieremia Cacavelas), iar, c\u00e2nd a stat la Constantinopol (1688-1691), a urmat cursurile academice.<\/p>\n\n\n\n

\u00centors \u00een \u0163ar\u0103, dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, devine \u2013 pentru scurt\u0103 vreme \u2013 domnitor. \u00cens\u0103, v\u00e2rsta fraged\u0103 (avea numai 19 ani) \u015fi uneltirile boierilor \u00eel vor determina s\u0103 renun\u0163e la tron dup\u0103 numai 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. O a doua revenire pe tronul Moldovei, pe 14 octombrie 1710, se va sf\u00e2r\u015fi dup\u0103 mai pu\u0163in de un an, \u00een urma luptei de la St\u0103nile\u015fti, pe Prut. Ofi\u0163erul francez Moreau de Brassey, \u00een memoriile sale, \u00eei face urm\u0103torul portret: \u201eAcest domnitor era un om mic de statur\u0103, cu trupul \u015flefuit \u00een chip delicat, b\u0103rbat frumos, grav \u015fi cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare a\u015fa de pl\u0103cut\u0103, cum n-am v\u0103zut niciodat\u0103 \u00een via\u0163a mea. Era om politicos, afabil, cu conversa\u0163ie bl\u00e2nd\u0103, politicoas\u0103, curg\u0103toare, vorbind latine\u015fte \u00een chip ales, ceea ce era foarte pl\u0103cut pentru cei care vorbesc aceast\u0103 limb\u0103 \u015fi care aveau bucuria de a se \u00eentre\u0163ine cu acest principe.\u201d Reputa\u0163ia sa devine, treptat, european\u0103 iar, \u00een 1714, Academia din Berlin \u00eel alege ca membru de onoare.<\/p>\n\n\n\n

Vasta oper\u0103 a lui Dimitrie Cantemir \u2013 filosofic\u0103, literar\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103, scris\u0103 \u00een mai multe limbi \u2013 este revelatoare de idei \u015fi de imagini, crea\u0163ia unui veritabil g\u00e2nditor, poet, romancier, cercet\u0103tor dornic de a fi la curent cu toat\u0103 \u015ftiin\u0163a lumii, din toate timpurile \u015fi de pretutindeni.<\/p>\n\n\n\n

Faima lui Dimitrie Cantemir a crescut \u00eendat\u0103 dup\u0103 moartea sa, survenit\u0103 la 21 august 1723, c\u00e2nd acesta avea numai 50 de ani. Fiul s\u0103u, Antioh, ministru la Paris \u015fi Londra, a avut o contribu\u0163ie hot\u0103r\u00e2toare la r\u0103sp\u00e2ndirea acestei recunoa\u015fteri interna\u0163ionale. Voltaire \u00eensu\u015fi aprecia c\u0103 prin\u0163ul Dimitrie \u201eunea talentul vechilor greci \u015fi \u015ftiin\u0163a literelor \u015fi aceea a armelor\u201d. Contemporanii s\u0103i au vorbit \u00een termeni elogio\u015fi despre domnitorul moldovean: \u201eA fost un om \u00eenv\u0103\u0163at, cu deosebit\u0103 pl\u0103cere se ocupa el cu istoria, era iscusit \u00een filosofie \u015fi matematic\u0103 \u015fi avea multe cuno\u015ftin\u0163e \u00een arhitectur\u0103… vorbea turce\u015fte, limba persan\u0103, grece\u015fte, \u015ftia destul de bine limba francez\u0103…\u201d<\/p>\n\n\n\n

Publicat\u0103 \u00een 1698, Divanul sau g\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea sau Giude\u0163ul sufletului cu trupul este prima carte \u00een limba rom\u00e2n\u0103 care se constituie \u00een primul tratat de etic\u0103 (ceea ce numim ast\u0103zi eseu), \u00eent\u00e2iul eseu din literatura rom\u00e2n\u0103, compus dup\u0103 modelul dialogurilor platoniciene. Exerci\u0163iile de retoric\u0103 de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii (\u00eenchinarea c\u0103tre fratele s\u0103u Antioh Cantemir) se continu\u0103 \u00een toate cele trei p\u0103r\u0163i ale lucr\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Prima parte a c\u0103r\u0163ii este o ceart\u0103 de idei \u00eentre \u00cen\u0163elept \u015fi Lume; \u00cen\u0163eleptul, scrut\u00e2nd sensul existen\u0163ei, ajunge la concluzia c\u0103 totul \u00een Lume este supus destinului orb, nimicniciei, iar Lumea \u00eei pune \u00eenainte gloria \u015fi nemurirea numelui, de\u015fi renumele nu recompenseaz\u0103 groz\u0103via mor\u0163ii \u015fi a putrezirii trupului. Cu toate c\u0103 Lumea este frumoas\u0103, g\u00e2lceava continu\u0103, deoarece \u00cen\u0163eleptul nu se p\u0103trunde de frumuse\u0163ea ce-l \u00eenconjoar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Partea a doua a lucr\u0103rii este o \u00eencercare a lui Cantemir de a concilia principiile cre\u015ftine cu cele necre\u015ftine, prin promovarea ideii de retragere din via\u0163\u0103, de renun\u0163are la lupt\u0103 \u00eempotriva fatalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte partea a treia, aceasta exprim\u0103 o pozi\u0163ie mai liber\u0103 fa\u0163\u0103 de dogmele moralei cre\u015ftine; de altfel, aceast\u0103 parte se \u00eencheie cu cele zece porunci ale filosofilor antici, care promoveaz\u0103 ideea c\u0103 \u00een via\u0163\u0103 trebuie s\u0103 te conduci numai dup\u0103 ra\u0163iune: \u201eSf\u0103tuie\u015fte-te pe tine cine s\u0103 fii!\u201d sau \u201eG\u00e2nde\u015fte-te pururea la moarte, dar de d\u00e2nsa s\u0103 nu te temi!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Exemplific\u0103m cu c\u00e2teva dintre sfaturile care r\u0103zbat din paginile c\u0103r\u0163ii: \u201eCurate \u00ee\u0163i vars\u0103 rugile. Cu cele pu\u0163intele te sluje\u015fte. De cele multe fugi. Multe ascult\u0103. Gr\u0103ie\u015fte pu\u0163intele. Taci cele t\u0103inuite. \u00cenva\u0163\u0103-te celor mai mici. Fac\u0103-\u0163i-se mil\u0103. Celui mai mare urmeaz\u0103. Poart\u0103-te cu cei deopotriv\u0103. Nu fi lene\u015f. Nimica nu te mir\u0103. Ceart\u0103 pe cel m\u00e2ndru. Leap\u0103d\u0103 cele rele.\u201d Valabile \u015fi ast\u0103zi, aceste sentin\u0163e ale lui Cantemir pot fi considerate un cod de reguli pentru omul obi\u015fnuit, aspect care nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 sporeasc\u0103 valoarea c\u0103r\u0163ii \u015fi s\u0103 o aduc\u0103 \u00een actualitate.<\/p>\n\n\n\n

Anul acesta se \u00eemplinesc 325 de ani de la publicarea acestei lucr\u0103ri a lui Dimitrie Cantemir, iar v\u00e2rsta pe care \u015fi-o rotunje\u015fte cartea, acum, este un motiv \u00een plus pentru a reconsidera personalitatea celui care a elaborat-o.<\/p>\n\n\n\n

(Va urma)<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DIMITRIE CANTEMIR \u00ceN CARTEA HIEROGLIFELOR (I) 325 de ani de la publicarea lucr\u0103rii Divanul sau G\u00e2lceava \u00een\u0163eleptului cu lumea sau Giude\u0163ul sufletului cu trupul Personalitate complex\u0103 a culturii, literaturii \u015fi istoriei noastre vechi, scriitor \u015fi om de \u015ftiin\u0163\u0103 de reputa\u0163ie…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,469],"tags":[],"class_list":["post-23917","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-259"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23917","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23917"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23917\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23919,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23917\/revisions\/23919"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23917"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23917"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23917"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}