<\/p>\n\n\n\n
Privit\u0103 din perspectiv\u0103 sistemic\u0103, \u015fcoala reprezint\u0103 un ansamblu de componente ra\u0163ional organizate \u015fi interdependente care asigur\u0103 func\u0163ionalitatea ei intern\u0103. Acest sistem are trei componente: structura, procesul \u015fi produsul<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Succesul \u015fcolii este m\u0103surat dup\u0103 modul \u00een care fiecare copil ajuns la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii se reg\u0103se\u015fte \u00een cea mai bun\u0103 variant\u0103 a sa. Accentul actului pedagogic se deplaseaz\u0103 de la transmiterea \u015fi asimilarea informa\u0163iilor la dezvoltarea abilit\u0103\u0163ilor de studiu ale elevilor. Demersul educativ, centrat pe formarea de competen\u0163e \u015fi nu pe asimilarea de cuno\u015ftin\u0163e teoretice, se modeleaz\u0103 dup\u0103 dezideratele educa\u0163ionale moderne, care au evoluat odat\u0103 cu societatea.<\/p>\n\n\n\n Pentru a asigura succesul \u015fcolar, judecat \u00een func\u0163ie de competen\u0163ele pe care elevul \u015fi le-a format, actul de evaluare trebuie privit din perspective noi:<\/p>\n\n\n\n eficacitate<\/strong> \u2013 se transpune \u00een obiective clare, modalit\u0103\u0163i de a m\u0103sura \u00een mod frecvent nivelul fiec\u0103rui elev fa\u0163\u0103 de nivelul la care ar trebui s\u0103 ajung\u0103, dar \u015fi \u00een instrumente de corectare a situa\u0163iei;<\/p>\n\n\n\n flexibilitate<\/strong> \u2013 rute flexibile care asigur\u0103 un parcurs \u015fcolar pentru fiecare, cu posibilit\u0103\u0163i de revenire \u015fi de modificare a acestuia pentru a atinge obiectivele dorite;<\/p>\n\n\n\n calitate m\u0103surabil\u0103<\/strong> \u2013 standarde de calitate transparente pentru to\u0163i actorii \u015fi fiecare etap\u0103 a parcursului educa\u0163ional are obiective clar asumate pentru fiecare copil \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n Evaluarea cu rol de reglare a demersului educa\u0163ional, evaluarea moden\u0103, este abordat\u0103 \u00een termeni de procese \u015fi nu de proceduri\/ modalit\u0103\u0163i de m\u0103surare a rezultatelor \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Termenul clasic de \u201eevaluare\u201d care are ca sinonime pe cei de \u201econtrol\u201d, \u201everificare\u201d, \u201eexaminare\u201d, ar trebui \u00eenlocuit cu sintagma \u201eactivitate evaluativ\u0103\u201d. Se tinde spre o evaluare complex\u0103, realizat\u0103 prin intermediul unei metodologii complexe \u015fi a unui instrumentar diversificat.<\/p>\n\n\n\n Evaluarea modern\u0103 trebuie s\u0103 devin\u0103, prin excelen\u0163\u0103, formativ\u0103<\/strong>, integrat\u0103 procesului de \u00eenv\u0103\u0163are, o stare de spirit pe care profesorul, elevul dar \u015fi institu\u0163iile \u015fcolare trebuie s-o adopte sau s\u0103 se schimbe \u00een evaluarea formatoare<\/strong>, care instituie evaluarea ca modalitate eficient\u0103 a unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri autoreglante.<\/p>\n\n\n\n Aceste concepte \u2013 evaluarea formativ\u0103 dar \u015fi evaluarea formatoare \u2013 instituie evaluarea ca mijloc de formare a elevului \u015fi permit observarea evolu\u0163iei competen\u0163elor sale<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n \u00cen aceast\u0103 viziune, evaluarea ini\u0163ial\u0103 nu are func\u0163ia de control ci devine descriptiv\u0103 \u015fi serve\u015fte ca baz\u0103 de comparare pentru evalu\u0103rile ulterioare. Func\u0163ia ei principal\u0103 este aceea de a motiva, de a stimula \u015fi mai ales de a indica programul ce trebuie urmat \u00een etapa ulterioar\u0103 de instruire a elevului.<\/p>\n\n\n\n Evaluarea sumativ\u0103 nu poate s\u0103 mai fie, \u00een noua accep\u0163iune, o sanc\u0163iune. Din perspectiva pedagogiei moderne, ea \u00eencheie o perioad\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi conduce la acordarea unei note sau a unui calificativ care are func\u0163ia de a contribui la orientarea celui care \u00eenva\u0163\u0103. Acesta trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 evaluarea are scopul de a-l informa obiectiv asupra a ceea ce mai are de \u00eenv\u0103\u0163at. A\u015fadar, evaluarea trebuie proiectat\u0103 cu scopul judec\u0103rii stadiului de dezvoltare a achizi\u0163iilor individului.<\/p>\n\n\n\n Pentru a formula criterii de evaluare pentru o anumit\u0103 competen\u0163\u0103 trebuie s\u0103 urm\u0103rim ca acestea:<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 specifice comportamentul pe care trebuie s\u0103-l demonstreze elevul. Precizarea comportamentului pe care \u00eel va etala elevul probeaz\u0103 astfel formarea competen\u0163ei vizate. Respectarea acestei condi\u0163ii presupune utilizarea unor verbe concrete, de ac\u0163iune, care indic\u0103 ce tipuri de achizi\u0163ii au dob\u00e2ndit elevii, de exemplu: a recunoa\u015fte, a utiliza, a aplica, a compara, a distinge, a produce, a proiecta, a argumenta, a decide;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 precizeze condi\u0163iile \u00een care se poate produce comportamentul sau \u00een care acesta poate deveni vizibil, m\u0103surabil. Respectarea acestei condi\u0163ii presupune introducerea unor preciz\u0103ri, asa cum sunt: \u201ecu ajutorul\u201d, \u201eav\u00e2nd acces la\u201d;<\/p>\n\n\n\n \u2022 s\u0103 stabileasca un nivel al performan\u0163ei acceptabile, prin enun\u0163area unui criteriu de reu\u015fit\u0103 direct m\u0103surabil. Specificarea acestui criteriu \u015fi raportarea la acesta \u00een evaluarea performan\u0163ei elevilor vor pune \u00een eviden\u0163\u0103 dac\u0103 competen\u0163a a fost sau nu format\u0103.<\/p>\n\n\n\n Calitatea evalu\u0103rii realizate de profesor se repercuteaz\u0103 direct asupra capacit\u0103\u0163ii de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetat\u0103 a grilelor de evaluare cu care opereaz\u0103 profesorul \u015fi pe care le face cunoscute elevilor, constituie o premis\u0103 a posibilit\u0103\u0163ii \u015fi validit\u0103\u0163ii autoaprecierii elevului. O evaluare corect\u0103, obiectiv\u0103, a elevului cre\u015fte capacitatea de autoevaluare a lui. Un exerci\u0163iu care favorizeaz\u0103 dob\u00e2ndirea autonomiei \u00een evaluare poate fi autocorectarea sau corectarea reciproc\u0103<\/strong>. Depistarea lacunelor proprii sau pe cele ale colegilor, chiar dac\u0103 nu sunt sanc\u0163ionate prin note, constituie un prim pas pe drumul con\u015ftientiz\u0103rii competen\u0163elor \u00een mod independent.<\/p>\n\n\n\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere \u00een noua abordare a evalu\u0103rii puterea lui NU \u00ceNC\u0102<\/strong> \u2013 o teorie \u00eenaintat\u0103 de Carol Dweck. Aceasta spune c\u0103 NU \u00ceNC\u0102 este o modalitate de a sugera creierului c\u0103 se afl\u0103 \u00een plin proces de \u00eenv\u0103\u0163are, chiar dac\u0103 nu a ob\u0163inut un punctaj foarte bun, sugereaz\u0103 o cale spre viitor, pe care trebuie s\u0103 depun\u0103 efort mai mult (\u201e\u00eenc\u0103 nu ai \u00een\u0163eles teorema \u2013 creierul elevului \u201e\u00een\u0163elege\u201d c\u0103 mai are de lucru). Apel\u00e2nd aceast\u0103 strategie, vom deschide calea elevilor no\u015ftri spre o mentalitate deschis\u0103, prin care ei \u015ftiu c\u0103 din orice provocare se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc, care pune efortul \u015fi dificultatea \u00eentr-o lumin\u0103 nou\u0103 \u2013 o provocare s\u0103 se dezvolte, s\u0103 fac\u0103 leg\u0103turi neuronale noi.<\/p>\n\n\n\n Evaluarea modern\u0103 are la baz\u0103 lauda \u015fi \u00eencuraj\u0103rile. Desigur, nu exager\u0103m cu lauda \u015fi avem mereu \u00een vedere faptul c\u0103 evalu\u0103m procesul<\/strong>, nu rezultatul! Vom aprecia efortul, strategia, concentrarea, perseveren\u0163a, progresul, f\u0103r\u0103 a c\u0103uta s\u0103 scoatem \u00een eviden\u0163\u0103 ceea ce nu \u015ftie elevul. Astfel se schimb\u0103 sensul efortului \u015fi dificult\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n Aplicarea cercului lui Deming reprezint\u0103 parcurgerea etapelor: PLANIFICARE \u2013 REALIZARE \u2013 EVALUARE \u2013 \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u0162IRE, menite s\u0103 orienteze procesul \u00een vederea ob\u0163inerii rezultatelor planificate.<\/p>\n\n\n\n Drumul cel mai dificil de parcurs este de la EVALUARE la \u00ceMBUN\u0102T\u0102\u0162IRE.<\/p>\n\n\n\n Prof. Ioana POE\u0162ELEA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Bibliografie:<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u2022 FSLI \u015fi Funda\u0163ia Dreptul la Educa\u0163ie, OTP Bank, Rom\u00e2nia, 2020, Manualul formatorului \u2013 Lec\u0163ia online<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Webografie:<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u2022 https:\/\/ccdtulcea.ro\/wp\/wp-content\/uploads\/revista\/18\/revista-18-Butaru-Elena.pdf<\/p>\n\n\n\n \u2022 https:\/\/www.edu.ro\/sites\/default\/files\/Educatia%20ne%20uneste%20-%20Viziune%20asupra%20 viitorului%20educatiei%20in%20Roma%CC %82nia. pdf<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Privit\u0103 din perspectiv\u0103 sistemic\u0103, \u015fcoala reprezint\u0103 un ansamblu de componente ra\u0163ional organizate \u015fi interdependente care asigur\u0103 func\u0163ionalitatea ei intern\u0103. Acest sistem are trei componente: structura, procesul \u015fi produsul. Succesul \u015fcolii este m\u0103surat dup\u0103 modul \u00een care fiecare copil ajuns la…<\/p>\n