{"id":24147,"date":"2023-05-12T08:17:27","date_gmt":"2023-05-12T08:17:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24147"},"modified":"2023-05-12T08:17:27","modified_gmt":"2023-05-12T08:17:27","slug":"profesorul-stefan-sevastianovici-bulat-omul-care-m-a-invatat-sa-fiu-om","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/scoala-nemteana-la-zi\/profesorul-stefan-sevastianovici-bulat-omul-care-m-a-invatat-sa-fiu-om\/","title":{"rendered":"Profesorul \u015etefan Sevastianovici Bulat \u2013 Omul care m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 fiu OM!"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

La Editura Unu<\/em>, din Chi\u015fin\u0103u, a ap\u0103rut, o carte emblematic\u0103 pentru condi\u0163ia dasc\u0103lului de pretutindeni. Titlul lucr\u0103rii, de peste 450 de pagini, este Profesorul<\/em><\/strong>, iar autoare este scriitoarea Eugenia Bulat. Chiar pe copert\u0103 apare men\u0163iunea \u201eIn memoriam\u201d, volumul constituindu-se \u00eentr-un mozaic format din: interviuri, amintiri, documente, reproduceri, fotografii.<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea prezint\u0103 destinul unui dasc\u0103l care a slujit, timp de 30 de ani, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul. Profesorul \u015etefan Sevastianovici Bulat oficiaz\u0103 lec\u0163iile, precum un preot \u00een altar: cu des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 credin\u0163\u0103. El aprinde, \u00een sufletele \u201enetrezite\u201d la realitate, c\u00e2te o f\u0103clioar\u0103 pentru a le lumina drumul devenirii \u00eentru fiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103, iar \u201einstrumentul\u201d la care a apelat a fost literatura rom\u00e2n\u0103: letopise\u0163ele cronicarilor, poeziile lui Eminescu \u015fi Co\u015fbuc, proza lui Hasdeu, dramaturgia lui Alecsandri.<\/p>\n\n\n\n

Dasc\u0103lul este prezentat de fosta sa elev\u0103 ca un \u201ec\u00e2nt\u0103re\u0163\u201d cu o sensibilitate extraordinar\u0103. \u015etia s\u0103 ating\u0103 exact acea coard\u0103 a c\u0103rei vibra\u0163ie ajunge ne\u00eent\u00e2rziat \u00een sufletul elevilor. Predarea textului literar nu-i impresiona doar, pe elevi, ci f\u0103cea cu mult mai mult: trezea \u00een ei con\u015f\u00adtiin\u0163a na\u0163ional\u0103, m\u00e2ndria c\u0103 apar\u0163in unui popor nobil. \u015etefan Sevastianovici Bulat a stat toat\u0103 via\u0163a sub \u201esabia lui Damocles\u201d, deoarece \u015fi p\u0103rin\u0163ii \u015fi socrii fuseser\u0103 exila\u0163i \u00een Siberia, dasc\u0103lul \u00eensu\u015fi a fost \u00een pericol de a fi deportat. Vremurile au fost grele \u015fi tulburi pentru acest om deosebit, care nu a l\u0103sat nemul\u0163umirea, durerea \u015fi revolta s\u0103 ajung\u0103 la \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii s\u0103i.<\/p>\n\n\n\n

Tr\u0103itori \u00eentr-o \u201eRepublic\u0103\u201d satelit al URSS, copii aflau c\u0103 sunt rom\u00e2ni, c\u0103 au fra\u0163i peste Prut, c\u0103 sunt urma\u015fii lui \u015etefan cel Mare. Alfabetul chirilic din manuale este prezentat ca o distorsionare a adev\u0103rului istoric, mistificat de noua putere.<\/p>\n\n\n\n

Autoarea \u201erecompune\u201d, ca \u00eentr-un puzzle, portretul Profesorului cu duio\u015fie, sensibilitate \u015fi sinceritate, retr\u0103ie\u015fte cu nostalgie anii c\u00e2nd era eleva domnului Bulat.<\/p>\n\n\n\n

Lucrarea are \u015fapte capitole \u015fi este precedat\u0103 de un \u201eArgument,\u201d \u00een care semnatara volumului precizeaz\u0103: Cartea-muzeu Profesorul<\/strong><\/em> este, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, un pios \u00eendemn la neuitarea profesorilor no\u015ftri, ai celor care au ars, lumin\u00e2ndu-ne<\/em>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Primul capitol<\/strong>, intitulat Profesorul<\/em><\/strong> este cel mai consistent. Autoarea evoc\u0103 perioada ciclului primar c\u00e2nd l-a \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103 pe profesor. Acesta \u00eenlocuise pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103toarea \u015fcol\u0103ri\u0163ei: La acea v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, memoria mea l-a \u00eenregistrat ca pe o imens\u0103 surs\u0103 de c\u0103ldur\u0103 uman\u0103, o c\u0103ldur\u0103 grijulie \u015fi protectoare. Era un sentiment minunat \u015fi vital, de care duceam lips\u0103 cronic\u0103<\/em>. Mai t\u00e2rziu, prin clasa a VI-a, c\u00e2nd dasc\u0103lul \u00eei devine profesor de \u201eLimba Moldoveneasc\u0103\u201d \u015fi eleva scrie primele poezioare, acesta devine un zeu at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t a comunica pe viu cu el era o enorm\u0103 emo\u0163ie \u015fi responsabilitate … C\u00e2nd \u015ftiam c\u0103 urmeaz\u0103 ora lui, \u00eemi c\u00e2nta sufletul ca \u00eenainte de o mare s\u0103rb\u0103toare \u2013 era \u00eentruchiparea bucuriei orelor de la \u015fcoal\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Elementele de vocabular, morfologia, sintaxa, punctua\u0163ia, erau predate \u00een manier\u0103 personal\u0103, atractiv\u0103 \u015fi incitant\u0103. Aveam noroc de un profesor care \u015ftia s\u0103 ne direc\u0163ioneze spre noi descoperiri, s\u0103 ne impulsioneze spre cugetare … ne cerea s\u0103 avem caiet de lecturi \u015fi s\u0103 scriem \u00een acesta c\u0103r\u0163ile citite, autorii, s\u0103 copiem pasaje care ne-au pl\u0103cut mai mult, s\u0103 not\u0103m c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi de caracter ale personajelor care ne-au inspirat<\/em>. Lec\u0163iile despre Alecsandri \u015fi Eminescu au fost momente memorabile, de mare sensibilitate, prin care dasc\u0103lul explica elevilor care sunt valorile morale fundamentale, dar le sugera \u015fi faptul c\u0103 Moldova nu este numai teritoriul dintre Nistru \u015fi Prut, ci include spa\u0163iul de dincolo de grani\u0163a oficial\u0103, \u00een care au v\u0103zut lumina zilei cei doi scriitori aminti\u0163i. Profesorul nu admitea citirea mecanic\u0103 \u015fi reproducerea liniar\u0103 a textului, ci pretindea elevilor s\u0103 filtreze informa\u0163iile oferite de un text literar \u015fi s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u0163i de valoare. De fapt \u00eei determina pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103cei s\u0103-\u015fi formeze personalitatea \u015fi spiritul critic, s\u0103 pun\u0103 bazele form\u0103rii lor intelectuale. Luceaf\u0103rul predat de \u015etefan Bulat era o lec\u0163ie despre Via\u0163\u0103 \u015fi Dragoste, dar, \u00eent\u00e2i de toate, era o lec\u0163ie despre Om<\/em>. Domnul profesor abordeaz\u0103 procedee moderne \u015fi implic\u0103 \u015fcolarii nu numai la serb\u0103ri, ci \u015fi \u00een dramatiz\u0103ri, \u00een drume\u0163ii \u015fi excursii, \u00een vizionarea unor spectacole de teatru la Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

 Pune \u00een scen\u0103 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, distribuie copiilor rolurile, iar \u00eenv\u0103\u0163area textului era, desigur, implicit\u0103. (A anticipat acest slujitor al catedrei noile strategii didactice? A preinventat S\u0103pt\u0103m\u00e2na Altfel? F\u0103r\u0103 cursuri de formare moderne? Ori n-or fi at\u00e2t de noi… precum ni se spune ast\u0103zi???). O p\u00e2ine de om era profesorul nostru, o gr\u0103din\u0103 de frumuse\u0163e era! Destul s\u0103-i vezi z\u00e2mbetul, ochii \u015fi s\u0103 fii \u015fi mai fericit! Era t\u00e2n\u0103r \u015fi frumos, \u015fi erudit, \u015fi d\u0103ruitor cu noi to\u0163i<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

 Ideologia sovietic\u0103 era prezent\u0103 \u015fi \u201eh\u0103cuia\u201d literatura na\u0163ional\u0103. \u015ecolarii sunt min\u0163i\u0163i cum c\u0103 ar vorbi o alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t limba rom\u0103n\u0103, dar, m\u0103rturise\u015fte eleva de atunci: …noi \u00een\u0163elegeam lesne c\u0103 vorbeam aceea\u015fi limb\u0103… cerberilor le-a sc\u0103pat lucrul cel mai important: faptul c\u0103 prin Eminescu \u015fi sub bagheta inspirat\u0103 a unui profesor valoros, din noi vor cre\u015fte<\/em> pui de vultur \u015fi deloc<\/em> pui de g\u0103in\u0103, a\u015fa cum se a\u015fteptau<\/em>. \u00cen sufletul copiilor \u201eDomnul\u201d a s\u0103dit convingerea c\u0103 limba este definitorie pentru un popor, repet\u00e2ndu-le c\u0103: …doar printr-o cunoa\u015ftere bun\u0103 a limbii materne, po\u0163i deveni om, f\u0103r\u0103 aceasta nu ai nicio \u015fans\u0103!<\/em><\/p>\n\n\n\n

De\u015fi atins de nedrept\u0103\u0163ile regimului, dasc\u0103lul \u00eei dirijeaz\u0103 pe copii spre toleran\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere. Rela\u0163ia sa cu discipolii se baza nu numai pe \u00een\u0163elepciune, ci \u015fi pe transmiterea adev\u0103rului f\u0103r\u0103 distorsion\u0103ri sau exager\u0103ri, pe o onestitate maxim\u0103 fa\u0163\u0103 de Adev\u0103r. Prin literatur\u0103 Stepan Sevastianovici Bulat \u00ee\u015fi preg\u0103tea elevii pentru via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Plecarea la colegiu o dep\u0103rteaz\u0103 pe \u015fcol\u0103ri\u0163\u0103 de mentorul ei \u015fi desp\u0103r\u0163irea e dureroas\u0103, mai ales c\u0103 e obligat\u0103 s\u0103 urmeze o \u015fcoal\u0103 de construc\u0163ii, adic\u0103 ceva care \u00eei repugn\u0103. Decizia familiei e categoric\u0103 \u015fi interven\u0163ia dasc\u0103lului se love\u015fte ca de un zid, de hot\u0103r\u00e2rea tat\u0103lui, care spune r\u0103spicat: \u201eE copilul meu: ce vreau, aceea fac cu d\u00e2nsul!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Capitolul al doilea<\/strong>, intitulat Caietele profesorului<\/em><\/strong>, trece \u00een revist\u0103 trei caiete \u015fi c\u00e2teva \u201ec\u0103r\u0163ulii f\u0103r\u0103 copert\u0103\u201d care con\u0163in informa\u0163ii despre perioade diverse din via\u0163a dasc\u0103lului, articole filologice, sau fragmente din opere, de asemeni o Biblie din 1819. Consemn\u0103ri, versuri, sfaturi, informa\u0163ii oenologice, proverbe \u015fi zic\u0103tori, toate adunate grijuliu. Dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte autoarea volumului, aceste m\u0103rturii au fost descoperite dup\u0103 dispari\u0163ia profesorului, ascunse cu grij\u0103 pentru a nu deveni probe de \u201edu\u015fm\u0103nie\u201d fa\u0163\u0103 de noua putere. (Siberia nu era departe!)<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Capitolul al treilea<\/strong> adun\u0103 amintirile celor trei copii: Veronica<\/strong>, Elena<\/strong> \u015fi Valeriu<\/strong>, a nepo\u0163ilor, a unor rude, a unor prieteni \u015fi se intituleaz\u0103 El era al meu \u015fi nu-l puteam \u00eemp\u0103r\u0163i cu nimeni<\/em><\/strong>. Secven\u0163ele se \u00een\u015firuie sub forma unor interviuri. Fiecare prezint\u0103 personalitatea dasc\u0103lului prin rela\u0163iile cu apropia\u0163ii, cu prietenii, vecinii, neamurile, colegii, elevii \u015fi cu ei \u00een\u015fi\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

Valeriu, mezinul familiei m\u0103rturise\u015fte: Eu \u0163in minte c\u0103 papa se sim\u0163ea tare bine \u00eentre copii. Se vede c\u0103 era pedagog \u00eenn\u0103scut. Tocmai de aceea elevii erau mereu la noi acas\u0103<\/em>. Scene \u00eenduio\u015f\u0103toare se perind\u0103 prin fa\u0163a cititorului: destine fr\u00e2nte, oameni genero\u015fi, tr\u0103d\u0103tori sau \u00een\u0163elep\u0163i, dup\u0103 cum i-a cioplit vremurile.<\/p>\n\n\n\n

Veronica, fiica cea mai mare, aminte\u015fte despre faptul c\u0103 tat\u0103l ei a achizi\u0163ionat un aparat foto \u015fi asta a reprezentat o mare oportunitate, c\u0103ci a\u015fa au fost p\u0103strate secven\u0163e din lumea satelor prin care familia a trecut. Pe atunci s\u0103 ai un aparat de fotografiat era ceva rar. Cred c\u0103 istoria acestor sate (G\u0103le\u015fti \u015fi Sadova) o po\u0163i restabili \u00een propor\u0163ie de 90% dup\u0103 fotografiile lui papa … avea nu doar pedagogia \u00een s\u00e2nge, ci \u015fi talent de inginer! Tot timpul crea ceva de natur\u0103 tehnic\u0103. Se \u0163inea de cuv\u00e2nt \u00een toate, chiar \u015fi \u00een fa\u0163a noastr\u0103, a copiilor<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Elena (Lena), fiica mijlocie, poveste\u015fte despre momentul \u00eentoarcerii rudelor deportate \u00een Siberia, despre ra\u0163ia de gaz at\u00e2t de greu de ob\u0163inut, despre convie\u0163uirea cu proprietarii locuin\u0163ei care fuseser\u0103, anterior, alunga\u0163i \u00een urma unor reclama\u0163ii mincinoase, despre permanenta foame a copiilor, despre lipsa alimentelor, despre colectivizare, dar mai presus de toate despre calit\u0103\u0163ile tat\u0103lui ei. Dragostea fiicei este acaparatoare, Lena afirm\u0103: El era al meu \u015fi nu-l puteam \u00eemp\u0103r\u0163i cu nimeni. C\u00e2nd venea de la \u015fcoal\u0103, avea \u00eentotdeauna m\u0103car un teanc de caiete subsuoar\u0103! Era plin\u0103 masa lui cu teancuri de caiete: de la fiecare clas\u0103 c\u00e2te un teanc. \u015ei toat\u0103 via\u0163a sta \u015fi le controla, \u015fi le controla, \u015fi le controla. Zicea a\u015fa: Dac\u0103 omul \u015ftie limba matern\u0103 \u015fi scrisul corect, el este om c\u0103rturar \u015fi are viitor. Dac\u0103 el nu cunoa\u015fte asta, apoi nu are nicio valoare. \u2013 acesta era crezul lui<\/em>. Creativitatea este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 remarcat\u0103 de to\u0163i cei trei copii.<\/p>\n\n\n\n

De la nepo\u0163ii, str\u0103nepo\u0163ii \u015fi rudele din Fran\u0163a, America, Rom\u00e2nia, Moldova se adun\u0103 \u015fi troienesc amintirile, recompun\u00e2nd treptat imaginea unui om, unui profesor care a modelat genera\u0163ii de elevi, genera\u0163ii de oameni adev\u0103ra\u0163i, iar ace\u015ftia nu au l\u0103sat s\u0103 se \u015ftearg\u0103 cu totul amintirea lui. Familia noastr\u0103 a avut un mare noroc! Fiecare dintre noi este o p\u0103rticic\u0103 dintr-un om absolut minunat<\/em>, m\u0103rturise\u015fte una dintre nepoate<\/p>\n\n\n\n

Al patrulea capitol<\/strong> se intituleaz\u0103: El a mers pe calea umanismului<\/em><\/strong> \u015fi adun\u0103 impresii \u015fi amintiri ale fo\u015ftilor elevi. Ajuns \u00eentre timp dasc\u0103l, unul dintre ei afirma: Profesorul Bulat ne-a deschis cel mai valoros altar al fiin\u0163ei umane, cel a\u015fezat pe trei dimensiuni, cele mai nobile \u015fi mai sacre: Binele, Frumosul \u015fi Adev\u0103rul. Lucrurile acestea le-am \u00eent\u00e2lnit, de ele ne-am p\u0103truns, ini\u0163ial, de la el. Ancorarea noastr\u0103 la rom\u00e2nism, \u00een timpuri c\u00e2nd noi mai scriam cu grafie chirilic\u0103, a fost f\u0103cut\u0103 \u00eentr-un mod foarte delicat \u015fi subtil!<\/em> Elevii de alt\u0103dat\u0103 con\u015ftientizeaz\u0103 acum, c\u00e2nd au devenit adul\u0163i, faptul c\u0103 dasc\u0103lul lor a s\u0103dit \u00een ei elementele ini\u0163iale ale creativit\u0103\u0163ii. O alt\u0103 latur\u0103 remarcabil\u0103 a fost respectul total fa\u0163\u0103 de copil, mai exact fa\u0163\u0103 de omul \u00een devenire, de aceea glasul profesorului nu se \u00een\u0103l\u00ad\u0163a niciodat\u0103, tonul era prietenos \u015fi demnitatea elevului era respectat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un alt fost elev, doctorul Boris Bogu\u015f, remarca: Abia acum, av\u00e2nd capacitatea de analiz\u0103 a v\u00e2rstei, \u00ee\u0163i dai seama ce \u00eenseamn\u0103 ca la momentul oportun un copil s\u0103 aib\u0103 contact cu un om valoros, un om care are ce oferi \u015fi \u015ftie cum s\u0103 ofere … unii pedagogi au fost pentru noi adev\u0103rate faruri, c\u0103l\u0103uze!<\/em> Din interven\u0163iile fo\u015ftilor elevi se desprinde ideea c\u0103 domnul lor nu era omul care s\u0103 creeze tocilari. Tot procesul instructiv-educativ se baza pe \u00een\u0163elegere, logic\u0103, judecat\u0103 \u015fi sensibilitate. \u015etefan Bulat nu educa numai prin vorbe, ci mai ales prin fapte, gesturi, atitudini. Comportamentul s\u0103u se constituia \u00eentr-un exemplu demn de urmat. El era modelul!<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Activit\u0103\u0163ile extra\u015fcolare, organizate de profesor, erau o alternativ\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een sala de clas\u0103, pe care acest pedagog \u00eenzestrat a folosit-o cu \u00een\u0163elepciune \u015fi eficien\u0163\u0103. Munca profesorului nu ia vacan\u0163\u0103 niciodat\u0103, el se dedic\u0103 profesiei p\u00e2n\u0103 la sacrificiu.<\/p>\n\n\n\n

Capitolul al cincilea<\/strong> se nume\u015fte Noi aveam nevoie de modele \u015fi le-am avut<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Autoarea prezint\u0103 interviuri cu trei fo\u015fti colegi de munc\u0103 ai profesorului \u015etefan Bulat. Ideea de om modest, chibzuit, generos se degaj\u0103 din vorbele cadrelor didactice ajunse la v\u00e2rsta senectu\u0163ii \u015fi a amintirilor blurate.<\/p>\n\n\n\n

Semnatara volumului explic\u0103 structura c\u0103r\u0163ii, subliniind faptul c\u0103, pentru a realiza portretul unei persoane, este necesar \u201es\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fezi pe to\u0163i aceia care au f\u0103cut parte din via\u0163a lui\u201d. Chipul profesorului apare astfel reconstruit din multe minisecven\u0163e, folosindu-se pluriperspectivismul.<\/p>\n\n\n\n

Al \u015faselea capitol, Bulat \u2013 urma\u015f al vistiernicului lui \u015etefan cel Mare<\/em><\/strong>, se constituie \u00eentr-o cercetare semantic\u0103 a numelui de familie, dar \u015fi o documentare solid\u0103 a originii familiei Bulat. Documentele istorice atest\u0103 faptul c\u0103 primul \u00eenainta\u015f care purta acest nume a fost tr\u0103itor \u00een perioada domniei lui \u015etefan cel Mare. Parc\u0103 acest aspect anume motiveaz\u0103 dragostea de neam a str\u0103-str\u0103-str\u0103-str\u0103nepotului, \u015etefan Bulat.<\/p>\n\n\n\n

Epilogul<\/strong> este o recunoa\u015ftere a faptului c\u0103, pentru p\u0103strarea sufletului rom\u00e2nesc \u00een Basarabia era nevoie de oameni care s\u0103 se opun\u0103 t\u0103v\u0103lugului numit rusificare, ori acest lucru trebuia f\u0103cut cu tact, cu diploma\u0163ie, de oameni demni, mode\u015fti \u015fi con\u015ftien\u0163i de mersul istoriei. Un astfel de om a fost PROFESORUL.<\/p>\n\n\n\n

Ultimile enun\u0163uri r\u0103spund \u015fi nedumeririi implicite a scriitoarei, lumin\u00e2ndu-i cumva destinul: Acum v\u0103d clar de ce m-am zbuciumat o via\u0163\u0103 s\u0103 ajut \u00een devenirea lor at\u00e2\u0163ia copii: \u00eel continuam pe el. Acuma \u015ftiu de ce prima idee de titlu al acestei c\u0103r\u0163i a fost Lumina ce m-a r\u0103s\u0103rit<\/strong>: \u00een\u0163elesesem exact ce a f\u0103cut pentru mine el<\/strong><\/em>.<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul actual, c\u00e2nd dasc\u0103lul este tot mai \u00eempins spre periferia social\u0103, o astfel de apari\u0163ie editorial\u0103 are menirea de a da speran\u0163\u0103 omului de la catedr\u0103, de a-l face s\u0103 fie \u00eencredin\u0163at c\u0103 rolul pe care \u00eel are este de maxim\u0103 importan\u0163\u0103. Visul \u00eencepe cu un profesor care crede \u00een tine, trage de tine \u015fi te \u00eempinge la un nivel superior.<\/p>\n\n\n\n

Tot acest volum captivant este o pledoarie pentru respectarea \u015fi \u00een\u0163elegerea condi\u0163iei de dasc\u0103l, pentru con\u015ftientizarea responsabilit\u0103\u0163ii enorme pe care o poart\u0103 pe umeri, pentru rolul crucial pe care \u00eel are \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Republica Moldova, adic\u0103 \u00een Basarabia, lucrul acesta pare a fi mai bine \u00een\u0163eles, din p\u0103cate, dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia!<\/p>\n\n\n\n

 Profesor Monica CRISTEA<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La Editura Unu, din Chi\u015fin\u0103u, a ap\u0103rut, o carte emblematic\u0103 pentru condi\u0163ia dasc\u0103lului de pretutindeni. Titlul lucr\u0103rii, de peste 450 de pagini, este Profesorul, iar autoare este scriitoarea Eugenia Bulat. Chiar pe copert\u0103 apare men\u0163iunea \u201eIn memoriam\u201d, volumul constituindu-se \u00eentr-un…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,471],"tags":[],"class_list":["post-24147","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scoala-nemteana-la-zi","category-numarul-261"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24147","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24147"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24147\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24151,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24147\/revisions\/24151"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24147"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24147"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24147"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}