{"id":24152,"date":"2023-05-12T08:19:18","date_gmt":"2023-05-12T08:19:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24152"},"modified":"2023-05-12T08:19:18","modified_gmt":"2023-05-12T08:19:18","slug":"mosteniri-ale-antichitatii-in-lumea-contemporana-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/mosteniri-ale-antichitatii-in-lumea-contemporana-i\/","title":{"rendered":"Mo\u015fteniri ale antichit\u0103\u0163ii \u00een lumea contemporan\u0103 (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

O viziune corect\u0103 asupra istoriei omenirii nu poate ignora bog\u0103\u0163ia informa\u0163iilor din antichitate. F\u0103r\u0103 analiza formelor primare ale religiei, \u015ftiin\u0163ei, istoriei, artei etc., nu putem avea o imagine obiectiv\u0103 \u015fi complex\u0103 a culturii \u015fi civiliza\u0163iei actuale, con\u015ftien\u0163i fiind c\u0103 fiecare epoc\u0103 istoric\u0103 a avut propriile caracteristici de fond.<\/p>\n\n\n\n

G\u00e2ndirea antic\u0103 ne-a demonstrat faptul c\u0103 ideile noastre, sau a\u015fa-zisele noastre idei, au fr\u0103m\u00e2ntat min\u0163ile oamenilor din acea perioad\u0103, dup\u0103 cum afirma \u015fi Emil Cioran: \u201eCredem cu at\u00e2ta ingenuitate \u00een idei fiindc\u0103 uit\u0103m c\u0103 au fost concepute de mamifere.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Originile civiliza\u0163iei europene se reg\u0103sesc \u00een antichitatea oriental\u0103. Educa\u0163ia se bazeaz\u0103 pe Antichitatea clasic\u0103, iar ansamblul de valori culturale \u015fi sociale reprezint\u0103 mo\u015ftenirea Greciei idealizate. Denis de Rougemont (1906-1985) consider\u0103 nivelul culturii europene ca av\u00e2nd trei izvoare principale: Atena, Roma \u015fi Ierusalim.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu Mesopotamia se dezvolt\u0103 cele mai vechi centre de urbanizare \u00een Asia Occidental\u0103. Sumerienii au creat un patrimoniu care a contribuit la baza ulterioar\u0103 a Orientului Antic \u015fi ale c\u0103rui mo\u015ftenitoare ar fi trebuit s\u0103 fie civiliza\u0163iile occidentale. Este recunoscut faptul c\u0103 anumite tipuri de construc\u0163ii (arcul de triumf, apeductul, panteonul, amfiteatrul) sunt inven\u0163ii romane. S-au remarcat \u015fi prin construc\u0163ia podurilor, precum \u015fi prin procedeele \u015fi materialele folosite (mortarul, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it fa\u0163\u0103 de cum \u00eel preluaser\u0103 din Asia Mic\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Am mo\u015ftenit de la Roma, civiliza\u0163ia urban\u0103, at\u00e2t \u00een sensul amenaj\u0103rilor c\u00e2t \u015fi cel al sociabilit\u0103\u0163ii politice, prin ambele p\u0103str\u00e2nd un sim\u0163 organizatoric. O mare parte din crea\u0163iile arhitecturale (sculptura) provin din Roma sau au fost inspirate de acolo. Totodat\u0103, trebuie re\u0163inut faptul c\u0103, o parte din arta greceasc\u0103 a fost preluat\u0103 de c\u0103tre Roma. Arhitec\u0163ii romani au exploatat ideea frontonului \u015fi coloanelor din Partenonul grecesc, ad\u0103ug\u00e2ndu-i cupola. Partenonul i-a inspirat pe arhitec\u0163ii romani privitor la planul bazilicilor cu trei nave separate prin dou\u0103 coloane.<\/p>\n\n\n\n

Arta egiptenilor a fost preluat\u0103 de spa\u0163iul elen \u015fi de Orient. De\u015fi influen\u0163at\u0103 de religie, arta greac\u0103 nu a fost dominat\u0103 de aceasta ca \u00een cazul popoarelor din Orientul antic. Arta greac\u0103 se deosebe\u015fte de cea a altor popoare antice \u00een primul r\u00e2nd prin umanismul ei, ce nu are ca obiect de reprezentare animalele. Tendin\u0163a de a plasa omul \u00een centrul artei apare \u00een perioada secolului V \u00ee. Hr., fiind consecin\u0163a regimului politic democratic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen domeniul dreptului, babilonienii s-au apropiat de o specula\u0163ie ra\u0163ional\u0103. Reglement\u0103rile juridice pretind c\u0103 fac s\u0103 domneasc\u0103 ordinea \u015fi dreptatea instaurate de zei.<\/p>\n\n\n\n

Expresia \u201ejus civile\u201d (drept civil) era utilizat\u0103 de c\u0103tre romani pentru a denumi legile aplicabile doar cet\u0103\u0163enilor romani. Ast\u0103zi, pentru multe dintre na\u0163iunile europene, legile romane constituie baza legisla\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n

De la romani am mo\u015ftenit conceptul de lucru public (res publica), devenit republic\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 ca dreptul \u015fi datoria cet\u0103\u0163enilor de a participa deplin la viitorul tuturor, ac\u0163ion\u00e2nd \u00eentr-un cadru legislativ precis pentru dezvoltarea statului.<\/p>\n\n\n\n

Egiptenii au scris primele compendii de g\u00e2ndire moral\u0103, scrierea lor hieroglific\u0103 fiind prima \u015fi cea mai frumoas\u0103 scriere pictografic\u0103. Inven\u0163ia papirusului a jucat un rol enorm, oferind posibilitatea transmiterii viitoarelor genera\u0163ii a tezaurului cultural.<\/p>\n\n\n\n

Pomenit adesea \u00een literatura greac\u0103, Egiptul nu a operat trecerea de la mythos la logos. Al\u0103turi de Egipt, Mesopotamia a reprezentat un focar viu de civiliza\u0163ie, n\u0103scut din fuziunea influen\u0163elor sumeriene \u015fi semitice. G\u00e2ndirea mesopotamian\u0103 nu s-a disociat de cadrele religioase \u00een care s-a dezvoltat, promov\u00e2nd o educa\u0163ie bazat\u0103 pe moral\u0103 \u015fi religie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Egipt \u015fi Mesopotamia, primele \u015fcoli au luat fiin\u0163\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 temple. Se \u00eenv\u0103\u0163au scrisul, cititul, opera\u0163iile aritmetice, recitarea legendelor. \u00cen Mesopotamia s-au descoperit primele urme ale s\u0103lilor de clas\u0103, b\u0103nci, t\u0103bli\u0163e de lut pentru scris etc.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Grecia antic\u0103, Platon \u015fi Aristotel au fondat \u015fcoli (Academia \u015fi Liceum). Pentru cei doi, educa\u0163ia public\u0103 reprezint\u0103 cel mai sigur mod de a transmite unitatea \u015fi valorile morale ale societ\u0103\u0163ii. Acest model de organizare \u015fi realizare a educa\u0163iei s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Preocuparea fa\u0163\u0103 de om, a determinat dezvoltarea unui interes fa\u0163\u0103 de educa\u0163ie \u00een lumea greac\u0103. O caracteristic\u0103 a educa\u0163iei grece\u015fti era scopul practic al acesteia. Principalele mijloace de educa\u0163ie erau gimnastica, muzica \u015fi poezia. Educa\u0163ia era pus\u0103 \u00een slujba interesului cet\u0103\u0163ii, grecii fiind preocupa\u0163i s\u0103 transforme copiii \u00een adev\u0103ra\u0163i cet\u0103\u0163eni responsabili. (va urma<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O viziune corect\u0103 asupra istoriei omenirii nu poate ignora bog\u0103\u0163ia informa\u0163iilor din antichitate. F\u0103r\u0103 analiza formelor primare ale religiei, \u015ftiin\u0163ei, istoriei, artei etc., nu putem avea o imagine obiectiv\u0103 \u015fi complex\u0103 a culturii \u015fi civiliza\u0163iei actuale, con\u015ftien\u0163i fiind c\u0103 fiecare…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,471],"tags":[],"class_list":["post-24152","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-261"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24152","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24152"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24152\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24154,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24152\/revisions\/24154"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24152"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24152"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24152"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}