{"id":24447,"date":"2023-07-25T17:17:08","date_gmt":"2023-07-25T17:17:08","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24447"},"modified":"2023-07-25T17:17:08","modified_gmt":"2023-07-25T17:17:08","slug":"in-memoriam-liviu-ciulei-100-de-ani-de-la-nastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/comemorari\/in-memoriam-liviu-ciulei-100-de-ani-de-la-nastere\/","title":{"rendered":"In memoriam: Liviu CIULEI \u2013 100 de ani de la na\u015ftere"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

C\u00e2nd privesc urm\u0103, v\u0103d c\u0103 m-am n\u0103scut \u015fi am crescut \u00een regim monarhic, democratic, m-am maturizat \u00eentr-un regim fascist, am tr\u0103it \u00een regimuri comuniste \u015fi democratice. Secolul 20, m\u0103rturisesc, este unul dintre cele mai ur\u00e2te \u015fi mortale din istoria lumii. Pietre de moar\u0103 at\u00e2rnate de g\u00e2t, care opresc respira\u0163ia.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Liviu CIULEI<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ioan Liviu Ciulei s-a n\u0103scut la 7 iulie 1923, \u00een Bucure\u015fti (d. 25 octombrie 2011, M\u00fcnchen), fiind fiul lui Liviu \u015etefan Ciulley \u015fi al Clarei Elena.<\/p>\n\n\n\n

Beneficiaz\u0103 de o educa\u0163ie pre\u0163ioas\u0103, lu\u00e2nd lec\u0163ii particulare de englez\u0103 cu guvernanta sco\u0163ianc\u0103 a familiei, lec\u0163ii de vioar\u0103 (timp de \u015fapte ani), de canto (trei ani), de pictur\u0103, de dic\u0163ie… De la o bon\u0103 austriac\u0103 \u015fi de la propria mam\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163at de mic germana. Desena mult, prefer\u00e2nd s\u0103 se exprime pe aceast\u0103 cale dec\u00e2t s\u0103 verbalizeze. A jucat rugby vreme de unsprezece ani \u015fi a practicat, \u00een paralel, scrima, schiul, patinajul \u015fi boxul.<\/p>\n\n\n\n

Absolvent al Colegiului Na\u0163ional \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d din Bucure\u015fti, intr\u0103 la Facultatea de Arhitectur\u0103 \u00een 1942 \u015fi dup\u0103 un an, \u00een paralel, se \u00eenscrie la Conservatorul Regal de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103 pe care-l termin\u0103 \u00een 1946.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen noiembrie 1946, debuteaz\u0103 la \u201eOdeon\u201d (un teatru pe care i-l construise tat\u0103l s\u0103u), cu rolul Puck \u00een Visul unei nop\u0163i de var\u0103<\/em> de W. Shakespeare, \u00een regia lui Ion \u015eahighian. Tot aici \u00ee\u015fi va face \u015fi debutul ca regizor \u015fi scenograf cu Poveste stranie<\/em> \/ Strange<\/em>, pe 26 noiembrie 1946, dup\u0103 ce \u015fi-l f\u0103cuse pe cel actoricesc \u00een timpul studen\u0163iei, \u00een regia Mariettei Sadova, la Teatrul Mic (1 noiembrie 1945).<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, \u00een vara lui 1948, dup\u0103 venirea guvernului Dr. Petru Groza \u015fi na\u0163ionalizare, teatrul este desfiin\u0163at. \u00centre 1948 \u015fi 1952, lucreaz\u0103 ca actor \u015fi scenograf la Teatrul Mic, colabor\u00e2nd \u015fi cu alte teatre din \u0163ar\u0103. \u00cen paralel, se lanseaz\u0103 \u00een cinematografie, \u00een calitate de actor, scenograf, asistent de regie.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Pe 7 octombrie 1963, Liviu Ciulei a devenit directorul artistic al Teatrului Bulandra. \u201eClipe de via\u0163\u0103\u201d (1964), \u201eUn tramvai numit dorin\u0163\u0103\u201d (1965), \u201ePlay Strindberg\u201d(1971), \u201eO scrisoare pierdut\u0103\u201d (1972, 1979), \u201eElisabeta I\u201d (1974), \u201ePesc\u0103ru\u015ful\u201d (1977), \u201eFurtuna\u201d (1978), \u201eLungul drum al zilei c\u0103tre noapte\u201d (1979), \u201eGin Rummy\u201d (1980) etc., unele reluate apoi cu mare succes \u00een str\u0103in\u0103tate, devin spectacole reper ale unui \u201eatelier continuu… un poligon de \u00eencerc\u0103ri \u015fi cercetare\u201d (scenograful Paul Bortnovski, \u201eun mare scenograf, cu un sim\u0163 al spa\u0163iului absolut\u201d, dup\u0103 spusele lui Ciulei). Stilul Teatrului Bulandra, f\u0103urit cu \u201eo r\u0103bdare de fier, o tenacitate rar\u0103\u201d (Clody Bertola), cu \u201ehar, cultur\u0103 \u015fi umanitate\u201d (Miruna Boruzescu) va deveni modelul absolut al teatrului rom\u00e2nesc, templul unde \u201eechilibrul \u00eentre clasic \u015fi modern, (…) adev\u0103rul de via\u0163\u0103 al locului reprezentat, (…) mai ales legatura acestui spa\u0163iu cu un univers contemporan\u201d (C\u0103t\u0103lina Buzoianu) \u00ee\u015fi va g\u0103si expresia ideal\u0103 \u015fi va \u00eenr\u00e2uri destinul artistic al viitorilor mari regizori: Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Radu Penciulescu, David Esrig, Dinu Cernescu, Andrei \u015eerban, C\u0103t\u0103lina Buzoianu, Alexandru Tocilescu, Silviu Purc\u0103rete, Mihai M\u0103nu\u0163iu, Alexandru Darie. Personalitate pluridimensional\u0103, arhitect, regizor, scenograf, actor, scenarist, profesor, teoretician, Liviu Ciulei a descoperit \u015fi modelat mari actori ai teatrului \u015fi filmului rom\u00e2nesc: Clody Berthola, Ileana Predescu, Gina Patrichi, Fory Etterle, Petric\u0103 Gheorghiu, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Mariana Mihu\u0163, Rodica Tapalag\u0103, Ion Caramitru, Florian Pitti\u015f, \u015etefan B\u0103nic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce debuteaz\u0103 ca regizor de film \u00een 1957 cu \u201eErup\u0163ia\u201d, realizeaz\u0103 \u00een 1959 \u201eValurile Dun\u0103rii\u201d (ob\u0163ine Globul de Cristal la Karlovy Vary \u00een 1961), pentru ca \u00een 1965 s\u0103 primeasc\u0103, printr-o decizie \u00een unanimitate a juriului, Premiul de regie al Festivalului de la Cannes, pentru capodopera filmului rom\u00e2nesc, \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ipostaza de actor interpreteaz\u0103 roluri \u00een peste 20 de filme: Am jucat \u00een filme doar atunci c\u00e2nd rolurile mi-au permis s\u0103 fiu un actor. Mi-a pl\u0103cut rolul Manicatide din \u201eFacerea lumii\u201d (regia Gheorghe Vitanidis, 1971), a\u015fa cum mi-a pl\u0103cut rolul lui Mihai \u00een \u201eValurile Dun\u0103rii\u201d, \u015fi Klapka \u00een \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u0163ilor\u201d. \u00cen ceea ce prive\u015fte scurta mea carier\u0103 de actor \u2013 \u015fi a fost scurt\u0103, pentru c\u0103 mi-am \u00eendreptat aten\u0163ia spre alte proiecte \u2013 am satisfac\u0163ia de a nu m\u0103 fi repetat. De\u015fi este destul de greu s\u0103 faci acest lucru \u00een filme.<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urma \u201etezelor\u201d din iulie 1971, atmosfera cultural\u0103 devine treptat irespirabil\u0103, cenzura este \u00een cre\u015ftere, pe m\u0103sura extinderii ideologiei protocronist na\u0163ionaliste. Mul\u0163i creatori rom\u00e2ni aleg drumul exilului. Dup\u0103 numai trei reprezentan\u0163ii, spectacolul lui Lucian Pintilie, \u201eRevizorul\u201d dup\u0103 N. Gogol, este interzis \u00een 1972, \u00eentreaga conducere a T. Bulandra fiind destituit\u0103. Liviu Ciulei nu se dezice de prietenul s\u0103u, \u015fi este demis. P\u0103r\u0103se\u015fte Rom\u00e2nia \u00een 1980 \u015fi lucreaz\u0103 spectacole de teatru \u015fi oper\u0103, semneaz\u0103 scenografii pentru colegii s\u0103i, \u00een multe \u0163\u0103ri din Europa, Statele Unite ale Americii, Canada \u015fi Australia. Este director la \u201eLincoln Center, din New York, \u015fi apoi, \u00eentre 1980-1986, director artistic la \u201eGuthrie Theater\u201d, din Minneapolis, spa\u0163iu c\u0103ruia \u00eei va aduce prestigiu \u015fi sclipire. Mai mult de 50 de spectacole au \u00eenscris numele s\u0103u \u00een istoria teatrului de peste ocean: \u201eMicului panteon de mari regizori contemporani trebuie s\u0103-i ad\u0103ug\u0103m numele lui Liviu Ciulei. \u00cempreun\u0103 cu Peter Brook \u015fi Jerzy Grotowski, acest regizor rom\u00e2n este un adev\u0103rat inovator \u00een domeniul teatrului\u201d, scria Mel Gussov \u00een New York Times.<\/p>\n\n\n\n

Din 1987 a predat cursuri de regie la Columbia University despre care declar\u0103, \u201enu mi-au pl\u0103cut, nu m-am sim\u0163it bine. De altfel regia e foarte greu de predat (\u2026) Sim\u0163eam c\u0103 nu le dau studen\u0163ilor destul\u201d. Apoi, a trecut la New York University, profesor de graduate acting\u2026 \u201eAsta e cu totul altceva (\u2026) m-am sim\u0163it foarte bine acolo \u015fi am lucrat foarte mult, p\u00e2n\u0103 \u00een 2003.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00centors \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 1989, este numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra, unde va monta \u201eDe\u015fteptarea prim\u0103verii\u201d (1991), \u201eVisul unei nop\u0163i de var\u0103\u201d (1991), \u201eHenric al IV-lea\u201d (2005) \u015fi \u201e\u015ease personaje \u00een c\u0103utarea unui autor\u201d (2005). Public\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Mihail Lupu, volumul de m\u0103rturisiri esen\u0163iale \u201eCu g\u00e2ndiri \u015fi cu imagini\u201d (2009), unde aten\u0163ia este preponderent \u00eendreptat\u0103 spre solu\u0163iile scenografice. Prime\u015fte numeroase premii, distinc\u0163ii \u015fi onoruri. Cel ce spunea, \u201eS\u0103 vezi g\u00e2ndurile. Acesta este marele spectacol al teatrului\u201d, a fost parte cu adev\u0103rat a marii aristocra\u0163ii a spiritului, recunoscut ca un magistru renascentist cu voca\u0163ia sintezei. Moare la 25 octombrie 2011, la M\u00fcnchen, \u00een Germania. Prezent la ceremonie, regizorul Andrei \u015eerban consemna: \u201eLa \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Ciulei a fost foarte pu\u0163in\u0103 lume, \u00een jur de 20 de persoane. \u00cen contrast cu circul zgomotos \u015fi patetic c\u00e2nd sicriul unui actor popular e invadat de o mas\u0103 de curio\u015fi veni\u0163i la \u00eenmorm\u00e2ntare ca la un spectacol, cum se cam obi\u015fnuie\u015fte acum \u00een Rom\u00e2nia, ceremonia lui Ciulei a fost demn\u0103 \u015fi nobil\u0103, a\u015fa cum i-a fost \u015fi via\u0163a. A plecat discret \u015fi aproape neobservat, ca Ariel.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd privesc urm\u0103, v\u0103d c\u0103 m-am n\u0103scut \u015fi am crescut \u00een regim monarhic, democratic, m-am maturizat \u00eentr-un regim fascist, am tr\u0103it \u00een regimuri comuniste \u015fi democratice. Secolul 20, m\u0103rturisesc, este unul dintre cele mai ur\u00e2te \u015fi mortale din istoria lumii.…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5,473],"tags":[],"class_list":["post-24447","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comemorari","category-numarul-263"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24447","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24447"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24447\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24450,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24447\/revisions\/24450"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}