{"id":24556,"date":"2023-09-27T14:25:29","date_gmt":"2023-09-27T14:25:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24556"},"modified":"2023-09-27T14:25:29","modified_gmt":"2023-09-27T14:25:29","slug":"mosteniri-ale-antichitatii-in-lumea-contemporana-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/mosteniri-ale-antichitatii-in-lumea-contemporana-iii\/","title":{"rendered":"Mo\u015fteniri ale antichit\u0103\u0163ii \u00een lumea contemporan\u0103 (III)"},"content":{"rendered":"\n

09-ap264-foto2-Platon.jpg<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 cum, probabil, v-a\u0163i obi\u015fnuit din prezent\u0103rile anterioare, bazele \u015ftiin\u0163ei \u015fi ale culturii omenirii au fost puse \u00een perioada Antic\u0103. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi prezenta, succint, c\u00e2teva aspecte ale medicinei \u015fi politicii \u00een antichitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceputurile \u015ftiin\u0163ei medicale babiloniene \u015fi egiptene sunt, de fapt, un conglomerat de re\u0163ete combinate cu diverse supersti\u0163ii \u015fi exorcisme, iar bolile sunt definite prin numele divinit\u0103\u0163ilor. Omul antic \u00ee\u015fi sim\u0163ea membrele mi\u015fc\u00e2ndu-se asemenea lui Mercur, iar spiritul lui Marte se fr\u0103m\u00e2nta \u00een interiorul s\u0103u. Starea rinichilor era determinat\u0103 de mi\u015fc\u0103rile planetei Venus. \u015etiin\u0163a modern\u0103, abia la \u00eenceputul secolului al XX-lea a descoperit rolul rinichilor \u00een stocarea testosteronului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul medicinei babiloniene, existau vraciul \u015fi medicul care aveau, fiecare, propriile metode (primul pe baza re\u0163etelor magice, iar al doilea pe baza unor rezultate concrete). Ulterior, tradi\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 a supravie\u0163uit datorit\u0103 medicilor care au \u00eenl\u0103turat supersti\u0163iile.<\/p>\n\n\n\n

Numeroase papirusuri ne ofer\u0103 informa\u0163ii despre medicina egiptean\u0103. Papirusul Smith<\/em> con\u0163ine, pe l\u00e2ng\u0103 cele 13 formule medico-magice, 48 de paragrafe \u00een care se descriu diverse tipuri de r\u0103ni \u015fi fracturi cu tratamentele ce trebuiau aplicate. Observ\u0103m c\u0103 medicii antici cuno\u015fteau destul de bine anatomia uman\u0103. Erau instrui\u0163i \u00een \u015fcoli de medicin\u0103 care func\u0163ionau pe l\u00e2ng\u0103 temple, fiind \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i pe specialit\u0103\u0163i: chirurgie, oftalmologie, stomatologie. Bron\u015fitele \u015fi laringitele erau tratate, ca \u015fi ast\u0103zi, prin inhala\u0163ii. Chirurgii erau foarte pricepu\u0163i, dup\u0103 cum reiese dintr-un tratat de la mijlocul mileniului al III-lea, \u00een care sunt descrise 48 de fracturi, entorse \u015fi luxa\u0163ii. Ni se ofer\u0103 informa\u0163ii \u015fi despre ginecologia practicat\u0103 \u00een Egipt.<\/p>\n\n\n\n

Medicina s-a dezvoltat mai \u00eent\u00e2i \u00een Egipt \u015fi \u00een Grecia, practicarea ei dat\u00e2nd cel pu\u0163in din epoca homeric\u0103. \u00cen Grecia era cunoscut practicianul ambulant care \u00ee\u015fi transporta instrumentele medicale dintr-o zon\u0103 \u00een alta. Ulterior au ap\u0103rut \u015fi \u015fcolile de medicin\u0103 (secolul al V-lea \u00een Cos, Crotona etc.).<\/p>\n\n\n\n

Hippocrates era preocupat mai mult de bolnavi dec\u00e2t de boli, clasific\u00e2nd tipurile umane \u00een patru categorii (nervo\u015fi, colerici, sangvini \u015fi limfatici), \u00eemp\u0103r\u0163ire ce a fost preluat\u0103 de medicin\u0103 \u015fi psiho\u00adlogie \u00een epoca modern\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Printre medicii renumi\u0163i din Roma, remarca\u0163i pentru profesionalismul lor, au fost Asclepiade, Heraclid din Tarent (considerat cel mai bun medic al \u015fcolii empirice, autor a numeroase lucr\u0103ri de chirurgie, medicin\u0103 militar\u0103, farmacologie \u015fi toxicologie) \u015fi Apollonios din Cition (autorul tratatului Despre articula\u0163ii<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu politica, Platon poate fi considerat drept unul dintre fondatorii \u015ftiin\u0163ei politicii. Atent la ravagiile imperialismului, la excesele de putere, de autoritate, libertate, bog\u0103\u0163ie ori s\u0103r\u0103cie, provocate de discordan\u0163ele naturii sau de legi, mesajul s\u0103u \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi acuitatea. Discursul demistificator la adresa formelor de guvern\u0103m\u00e2nt existente, faptul c\u0103 educa\u0163ia este legat\u0103 de bun\u0103starea public\u0103 (cel pu\u0163in la nivel teoretic), sunt \u015fi ast\u0103zi \u00een aten\u0163ia general\u0103. Platon trece politicienii de la simpli practican\u0163i ai discu\u0163iei \u00een contradictoriu, la exper\u0163i \u00een arta disimul\u0103rii. (Republica, Sofistul<\/em>).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Privitor la vocabularul politic, nu putem face rabat de faptul c\u0103 majoritatea termenilor politici pe care \u00eei utiliz\u0103m ast\u0103zi (democra\u0163ie, monarhie, aristocra\u0163ie, oligarhie, tiranie<\/em> etc.) \u00ee\u015fi au originea \u00een vocabularul grec, chiar dac\u0103 sensul lor ini\u0163ial a fost modificat \u00een timp. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple: termenul democrat<\/em>, adoptat \u00een anul 1790 de c\u0103tre de republicanii francezi deriv\u0103 din termenii grece\u015fti demos<\/em> (popor) \u015fi kratos<\/em> (putere), ceea ce reprezenta ini\u0163ial guvernarea poporului de c\u0103tre el \u00eensu\u015fi, o guvernare \u00een care poporul \u00ee\u015fi exercita suveranitatea; monarhia<\/em> (gr. mon \u015fi ark\u00e9 = conducere) reprezenta guvernarea unui stat de c\u0103tre un singur conduc\u0103tor (\u015fef); aristocra\u0163ia<\/em> reprezenta guvernarea politic\u0103 \u00een care puterea suveran\u0103 era exercitat\u0103 de un anumit num\u0103r de persoane, cele mai bune, excelente. (gr. aristos=excelent \u015fi kratos=putere); oligarhia<\/em> (gr. oligos=pu\u0163in \u015fi ark\u00e9 =putere) era guvernarea politic\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia autoritatea suprem\u0103 se afla \u00een m\u00e2inile unui num\u0103r mic de persoane, \u00een antichitatea greac\u0103 fiind considerat\u0103 o form\u0103 degenerat\u0103 a aristocra\u0163iei. Tirania<\/em> (gr. turannos) reprezenta puterea suveran\u0103 datorat\u0103 sus\u0163inerii populare \u00een antichitatea greceasc\u0103. Era o form\u0103 de guvernare autoritar\u0103 care nu respecta libert\u0103\u0163ile individuale. Roma antic\u0103 a preluat acest concept sub forma dictatorului, magistrat excep\u0163ional \u015fi temporar, numit de c\u0103tre doi consuli \u00een caz de criz\u0103 politic\u0103 grav\u0103, care de\u0163inea puterea absolut\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen afar\u0103 de no\u0163iunile men\u0163ionate anterior, dator\u0103m Greciei clasice termeni precum democra\u0163ia<\/em> \u015fi con\u015ftiin\u0163a deplin\u0103 a dificult\u0103\u0163ilor de a o pune c\u00e2t mai bine \u00een practic\u0103. Am mo\u015ftenit un sistem politic \u015fi etic ce au drept scop s\u0103 asigure cet\u0103\u0163enilor (indivizilor) drepturi inalienabile precum libertatea \u015fi demnitatea. (va urma<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

09-ap264-foto2-Platon.jpg Dup\u0103 cum, probabil, v-a\u0163i obi\u015fnuit din prezent\u0103rile anterioare, bazele \u015ftiin\u0163ei \u015fi ale culturii omenirii au fost puse \u00een perioada Antic\u0103. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 voi prezenta, succint, c\u00e2teva aspecte ale medicinei \u015fi politicii \u00een antichitate. \u00cenceputurile \u015ftiin\u0163ei medicale babiloniene…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,474],"tags":[],"class_list":["post-24556","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-264"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24556","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24556"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24556\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24559,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24556\/revisions\/24559"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24556"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24556"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24556"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}