S\u0103 revenim la \u201evalorile tribale\u201d ale culturii<\/p>\n\n\n\n
Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un popor trebuie s\u0103-\u015fi reformuleze miturile. S\u0103 le rescrie, s\u0103 le reinterpreteze, s\u0103 le aduc\u0103 \u00een prezent. E condi\u0163ia supravie\u0163uirii sale \u00een r\u00e2ndul celorlalte na\u0163ii. Ca s\u0103 demonstr\u0103m argumentat aceste afirma\u0163ii, recursul la C. G. Jung pare s\u0103 fie obligatoriu: \u201eDac\u0103 arhetipurile nu pot fi negate sau f\u0103cute cumva inofensive, fiecare treapt\u0103 cultural\u0103 a diferen\u0163ierii con\u015ftiin\u0163ei este confruntat\u0103 cu sarcina de a g\u0103si o nou\u0103 interpretare, corespunz\u0103toare treptei, pentru a lega via\u0163a trecut\u0103, \u00eenc\u0103 existent\u0103 \u00een noi, cu via\u0163a prezent\u0103 care amenin\u0163\u0103 s\u0103 dispar\u0103. Dac\u0103 aceasta nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ia na\u015ftere o con\u015ftiin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini, care nu mai este orientat\u0103 \u00een trecut, care sucomb\u0103 neajutorat\u0103 tuturor sugestiilor, adic\u0103, practic, devine predispus\u0103 epidemiilor psihice. (Opere Complete vol.1, \u00een Despre Psihologia Arhetipului Infans<\/em>, Bucure\u015fti, 2003).<\/p>\n\n\n\n Jung demonstreaz\u0103 c\u0103 modernitatea cultural\u0103 este cea care provoac\u0103 un grad \u00eenalt de disociere \u015fi confuzie psihic\u0103, at\u00e2t la nivelul individului, c\u00e2t \u015fi la nivelul societ\u0103\u0163ii. C\u00e2nd aceast\u0103 disociere se produce la nivelul societ\u0103\u0163ii ea degenereaz\u0103 (sau genereaz\u0103) \u00eentr-o \u201eepidemie psihic\u0103\u201d. Prin ce se caracterizeaz\u0103 o \u201eepidemie psihic\u0103\u201d la nivelul unei na\u0163ii? Printr-o stare de \u201eneg\u0103sire\u201d, de lips\u0103 a reperelor, a idealurilor, de ne\u00eencredere \u00een prezent \u015fi mai ales \u00een viitor. Ne\u00eencrederea nu mai e individual\u0103 ci colectiv\u0103, individul, la r\u00e2ndul lui, nu mai are \u00eencredere \u00een cel de al\u0103turi. \u015ei nici respect. Istoria, religia cu tot ce genereaz\u0103 ele \u00een societate nu mai sunt \u00een\u0163elese, sunt despodobite de statutul social, de rolul de catalizatori ai \u201etonusului social\u201d. C\u00e2nd un individ pierde sensul vie\u0163ii, sensul existen\u0163ei sau chiar al suferin\u0163ei sale, cazul s\u0103u \u201ese tope\u015fte\u201d \u00een societate. Dar c\u00e2nd \u00eentreaga societate pierde sensul vie\u0163ii, al suferin\u0163ei sau al istoriei, atunci lucrul este cu adev\u0103rat grav.<\/p>\n\n\n\n Nu cred c\u0103 suntem acum, ca na\u0163ie, departe de aceast\u0103 stare de \u201eneg\u0103sire\u201d. Societatea rom\u00e2neasc\u0103 este compus\u0103, \u00eentr-o majoritate cov\u00e2r\u015fitoare, de indivizi care nu mai au \u00eencredere \u00een nimic din ce e rom\u00e2nesc, nici \u00een gesturi, nici \u00een promisiuni, nici \u00een strategii, nici \u00een politici, nici \u00een oameni. Nu mai au \u00eencredere nici \u00een ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00een posibilitatea evolu\u0163iei, a \u00eemplinirii personale. \u00cencrederea a disp\u0103rut \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte cultura, posibilitatea integr\u0103rii \u00een civiliza\u0163ia Europei \u015fi a lumii, \u00een educa\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n Competi\u0163iile sportive sunt cele care (mai) anim\u0103 spiritul tribal la nivel mondial. Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, nici m\u0103car acestea nu mai genereaz\u0103 bucuria, furia, energia aceea care emana for\u0163\u0103 colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 opinia noastr\u0103 recuperarea \u201evalorilor tribale\u201d \u00een s\u00e2nul na\u0163iei noastre a avut, de-a lungul istoriei, c\u00e2teva momente distincte: perioada marilor clasici, perioada interbelic\u0103 \u015fi perioada anilor 60 – 70 din secolul XX. Acest proces de recuperare, de reevaluare a fost tot un efect al unor crize majore din societate, din istorie. Ceea ce e cunoscut\u0103 drept perioada \u201emarilor clasici\u201d a \u00eensemnat cristalizarea formelor europene de cultur\u0103 din zbuciumata noastr\u0103 c\u0103utare de sine \u201epoporal\u0103\u201d. Perioada interbelic\u0103 a \u00eenso\u0163it \u015fi a urmat unirii \u201econvulsive\u201d \u00eentr-o singur\u0103 grani\u0163\u0103 a provinciilor rom\u00e2ne\u015fti. Pe c\u00e2nd perioada anilor 60 \u2013 70 din cultura noastr\u0103 a \u00eensemnat o recuperare haotic\u0103 a miturilor \u015fi a valorilor tribale, \u00een spiritul unor teorii care \u00eensemnau \u201eprotosincronismul\u201d, \u201edacismul\u201d, patriotismul cu nuan\u0163\u0103 ideologic\u0103 pregnant\u0103.<\/p>\n\n\n\n Care sunt \u201evalorile tribale\u201d ale unei na\u0163ii? Miturile, pove\u015ftile, valorile culturale consacrate prin \u201evot popular\u201d, de la o genera\u0163ie la alta, tradi\u0163ia culinar\u0103, religia, pove\u015ftile istorice, apartenen\u0163a la o \u201estructur\u0103 istoric\u0103\u201d unic\u0103, m\u00e2ndria na\u0163ional\u0103 etc. C\u00e2t ne mai raport\u0103m la ele acum, la nivel individual \u015fi la nivel social? S-ar p\u0103rea c\u0103 foarte pu\u0163in. Valorilor culturale consacrate \u201eprin vot popular\u201d precum Eminescu, Enescu, Grigorescu \u015f. a. le-am g\u0103sit \u00eenlocuitori mult mai vizibili, mai atractivi, impu\u015fi de mass-media, de tendin\u0163ele de \u00eennoire for\u0163at\u0103 a lumii \u00een care tr\u0103im. Globalizarea ne face cet\u0103\u0163eni impersonali universali, dar ne trage pre\u015ful na\u0163ional de sub picioare! Voievozilor \u015fi eroilor \u015fi domnitorilor care populau imagina\u0163ia noastr\u0103 patriotic\u0103 le-am g\u0103sit eroi europeni, eventual le opunem o atitudine de desacralizare a panteonului na\u0163ional. Atitudinea general\u0103 \u00eenclin\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 c\u0103 de\u015ftept\u0103ciune nu e s\u0103 \u015ftii bine ce ai \u00een curtea patriei, ci s\u0103 \u015ftii ceva aproximativ de aiurea, fapt care \u00ee\u0163i confer\u0103 (\u015fi) statut de \u2026 spirit expansiv, european, universal. Artistul dac\u0103 nu se na\u015fte gata geniu universal, degeaba se mai na\u015fte \u015fov\u0103itor \u00eentr-o cultur\u0103 periferic\u0103. C\u0103 \u201eintrarea \u00een universal se face prin na\u0163ional\u201d, cum sus\u0163inea C\u0103linescu, este contrazis\u0103 de o nou\u0103 atitudine, de un imperialism cultural de toat\u0103 lumea agreat \u015fi consim\u0163it, impus\u0103 de o pia\u0163\u0103 agresiv\u0103, nealeas\u0103 la nivelul valorilor, dar spectaculoas\u0103 la nivelul adjectiviz\u0103rii \u015fi risipei de publicitate comercial\u0103. Cititorul care se informeaz\u0103 \u015fi se autoeduc\u0103, de exemplu, e \u201epublic \u0163int\u0103\u201d, e \u201econsumator cultural\u201d etc. Ce ne trebuie nou\u0103, rom\u00e2nilor, proza unor Radu Aldulescu sau Alexandru Vlad sau Nicolae Breban sau Constantin Stan sau Ion Gro\u015fan sau Augustin Doman, c\u00e2nd avem romanele traduse \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ie \u00een treizeci de limbi, ale unor francezi sau ale unor suedezi sau ale unor americani care \u00ee\u0163i confer\u0103 statut de \u201econsumator cultural globalizat\u201d?<\/p>\n\n\n\n C\u00e2teva secole ne-am pus \u00een acord cu propria istorie, cu propria limb\u0103, cu propria tradi\u0163ie, cu propria cultur\u0103. Suntem pe punctul de \u201ea denun\u0163a\u201d acest acord. \u015ei e at\u00e2t de simplu de realizat acest lucru\u2026! E de ajuns ca unei genera\u0163ii de \u015fcolari s\u0103 \u00eei inoculezi din \u015fcoal\u0103, de la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103, c\u0103 ei apar\u0163in universalit\u0103\u0163ii \u015fi nu unei na\u0163ii, c\u0103 au \u00een fa\u0163\u0103 o cultur\u0103 universal\u0103 din care vor alege la maturitate ce le convine, ca ruptura s\u0103 se produc\u0103 ireversibil. Ce vor alege la maturitate? Cultura fast food, probabil.<\/p>\n\n\n\n La c\u00e2t de dinamic\u0103 e societatea mondial\u0103, e dificil de f\u0103cut previziuni pentru ziua de m\u00e2ine sau de poim\u00e2ine a societ\u0103\u0163ii noastre \u015fi a societ\u0103\u0163ii umane \u00een general. R\u0103zboaiele clasice d\u0103deau m\u0103sura puterii, a d\u0103ruirii, a inteligen\u0163ei organizatorice, a sacrificiului de care erau capabile popoarele. Regretabile, criminale, destructive, aceste \u201eregl\u0103ri istorice de conturi\u201d puneau, \u00eentr-un final, fiecare na\u0163ie \u00een acord cu propriile valori, cu propriile certitudini. R\u0103zboaiele nev\u0103zute, care se duc \u00een vremurile noastre, pe fronturi media sau pe fronturi financiare, \u00een statistici \u015fi \u00een politic\u0103, dau iluzia tuturor participan\u0163ilor c\u0103 sunt \u00eenving\u0103tori. To\u0163i lupt\u0103m \u00eempotriva terorismului universal, to\u0163i lupt\u0103m \u00eempotriva devierilor ideologice de st\u00e2nga sau de dreapta, to\u0163i lupt\u0103m pentru cauze musai universale\u2026! R\u0103zboiul este \u201eal tuturor\u201d. Unde se \u00eenregistreaz\u0103 victoriile? \u00cen statistici. Pe acest fond, Karel Capek nota undeva: \u201e\u00cen lupta pentru pace s-a \u00eenregistrat un nou succes: nu a mai r\u0103mas piatr\u0103 peste piatr\u0103\u201d. \u015ei \u201evalorile triburilor\u201d sunt pe cale s\u0103 se pulverizeze, tendin\u0163a fiind universalizarea individului. Unde e \u201etribul rom\u00e2nilor\u201d, cu valorile lui consacrate sau pe cale de producere \u00een acest marasm? Tot \u00een statistici. Sau \u00eentr-o destructurare cultural\u0103 voioas\u0103, \u00een spiritul interna\u0163ionalismului, a globalismului victorios din continent \u00een continent. \u015ei parc\u0103 suport\u0103m aceast\u0103 destructurare \u015fi o facem cu mai mult zel dec\u00e2t toate \u201etriburile\u201d din jur, lep\u0103d\u00e2nd peste bord, f\u0103r\u0103 nicio precau\u0163ie, exact lucrurile care ne-au consacrat.<\/p>\n\n\n\n Am c\u0103utat \u00een folclorul nostru un citat, o replic\u0103 moralizatoare cu care s\u0103 \u00eenchei aceast\u0103 \u00eencercare de evaluare a unei situa\u0163ii care \u00eenc\u0103 mai are nevoie de exemplific\u0103ri, de analize lucide, pentru o concluzie corect\u0103. Dar nu am g\u0103sit ceva care s\u0103 m\u0103 mul\u0163umeasc\u0103, a\u015fa c\u0103 am apelat la vorba dervi\u015fului dintr-un basm arab: \u201eNu alege\u0163i drumurile care spun c\u0103 duc, f\u0103r\u0103 ocoli\u015furi, p\u00e2n\u0103 departe pentru c\u0103 sunt mincinoase. Drumurile care duc din aproape \u00een aproape, cu popasuri pentru tras sufletul, duc cu adev\u0103rat p\u00e2n\u0103 departe\u2026\u201d. Lucru care, pentru rigoare, ar trebui (\u015fi) demonstrat.<\/p>\n\n\n\n Adrian ALUI GHEORGHE<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" S\u0103 revenim la \u201evalorile tribale\u201d ale culturii Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un popor trebuie s\u0103-\u015fi reformuleze miturile. S\u0103 le rescrie, s\u0103 le reinterpreteze, s\u0103 le aduc\u0103 \u00een prezent. E condi\u0163ia supravie\u0163uirii sale \u00een r\u00e2ndul celorlalte na\u0163ii. Ca s\u0103 demonstr\u0103m argumentat…<\/p>\n