<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 1. 11. 1823 \u2013 n. Lasc\u0103r Catargiu<\/strong>, la Dobreni, Neam\u0163 (d. 30. 03. 1899, Bucure\u015fti), om politic, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Partidului Conservator p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Cea mai avizat\u0103 voce a conservatorismului rom\u00e2nesc. Prim-ministru (patru mandate) \u015fi ministru de Interne (cinci mandate), c\u00e2nd s-au adoptat: legea pentru \u00eenfiin\u0163area Jandarmeriei rurale, legea pentru organizarea comunelor urbane, legea pentru re\u00eenfiin\u0163area birourilor de pa\u015fapoarte, 1867, regulamentul relativ la atributele comisarilor speciali de poli\u0163ie \u00een g\u0103rile C\u0103ilor Ferate, legea poli\u0163iei v\u00e2natului. Ales \u00een dou\u0103 r\u00e2nduri pre\u015fedinte al Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor (1866-1867; 1888-1889). Ion Luca Caragiale \u00eel considera \u201erom\u00e2n neao\u015f, f\u0103r\u0103 declama\u0163ii teatrale, f\u0103r\u0103 apuc\u0103turi z\u0103natece, dinastic p\u00e2n\u0103 la t\u00e2r\u00e2re, patriot cuminte \u015fi dezinteresat p\u00e2n\u0103 la a refuza un scaun de domnie, cunosc\u00e2nd profund \u0163ara \u015fi lumea ei\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 1\/1895, n. Mihail D. Stamate<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d. 7. 05. 1978, Bucure\u015fti), poet, prozator, absolvent al \u015ecolii Normale \u201eVasile Lupu\u201d, Ia\u015fi. Se transfer\u0103 la Bucure\u015fti (1939); inspector \u015fcolar, dup\u0103 1948, inspector general \u00een Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. A publicat culegeri legate de via\u0163a \u015fcolii (,,Izvorul t\u0103m\u0103duirii\u201d, \u201e\u015ecoala \u015fi formarea caracterului\u201d), versuri (\u201eE ceasul din urm\u0103\u201d, \u201eT\u0103cerea\u201d, \u201eMurmur de izvoare\u201d, \u201eLitanii de sear\u0103\u201d \u015f. a.). \u00cen redac\u0163iile: \u201eZori de zi\u201d, \u201ePetrodava\u201d, \u201eApostolul<\/strong>\u201d, \u201eGlasul poporului\u201d. La \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d (T\u00e2rgu-Neam\u0163, 1934-1935), a publicat, num\u0103r de num\u0103r, articole politice. Pseudonime: M. S. Cyrus, Mihai\/Natalia Ramur\u0103, Stamilo \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 2\/2002 \u2013 d. Eduard Covali<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 11. 09. 1930, Orhei, Basarabia), teatrolog, dramaturg, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Din 1961, secretar literar al Teatrului Tineretului, p\u00e2n\u0103 \u00een 1969, director p\u00e2n\u0103 \u00een 1974, regizor artistic p\u00e2n\u0103 \u00een 1989, apoi director adjunct \u015fi consilier artistic, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992. Debut publicistic \u00een \u201eTeatrul\u201d (1957), una dintre prezen\u0163ele de marc\u0103 \u00een paginile seriei noi ale \u201eApostolului\u201d. A dramatizat pove\u015fti celebre, \u00een nume propriu (Inim\u0103 rece<\/em>, Alb\u0103 ca Z\u0103bava \u015fi cei \u015fapte pitici<\/em>, Cartea junglei<\/em> etc.) \u015fi \u00een colaborare (Vr\u0103jitorul din Oz<\/em>, cu Paul Findrihan). C\u00e2teva piese originale (Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e<\/em>, Anotimpuri teatrale<\/em>, M\u0103razurile Amintirilor<\/em>, Bellerofon<\/em>) alc\u0103tuiesc volumul de debut, \u201eTeatru\u201d (1995), urmat postum de volumul de eseuri \u201eCrochiuri contemporane\u201d (2003), \u201eRe\u0163et\u0103 pentru un teatru perfect\u201d (2004) \u015fi \u201ePic\u0103tura de otrav\u0103\u201d (2005).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 3\/1939 \u2013 n. Constantin TOM\u015eA<\/strong>, \u00een Ghel\u0103e\u015fti, Neam\u0163 (d. 29. 06. 2021, Piatra-Neam\u0163), profesor, eseist, Facultatea de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi. Redactor coordonator al revistelor \u201eAnotimpuri\u201d \u015fi \u201eAnuar\u201d, ale Colegiului \u201eGheorghe Cartianu\u201d; redactor-\u015fef adj. revista \u201eApostolul\u201d; \u00een redac\u0163iile: \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eAntiteze\u201d. Eseuri monografice: Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005; Costache Andone, 2009; Mircea R\u0103svan Ciac\u00e2ru, 2016; Constantin Munteanu, 2020. C\u0103r\u0163i: \u201e\u00cemp\u0103timit de lectur\u0103. C\u0103r\u0163i \u015fi autori\u201d I \u2013 V, 2002-2021 \u015fi VI (postum, 2022); \u201eContemporan cu ei\u201d, 2009; \u201eRevista Apostolul<\/em>. Bibliografie\u201d (ed. I, 2008; ed. a II-a, 2014); \u201eRevista Asachi<\/em>. Bibliografie\u201d, 2011; \u015fi opera capital\u0103 \u2013 \u201eUn dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u2013 de la copi\u015fti la suprareali\u015fti\u201d, 2014 \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 3\/1971 \u2013 d. Constantin Matas\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 22. 01. 1878, R\u0103pciune-Hangu. Neam\u0163, v. fi\u015fa lunii ianuarie.)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 5\/1863 \u2013 n. Ana Conta-Kernbach<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d. 1921, Ia\u015fi). A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Ia\u015fi, \u015ecoala Normal\u0103 Superioar\u0103 din Paris. Profesoar\u0103 la Institutul Humpel, apoi la Externatul Secundar de Fete, Ia\u015fi. \u00cen 1891, s-a c\u0103s\u0103torit cu Gh. Kernbach (jurnalistul \u015fi poetul Gheorghe din Moldova) \u015fi \u00eencepe s\u0103 publice la \u201eConvorbiri literare\u201d. Pleac\u0103, pe cont propriu, la Sorbona \u015fi College de France (1993), cursuri de filozofie, pedagogie \u015fi istorie a artelor plastice. Se \u00eencadreaz\u0103 la \u015ecoala Normal\u0103 de Fete Ia\u015fi (1895). A fost directoare a \u015ecolii de Aplica\u0163ii, apoi inspector general \u00een M. I. P. Autoare de manuale \u015fi c\u0103r\u0163i de pedagogie. C\u0103r\u0163i: \u201ePulberi;\u201d \u201eBoabe de m\u0103rgean\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 6\/1878 \u2013 n. Carol Zani<\/strong>, la Bazzana, Italia (d. 17. 12. 1950, Piatra-Neam\u0163). A venit \u00een Rom\u00e2nia (1900), a ob\u0163inut \u201ediploma de \u00eencet\u0103\u0163enire\u201d (1925) \u015fi a fost antreprenor de construc\u0163ii la Piatra-Neam\u0163. Antrepriza \u201eCarol Zani\u201d a realizat: \u015ecoala Primar\u0103 din Tarc\u0103u; \u00een Piatra-Neam\u0163: Palatul Administrativ, Gara (nou\u0103), Biserica \u201ePrecista\u201d, Banca Na\u0163ional\u0103, \u015ecoala Nr. 1 (azi, Muzeul de Art\u0103), Po\u015fta, Teatrul, Liceul de Fete, \u015ecolile Normale, Spitalul, multe case particulare \u015fi bisericile din: Grin\u0163ie\u015f, Dreptu, Hangu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1881 \u2013 n. Adolphe Ad. Chevallier<\/strong>, Barnar, Bro\u015fteni (d. 29. 04. 1963), fiu al inginerului elve\u0163ian Adolphe Chevallier, administrator al p\u0103durilor de pe Domeniile Regale din nordul Jude\u0163ului Neam\u0163. Deprinde de la tat\u0103l s\u0103u m\u00e2nuirea aparatului de fotografiat \u015fi se specializeaz\u0103 la Cern\u0103u\u0163i, Lausanne \u015fi Viena. A avut atelier de fotografiat \u00een Piatra-Neam\u0163, \u00eentre Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi Biserica Sf. Trei Ierarhi. A primit brevetul de fotograf al Cur\u0163ii Regale (1921). A r\u0103mas de la el o colec\u0163ie de imagini, ast\u0103zi devenite documente istorice, despre tradi\u0163iile de pe Valea Bistri\u0163ei. \u00cen 1945, se stabile\u015fte la Bucure\u015fti, ca fotograf al Cur\u0163ii Regale, apoi, la \u00eenceputul anului 1950, va pleca la Lausanne, regret\u00e2nd \u201efrumosul \u00een care mi-a fost dat s\u0103-mi petrec o mare parte a vie\u0163ii\u2026 Bistri\u0163a pe care n-o s-o rev\u0103z\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1944 \u2013 n. Constantin Bostan<\/strong>, la Bode\u015fti-Neam\u0163, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 (Bucure\u015fti, 1969), redactor la \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969-1974), bibliotecar (1974-1990) \u015fi director (1990-2013) la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Neam\u0163, c\u0103reia i-a dat numele c\u0103rturarului G.T. Kirileanu (1992).<\/p>\n\n\n\n A editat, cu Dumitru Simionescu \u015fi Emil Nicolae, ziarul \u201eAc\u0163iunea\u201d (1990-2001). Membru al Uniunii Scriitorilor. Editor al antologiei de m\u0103rturii inedite \u201eG.T. Kirileanu sau Via\u0163a ca o carte\u201d (1985), al \u201eScrierilor\u201d (2 vol.) \u015fi al \u00eensemn\u0103rilor memorialistice (4 vol.) ale lui G.T. Kirileanu (2013-2019), precum \u015fi al scrierilor lui Spiridon Vangheli \u00een Rom\u00e2nia (2013-2014). Autor al mai multor c\u0103r\u0163i pentru copii. \u00centre alte volume, selectiv: \u201eDe dragoste \u015fi de beton\u201d (versuri, 2015); \u201eTrecute vie\u0163i de c\u0103r\u0163i \u015fi autori, ziare \u015fi reviste\u201d (2015); \u201eDest\u0103inuiri din \u0162ara lui Gugu\u0163\u0103\u201d (convorbiri cu Spiridon Vangheli; Chi\u015fin\u0103u, 2019); \u201eG. T. Kirileanu: m\u0103rturii epistolare din orizontul Mamei Bistri\u0163a<\/em> \u015fi al lui Mo\u015f Ceahl\u0103u<\/em>\u201d (2023).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 11\/1909 \u2013 n. Nicolae Milord<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 10. 05. 1988, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Academia de Arte Frumoase din Ia\u015fi. Din 1930, a fost prezent la expozi\u0163ii colective din Ia\u015fi, Bac\u0103u, Boto\u015fani, Piatra-Neam\u0163 \u015fi Bucure\u015fti. Personale: Piatra-Neam\u0163 (1937, 1967, 1970), Bac\u0103u (1967), Bucure\u015fti (1975). A lucrat peisaje, multe inspirate din Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00eemprejurimi, inclusiv industriale, flori, portrete.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1844 \u2013 n. Constantin D. Stahi<\/strong>, la Dobreni, Neam\u0163 (d. 18. 06. 1920, Ia\u015fi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), \u015ecoala de Arte Frumoase, ambele din Ia\u015fi, Facultatea de Belle Arte, M\u00fcnchen (1878). A participat la expozi\u0163ii \u00een Germania. Profesor de gravur\u0103 la \u015ecoala de Arte Frumoase din Ia\u015fi. A participat la zugr\u0103virea bisericii din Negre\u015fti, Neam\u0163. Expozi\u0163ii na\u0163ionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucure\u015fti). \u00cen expozi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 itinerant\u0103 (1929, Olanda). Numeroase distinc\u0163ii. Prima mare retrospectiv\u0103 itinerant\u0103 la Ia\u015fi (iunie-iulie 1971) \u015fi Piatra-Neam\u0163. Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 de\u0163ine c\u00e2teva \u201enaturi statice\u201d semnate de el.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 21\/1955 \u2013 n. Aurel Dumitra\u015fcu<\/strong>, la Sabasa, Borca, Neam\u0163 (d. 16. 09. 1990, Bucure\u015fti), poet, a absolvit Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi Facultatea de Filologie, Ia\u015fi (1987). Muzeograf la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163, Consilier la Inspectoratul pentru Cultur\u0103 Neam\u0163. Debut \u00een Revista \u201eTomis\u201d (1976). Editorial, cu \u201eFurtunile memoriei\u201d, versuri (1984). Unul dintre organizatorii Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eBiblioteca din Nord\u201d (antum); postume, \u00eengrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: \u201eMesagerul\u201d; \u201eTratatul de eretic\u0103\u201d; \u201eFiara melancolic\u0103\u201d; \u201eCarnete maro, I-IV\u201d; \u201eScene din via\u0163a poemului\u201d; \u201eFrig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1962 \u2013 n. Dumitru Bostan jr.<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, artist plastic, absolvent al Academia de Art\u0103, Bucure\u015fti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neam\u0163. Debut la Salonul Anual de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 (1983). Particip\u0103 la expozi\u0163ii (1986-2008): \u201eLost Art Gallery\u201d New York, Salonul Na\u0163ional de Grafic\u0103 \u201eArtexpo\u201d, \u201eArt\u0103 \u015fi sacralitate\u201d Ia\u015fi, \u201ePeisajul Rom\u00e2nesc\u201d, la World Trade Center Bucure\u015fti, Oscillations-Transgressions, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, United Nations Center Bucure\u015fti, \u201eAtelier\u201d Piatra-Neam\u0163, \u201eArti\u015ftii la locul lor\u201d, Galeriile de Art\u0103 Modern\u0103, Piatra-Neam\u0163, Expozi\u0163iile Filialei U. A. P. Neam\u0163, Galeriile \u201eApollo\u201d \u015fi \u201eArtis\u201d Bucure\u015fti, Salonul Na\u0163ional de Art\u0103, Palatul Parlamentului, \u201eP\u00e2nze mici\u201d la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163, Saloanele Moldovei, Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Expozi\u0163ie de grup la Institutul Cultural Rom\u00e2n de la Vene\u0163ia. Este autorul albumului de art\u0103 \u201eBiarritz si loin si proche\u201d, Fran\u0163a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 28\/1923 \u2013 n. Clement Pompiliu<\/strong>, la Sc\u0103eni-Prahova. (d. 1985), sculptor, a absolvit Academia de Belle Arte, Bucure\u015fti, stabilit la Piatra-Neam\u0163, profesor la \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103, membru U. A. P. A fost prezent \u00een numeroase expozi\u0163ii colective de sculptur\u0103 \u015fi pictur\u0103 la Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163. A expus la Anuala de Stat, Bucure\u015fti (1952). Unica personal\u0103 la Piatra-Neam\u0163 (1969). Lucr\u0103ri de for public \u00een Piatra-Neam\u0163, Roman, Bac\u0103u, Sl\u0103nic Moldova. Distins cu Meritul Cultural \u015fi premii la Festivalul \u201eC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 28\/1950 \u2013 n. Arcadie R\u0103ileanu<\/strong>, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chi\u015fin\u0103u, specialitatea Arhitectur\u0103, a debutat la expozi\u0163ia U. A. P. Moldova, Chi\u015fin\u0103u (1982). Stabilit la Piatra-Neam\u0163 este prezent cu expozi\u0163ii personale \u015fi de grup (1993-2004), la Piatra-Neam\u0163: Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Galeria \u201eTop Art\u201d, Galeriile \u201eVert\u201d, T. T., Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, T\u00e2rgul de Var\u0103; \u00een \u0163ar\u0103: R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Craiova, C\u00e2mpulung Moldovenesc, C\u0103lim\u0103ne\u015fti, Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Timi\u015foara, Bucure\u015fti; peste hotare: B\u0103l\u0163i, Tighina, Uniunea Scriitorilor \u015fi Biblioteca \u201eOnisifor Ghibu\u201d, Chi\u015fin\u0103u, Interna\u0163ionala de design Moscova \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 28. 11. 1972 \u2013 n. Valentin Andrei<\/strong>, la S\u0103vine\u015fti, Neam\u0163, animator cultural, publicist, a absolvit Facultatea de Filozofie \u015fi Jurnalism a Universit\u0103\u0163ii \u201eSpiru Haret\u201d. Din 1998, lucreaz\u0103 la Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d, contribuind la organizarea multor manifest\u0103ri artistice: Festivalul Interna\u0163ional \u201eVacan\u0163e Muzicale\u201d la Piatra-Neam\u0163, Festivalul Interna\u0163ional de Folclor \u201eCeahl\u0103ul\u201d, Concursul literar \u201eSadoveniana\u201d. Debut cu articole \u015fi cronici sportive, fiind nominalizat la prima edi\u0163ie a Galei Premiilor \u201eIoan Chiril\u0103\u201d (2002). A f\u0103cut parte din prima echip\u0103 a redac\u0163iei Radio \u201eTerra\u201d (1992-1995). C\u0103r\u0163i: \u201ePatruzeci de ani de Vacan\u0163e Muzicale la Piatra-Neam\u0163\u201d (2011), Festivalul de Teatru de la Piatra-Neam\u0163 \u2013 coautor, \u00eempreun\u0103 cu Violeta-Simina Mo\u015fu (2022). Colabor\u0103ri: \u201eApostolul\u201d; \u201eAsachi\u201d; \u201eAntiteze\u201d; Radio Rom\u00e2nia Cultural; TVR. Cultural \u015f. a. (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n\n\n\n Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 1. 11. 1823 \u2013 n. Lasc\u0103r Catargiu, la Dobreni, Neam\u0163 (d. 30. 03. 1899, Bucure\u015fti), om politic, fondator \u015fi pre\u015fedinte al Partidului Conservator p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Cea mai avizat\u0103 voce a conservatorismului rom\u00e2nesc. Prim-ministru (patru mandate) \u015fi ministru…<\/p>\n