<\/p>\n\n\n\n
De-a lungul vremii am cump\u0103rat foarte multe c\u0103r\u0163i de la diverse anticariate. S-a \u00eent\u00e2mplat ca \u00eentr-una dintre ele s\u0103 g\u0103sesc o fil\u0103 distinct\u0103, \u00eemp\u0103turit\u0103 atent. Aceast\u0103 fil\u0103 pe care o p\u0103strez cu grij\u0103 se nume\u015fte Lucrare scris\u0103 la limba rom\u00e2n\u0103<\/em>. Poart\u0103 o \u015ftampil\u0103 \u015ftears\u0103 \u015fi este semnat\u0103 Prof. univ. dr. Theodor Hristea, Facultatea de Litere<\/em>. Cele dou\u0103 pagini ale filei reprezint\u0103, de fapt, subiectele de admitere la Facultatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, de acum mul\u0163i ani, de pe vremea c\u00e2nd subiectele erau scrise de m\u00e2n\u0103 \u015fi multiplicate ulterior. Nu \u015ftiu dac\u0103 scrisul este al profesorului Theodor Hristea, dar totul este impecabil scris \u015fi a\u015fezat \u00een pagin\u0103.<\/p>\n\n\n\n Lucrarea cuprindea 12 subiecte (I-XII), fiecare cu mai multe subpuncte, \u015fi \u00eel punea pe candidat \u00een ipostaza de a-\u015fi demonstra cuno\u015ftin\u0163ele de: fonetic\u0103, lexic, morfologie, sintax\u0103 (sintaxa propozi\u0163iei, sintaxa frazei). Adic\u0103, subiectele, \u00een modul \u00een care erau g\u00e2ndite, verificau serios cuno\u015ftin\u0163ele candida\u0163ilor. \u015ei mai interesant \u015fi important este c\u0103, except\u00e2nd pu\u0163ine exerci\u0163ii, candida\u0163ii de azi, afla\u0163i \u00een fa\u0163a acestor subiecte, dac\u0103 nu ar \u015fti, nu ar putea fi \u201eajuta\u0163i\u201d nici de DEX online, nici de AI. Subiectele propuse de profesorul Theodor Hristea cuprind multe exerci\u0163ii care prezint\u0103 un grad ridicat de dificultate \u015fi solicit\u0103 nu doar foarte multe cuno\u015ftin\u0163e, ci \u015fi o considerabil\u0103 inteligen\u0163\u0103 uman\u0103. Pentru edificare, redau primele dou\u0103 exerci\u0163ii (I. 1., I.2; II): I. 1. Analiza\u0163i [persoana a II-a, plural! \u2013 n.m.] exclusiv din punctul de vedere al sintaxei frazei urm\u0103torul text: Se afirm\u0103 adeseori c\u0103 nu e posibil s\u0103 se \u00eenfr\u0103\u0163easc\u0103 oamenii prin acelea\u015fi convingeri religioase, care sunt prea numeroase \u015fi \u00eenr\u0103d\u0103cinate. Este \u00eens\u0103 de la sine \u00een\u0163eles c\u0103 oamenii de pretutindeni ar trebui s\u0103 fie m\u0103car uni\u0163i prin ac\u0163iuni pa\u015fnice sau constructive \u015fi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 totdeauna \u00eensufle\u0163i\u0163i de acelea\u015fi idealuri umanitare.<\/em>; I. 2. Identifica\u0163i derivatele care exist\u0103 \u00een text \u015fi care sunt create \u00een limba rom\u00e2n\u0103, explic\u00e2nd, totodat\u0103, mecanismul lor de formare. PRECIZ\u0102RI: a) Nu sunt necesare indica\u0163iile referitoare la structura propozi\u0163iilor sau la felul acestora dup\u0103 scopul \u015fi con\u0163inutul exprimat. Schemele celor dou\u0103 fraze sunt facultative, iar segmentarea pe text este suficient\u0103<\/em>. b) Este obligatoriu ca propozi\u0163iile s\u0103 fie rescrise, dup\u0103 ce au fost identificate, ar\u0103t\u00e2ndu-se, de fiecare dat\u0103, rela\u0163iile care exist\u0103 \u00eentre ele<\/em>. II. G\u0103si\u0163i cinci exemple de substantive cu valoare adverbial\u0103 \u015fi cu func\u0163ie sintactic\u0103 de complement circumstan\u0163ial de mod, care determin\u0103 fie un adjectiv (de exemplu: s\u0103n\u0103tos tun), fie un verb (ca \u00een cazul lui a veni sau a se duce pu\u015fc\u0103). PRECIZARE: Se admite ca toate exemplele s\u0103 fie numai din prima sau din a doua categorie.<\/p>\n\n\n\n Ceea ce este \u015fi mai surprinz\u0103tor la aceste exerci\u0163ii este modul de formulare a cerin\u0163ei. Sarcinile de lucru sunt exprimate clar \u015fi inteligibil. M-am g\u00e2ndit cum ar suna cerin\u0163a de la punctul II \u00een prezent, av\u00e2nd \u00een vedere toate modific\u0103rile din gramatic\u0103. Cea mai simpl\u0103 formulare ar fi astfel: G\u0103si\u0163i cinci exemple de nominale cu valoare adverbial\u0103 \u015fi cu pozi\u0163ie sintactic\u0103 de circumstan\u0163ial de mod, care s\u0103 fie adjunc\u0163i ai unui adjectiv sau ai unui verb\/care s\u0103 aib\u0103 drept centru un adjectiv sau un verb<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Volens nolens<\/em>, trebuie s\u0103 afirm \u015fi c\u0103 limbajul de specialitate din gramatica actual\u0103 nu \u00eei determin\u0103 pe elevi \u2013 ori pe profesori \u2013 s\u0103 \u00eenve\u0163e mai mult, mai bine, mai repede. Din contr\u0103, se \u00eenva\u0163\u0103 tot mai pu\u0163in, tot mai confuz, tot mai greu. Intelectuali de renume au reclamat situa\u0163ia, dar teoretiz\u0103rile \u015fi modific\u0103rile au devenit norm\u0103 \u015fi trebuie s\u0103 le accept\u0103m.<\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 spun c\u0103 odinioar\u0103 erau \u2013 \u015fi, din fericire, \u00eenc\u0103 sunt \u2013 profesori capabili s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 subiecte pentru examene deosebit de importante, care s\u0103 nu poat\u0103 fi rezolvate dec\u00e2t de candidat, dac\u0103 acesta \u015ftie carte. Nu de IA, nu de Google, nu de persoane care se aud \u00een c\u0103\u015ftile lipite pe timpan. Anul acesta, dup\u0103 examenul elevilor de clasa a VIII-a \u015fi dup\u0103 examenul de bacalaureat, tehnologia a fost \u00eenvinuit\u0103 de faptul c\u0103 elevii au fost \u201eajuta\u0163i\u201d. Avansarea tehnologiei poate fi, e adev\u0103rat, \u015fi o mare problem\u0103, dar nu \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie. Adev\u0103rata problem\u0103 rezid\u0103 \u00een modul \u00een care sunt construite subiectele. \u015ei acestea sunt concepute astfel, pentru c\u0103 a\u015fa se dore\u015fte\u2026<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 desf\u0103\u015furarea examenului de evaluare na\u0163ional\u0103 \u015fi a examenului de bacalaureat, a avut loc, \u00een Comisia de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a Senatului, audierea pre\u015fedintelui comisiilor na\u0163ionale ale acestor dou\u0103 examene. A\u015fa am aflat c\u0103 Ministerul Educa\u0163iei a fost informat, \u00eenc\u0103 din 2016, de reprezentan\u0163ii dexonline<\/em> c\u0103 \u00een diminea\u0163a acestor examene sunt c\u0103utate intens anumite cuvinte, anumite expresii. Anul acesta, \u00een ziua probei scrise la disciplina limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 de la examenul de bacalaureat, la ora 5, era c\u0103utat pe dexonline.ro<\/em> sensul locu\u0163iunii de bun\u0103 seam\u0103<\/em>. Coinciden\u0163\u0103 sau nu, primul exerci\u0163iu din subiectul de la sesiunea din iunie 2023 a fost: Indic\u0103 sensul din text al secven\u0163ei \u201ede bun\u0103 seam\u0103\u201d<\/em>. S\u0103 ne amintim \u015fi c\u0103 \u00een 2017 la simularea acestor examene reprezentan\u0163ii site-ului dexonline<\/em> au schimbat defini\u0163iile cuvintelor c\u0103utate, iar sinonimele \u015fi antonimele pentru sensurile indicate inten\u0163ionat gre\u015fit de dexonline<\/em> s-au reg\u0103sit ulterior \u00een anumite lucr\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n La amintita audiere au fost chema\u0163i \u015fi reprezentan\u0163ii Centrului Na\u0163ional de Politici \u015fi Evaluare \u00een Educa\u0163ie (CNPEE), probabil, conducerea \u015fi reprezentantul grupului de lucru pentru disciplina limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, dar au absentat. Dac\u0103 ar fi fost prezen\u0163i, am fi aflat \u2013 poate \u2013 mai multe despre modul de lucru \u015fi de concepere a subiectelor \u015fi care sunt motivele pentru care de cel pu\u0163in zece ani candida\u0163ii \u2013 elevi \u015fi profesori \u2013 care particip\u0103 la examene, olimpiade \u015fi concursuri na\u0163ionale nu pot p\u0103r\u0103si sala de examen cu subiectul pe care l-au avut de rezolvat. Dincolo de toate acestea, r\u0103m\u00e2n statisticile, care mul\u0163umesc pe (aproape) toat\u0103 lumea\u2026<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce \u00een Rom\u00e2nia avea loc audierea\/conferin\u0163a de pres\u0103 organizat\u0103 de Comisia pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Senat, la Geneva s-a organizat prima conferin\u0163\u0103 de pres\u0103 robo\u0163i-oameni \u2013 AI for Good<\/em> (nu for God<\/em>!), pentru a face cunoscute beneficiile aduse de inteligen\u0163a artificial\u0103. Afl\u0103m c\u0103: \u201e\u00centrebat de un jurnalist dac\u0103 inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 se r\u0103scoale \u00eempotriva creatorului s\u0103u, Will Jackson, care era a\u015fezat l\u00e2ng\u0103 [robot \u2013 n.m.], Ameca [robotul umanoid \u2013 n.m.] a r\u0103spuns, schimb\u00e2ndu-\u015fi vizibil expresia fe\u0163ei: Nu sunt sigur de ce ai crede una ca asta? Creatorul meu a fost doar bun cu mine \u015fi sunt foarte fericit cu situa\u0163ia mea actual\u0103.<\/em>\u201d Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 AI are ceva \u201einteligen\u0163\u0103\u201d, aceea de a evita r\u0103spunsul. Generalizarea ce-i apar\u0163ine robotului \u00een exemplul de fa\u0163\u0103 este echivalent\u0103 cu duplicitatea omului. Normal, robotul este fericit cu situa\u0163ia actual\u0103. Poate \u00eens\u0103 cineva s\u0103 garanteze c\u0103 \u201einteligen\u0163a\u201d, cu care nu este \u00eenzestrat, ci dotat, nu-l va face s\u0103 devin\u0103 vreodat\u0103 nemul\u0163umit?<\/p>\n\n\n\n Ameca a fost \u00eentrebat \u015fi cum ar putea avea \u00eencredere oamenii \u00een el, \u00een ei, odat\u0103 ce inteligen\u0163a artificial\u0103 se dezvolt\u0103 exponen\u0163ial. Robotul a r\u0103spuns: \u201e\u00cencrederea se c\u00e2\u015ftig\u0103, nu se ofer\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce inteligen\u0163a artificial\u0103 se dezvolt\u0103 \u015fi devine mai puternic\u0103, cred c\u0103 este important s\u0103 construim \u00eencrederea prin transparen\u0163\u0103 \u015fi comunicare \u00eentre oameni \u015fi robo\u0163i\u201d. Nu cred c\u0103 sunt singura care \u2013 auzind sau citind acestea \u2013 are sentimentul c\u0103 r\u0103spunsurile robo\u0163ilor seam\u0103n\u0103 izbitor cu acelea ale multor politicieni. \u00cen plus, mai este ceva care \u00eei aseam\u0103n\u0103. Am aflat c\u0103 atunci c\u00e2nd IA nu \u015ftie ce s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u2013 fiindc\u0103 nu g\u0103se\u015fte date\/informa\u0163ii necesare \u2013 inventeaz\u0103 un r\u0103spuns, fiindc\u0103 soft-urile sunt create s\u0103 dea r\u0103spunsuri, oricare ar fi ele. Dac\u0103 AI nu g\u0103se\u015fte un r\u0103spuns \u201ebun\u201d, atunci \u201einventeaz\u0103\u201d unul, iar speciali\u015ftii numesc aceste r\u0103spunsuri halucina\u0163ii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n Poate c\u0103, \u00een parte, a\u015f putea accepta ce spune Ameca. \u00cencrederea se c\u00e2\u015ftig\u0103. Dar se \u015fi ofer\u0103 uneori f\u0103r\u0103 s\u0103-i cunoa\u015ftem dinainte pe oamenii \u00een m\u00e2inile c\u0103rora ne l\u0103s\u0103m. Avem, de exemplu, \u00eencredere \u00een medici, \u00een poli\u0163i\u015fti, \u00een jandarmi, \u00een pompieri, \u00een militari, \u00een preo\u0163i, \u00een magistra\u0163i. Avem \u00eencredere \u00een oamenii a c\u0103ror misiune este salvarea de vie\u0163i, fie c\u0103 e vorba de via\u0163a noastr\u0103 fizic\u0103, fie c\u0103 e vorba de via\u0163a spiritual\u0103, oameni a c\u0103ror profesie impune prestarea unui jur\u0103m\u00e2nt. E drept, de cur\u00e2nd, \u015fi parlamentarii depun jur\u0103m\u00e2nt, doar c\u0103 nu exist\u0103 profesia de politician, iar jur\u0103m\u00e2ntul prestat de cel aflat \u00een func\u0163ii de demnitate public\u0103 nu prea are acoperire \u00een realitate.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2ndva, mai exista o categorie profesional\u0103 care depunea un jur\u0103m\u00e2nt de credin\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu pentru exercitarea cu devotament a profesiei alese. Ace\u015ftia erau profesorii. Jur\u0103m\u00e2ntul a fost prev\u0103zut de Legea pentru numirea profesorilor la gimnazii, licee \u015fi \u015fcoli profesionale<\/em>, din 1879. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 existe un astfel de jur\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een prezent, dar cred c\u0103 \u015fi \u00een absen\u0163a lui, oamenii, elevi, studen\u0163i, p\u0103rin\u0163i, (mai) investesc \u00eencredere \u015fi \u00een profesori. Sunt totu\u015fi mul\u0163i profesori cu voca\u0163ie, dup\u0103 cum sunt \u015fi mul\u0163i fo\u015fti elevi, fo\u015fti studen\u0163i recunosc\u0103tori profesorilor care i-au \u00eenv\u0103\u0163at. Sau sunt eu prea optimist\u0103?<\/p>\n\n\n\n \u00cenainte de a \u00eencheia, se cuvine s\u0103 mai scriu despre o situa\u0163ie care are leg\u0103tur\u0103 cu examenele. \u00cen fiecare an, dup\u0103 evaluarea na\u0163ional\u0103 \u015fi dup\u0103 examenul de bacalaureat apar a\u015fa-numitele perle<\/em>. Unii profesori cred c\u0103 anumite fragmente din r\u0103spunsurile unor elevi ar amuza \u015fi c\u0103 ar fi \u015fi un bun \u201eA\u015fa nu!\u201d \u2013 prin absurditatea lor \u2013 pentru elevii mai mici. Din p\u0103cate, nu se g\u00e2ndesc c\u0103 este foarte probabil ca unele din r\u0103spunsuri s\u0103 fi fost scrise de copii cu cerin\u0163e educa\u0163ionale speciale, care nu primesc la examenele na\u0163ionale alt tip de subiecte, de\u015fi \u00een to\u0163i anii de \u015fcoal\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de mas\u0103 au beneficiat de planuri de servicii individualizate \u015fi de programe adaptate.<\/p>\n\n\n\n Altfel, a mai trecut un an \u015fcolar\/universitar. Ultimul din Rom\u00e2nia needucat\u0103, dac\u0103 avem \u00een vedere noua legisla\u0163ie \u015fcolar\u0103 (Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului preuniversitar \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d, Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior \u201eRom\u00e2nia educat\u0103\u201d<\/em>)\u2026<\/p>\n\n\n\n Alexandra-Florina M\u0102NESCU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> \u2013 Preluare din Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> nr. 32\/2023)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" De-a lungul vremii am cump\u0103rat foarte multe c\u0103r\u0163i de la diverse anticariate. S-a \u00eent\u00e2mplat ca \u00eentr-una dintre ele s\u0103 g\u0103sesc o fil\u0103 distinct\u0103, \u00eemp\u0103turit\u0103 atent. Aceast\u0103 fil\u0103 pe care o p\u0103strez cu grij\u0103 se nume\u015fte Lucrare scris\u0103 la limba rom\u00e2n\u0103.…<\/p>\n