{"id":24759,"date":"2023-11-22T15:16:49","date_gmt":"2023-11-22T15:16:49","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24759"},"modified":"2023-11-22T15:16:49","modified_gmt":"2023-11-22T15:16:49","slug":"vianu-muresan-scriitor-doctor-in-filosofie-practic-intre-productia-literara-si-critica-literara-este-o-mare-ruptura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/vianu-muresan-scriitor-doctor-in-filosofie-practic-intre-productia-literara-si-critica-literara-este-o-mare-ruptura\/","title":{"rendered":"Vianu Mure\u015fan, scriitor, doctor \u00een filosofie: \u201ePractic, \u00eentre produc\u0163ia literar\u0103 \u015fi critica literar\u0103, este o mare ruptur\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Vianu Mure\u015fan, nume de referin\u0163\u0103 \u00een lumea literaturii de la noi, s-a aflat printre scriitorii care au participat, la sf\u00e2r\u015fit de octombrie, la lans\u0103rile de carte prilejuite de cea de-a treia edi\u0163ie a T\u00e2rgului \u201eLibris\u201d, organizat \u00een municipiul Roman. S-a n\u0103scut \u00een localitatea Vicea, Maramure\u015f, la 20 februarie 1969. Este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Istorie \u015fi Filosofie, Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca, 1993. Membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, filiala Cluj. Este scriitor, publicist, traduc\u0103tor, doctor \u00een Filosofie al UBB, Cluj-Napoca, din 2003. A publicat cronici, articole, eseuri, studii, tratate despre experien\u0163a religioas\u0103, teologia \u015fi arta icoanei, filosofia neoplatonic\u0103, alteritate \u00een perspectiva etic\u0103, creativitatea la copii, hermeneutica situa\u0163iilor existen\u0163iale, poetica situa\u0163iilor-limit\u0103, agoniei \u015fi mor\u0163ii. Scrie poezie \u015fi proz\u0103. \u00cen 2005 a primit premiul \u201eHenri Jaquier\u201d al Centrului Cultural Francez pentru teza de doctorat: \u201eHeterologie, introducere \u00een etica lui E. L\u00e9vinas\u201d, bazat\u0103 pe studii \u015fi cercet\u0103ri desf\u0103\u015furate pe parcursul a doisprezece ani.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 A\u0163i declarat c\u0103 exist\u0103 o \u201eerup\u0163ie\u201d de scriitori \u00een mediul on-line \u00een Rom\u00e2nia; nicic\u00e2nd nu a mai fost a\u015fa\u2026<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Aceast\u0103 \u201eerup\u0163ie\u201d on-line este facilitat\u0103 \u015fi de un fenomen care-i extraliterar, facilitatea de a publica \u015fi mai ales facilitatea de a ap\u0103rea cu literatur\u0103 sau a\u015fa-zis\u0103 literatur\u0103 \u00een mediul on-line. Acest fenomen a creat o derut\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte via\u0163a literar\u0103 \u015fi valoarea c\u0103r\u0163ilor. \u00cen momentul acesta sunt autori, sunt scriitori sau sunt oameni care practic\u0103 literatura \u015fi care acum scriu un poem \u015fi peste 5 minute \u00eel posteaz\u0103 pe Facebook. Se public\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 literatur\u0103, at\u00e2t scris\u0103 de autori rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi traduceri, \u00eenc\u00e2t aceste filtre nu mai fac fa\u0163\u0103. Pia\u0163a literar\u0103 este cople\u015fit\u0103 de traduceri \u015fi de apari\u0163ii de nout\u0103\u0163i. Sunt scriitori, edituri favorizate, tot a\u015fa cum sunt edituri ignorate complet, at\u00e2t de c\u0103tre critica literar\u0103, c\u00e2t \u015fi de instan\u0163ele care analizeaz\u0103 literatura \u00een vederea acord\u0103rii unor premii, ceea ce face ca bun\u0103 parte dintre cei care scriu acuma s\u0103 fie pur \u015fi simplu invizibili, indiferent de valoarea c\u0103r\u0163ilor lor. Preocuparea pe care orice scriitor trebuie s\u0103 o aib\u0103 este, dincolo de valoarea pe care o are cartea lui, dac\u0103 ea prime\u015fte sau nu o func\u0163ie \u00een literatura \u00een care vrea s\u0103 se mi\u015fte. Noi putem s\u0103 avem un pe\u015fti\u015for de aur, dar, dac\u0103 nu are apa \u00een care s\u0103 se mi\u015fte, el va muri. Una este s\u0103 cred eu c\u0103 sunt scriitor bun \u015fi alta-i s\u0103 cread\u0103 ni\u015fte instan\u0163e critice sau ni\u015fte speciali\u015fti \u00een literatur\u0103 c\u0103 scrierea mea are valoare sau este bun\u0103. Aceast\u0103 literatur\u0103 on-line, care cred c\u0103 num\u0103r\u0103 mii de persoane \u00een Rom\u00e2nia, nu este filtrat\u0103 de nimic \u015fi se creeaz\u0103 un fel de circuit autosuficient, alimentat prin Facebook \u015fi celelalte re\u0163ele de socializare, de like-uri, de aprecieri de grup, de comentarii, a\u015fa \u00eenc\u00e2t, paralel cu literatura care-i publicat\u0103 de edituri \u015fi care este \u00eenso\u0163it\u0103 de obicei de ni\u015fte recenzii, prefe\u0163e, postfe\u0163e, referin\u0163e, nimeni nu \u015ftie cine-i autorul sau ce valoare are ceea ce scrie el.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Explozia de pe on-line face r\u0103u c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite?<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u2013 Nu \u015ftiu dac\u0103 neap\u0103rat face r\u0103u c\u0103r\u0163ii tip\u0103rite. Mai cur\u00e2nd cred c\u0103 aici este vorba despre un mare laborator al creativit\u0103\u0163ii literare. S-ar putea s\u0103 fie tineri foarte talenta\u0163i care n-au avut \u015fansa s\u0103 ajung\u0103 \u00eentr-un mediu literar, n-au ajuns \u00een contact cu cei care scriu la revist\u0103 sau cu cei care lucreaz\u0103 la edituri. \u00cen prim\u0103 instan\u0163\u0103, ei se testeaz\u0103 scriind \u015fi public\u00e2nd \u00een mediul on-line. Cred c\u0103 dintre ei se va recruta lumea scriitoriceasc\u0103 de peste c\u00e2teva decenii. Ceea ce este derutant, nu neap\u0103rat r\u0103u, este faptul c\u0103 se creeaz\u0103 o anumit\u0103 iluzie care se alimenteaz\u0103 de la sine. Ace\u015fti scriitori, care circul\u0103 de regul\u0103 doar \u00een mediul on-line, \u00ee\u015fi comenteaz\u0103 produc\u0163iile, \u00ee\u015fi dau like-uri, fac aprecieri \u015fi \u00ee\u015fi creeaz\u0103 iluzia importan\u0163ei sau a valorii f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi confruntat \u00een mod real cu pia\u0163a literar\u0103 oficial\u0103. Oricum, este o explozie colosal\u0103 de creativitate, cu p\u0103r\u0163ile ei bune \u015fi cu p\u0103r\u0163ile ei rele. Partea bun\u0103 este c\u0103 dintre ei se vor selecta viitoarele vedete ale unei noi literaturi. Partea rea e aceast\u0103 iluzie, dar e cumva inofensiv\u0103, oamenii pot s\u0103 se am\u0103geasc\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte valoarea scrisului sau a post\u0103rilor lor \u00een mediul on-line.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Care sunt \u201einstan\u0163ele\u201d care stabilesc criteriile de valoare \u00een cultura rom\u00e2n\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 \u201eInstan\u0163ele\u201d care au c\u0103derea s\u0103 se pronun\u0163e sunt cititorii medii, cititorii aviza\u0163i, critica literar\u0103, mediul universitar, juriile care acord\u0103 premiile literare cele mai importante, cu condi\u0163ia ca op\u0163iunile lor s\u0103 nu fie influen\u0163ate de ceva extraliterar, de interese extraliterare, ceea ce sunt sigur c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Eu, \u00een momentul \u00een care public o carte de filosofie, nu m\u0103 pot a\u015ftepta s\u0103 fie citit\u0103 de foarte mult\u0103 lume, pentru c\u0103 este o carte de specialitate. Din start, filtrul prin care eu m\u0103 a\u015ftept s\u0103 treac\u0103 o carte de filosofie de-a mea este foarte sever \u015fi foarte limitat. Dac\u0103 scrii fic\u0163iune, ai probabil cea mai mare plaj\u0103 de cititori. Cei mai mul\u0163i cititori \u015fi de orice v\u00e2rst\u0103 sunt cititorii de fic\u0163iune. Cititorii de poezie, \u00een aparen\u0163\u0103, sunt foarte mul\u0163i, dar nu sunt foarte califica\u0163i sau foarte cop\u0163i. Avem poezie de la genera\u0163ia optzecist\u0103, care e \u00eenc\u0103 activ\u0103 pe pia\u0163\u0103, la cea nou\u0103, a dou\u0103mii\u015ftilor. Din p\u0103cate, scriitorii din aceste genera\u0163ii nu se citesc unii pe al\u0163ii \u015fi nu se apreciaz\u0103 unii pe al\u0163ii. Sunt, oarecum, literaturi autonome, sau stiluri autonome, care au o valoare pe care o poate stabili doar critica literar\u0103. Unui critic, la cantitatea enorm\u0103 de literatur\u0103 care se public\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi, \u00eei este imposibil s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 valului de c\u0103r\u0163i. Apreciatul critic de poezie Alexandru Cistelecan a declarat c\u0103, \u00een fiecare an, prime\u015fte saci \u00eentregi de volume de poezie. Nu are timp fizic nici m\u0103car s\u0103 le r\u0103sfoiasc\u0103. E cople\u015fit, efectiv. Plus c\u0103 domnia sa are de scris ni\u015fte c\u0103r\u0163i, are teme \u015fi autori despre care scrie. \u00centr-un singur an, la num\u0103rul de c\u0103r\u0163i de poezie care apar, cel pu\u0163in jum\u0103tate dintre ele r\u0103m\u00e2n ner\u0103sfoite, nu necitite. Practic, \u00eentre produc\u0163ia literar\u0103 \u015fi analiza literar\u0103 sau critica literar\u0103, este o mare ruptur\u0103. Critica de specialitate nu poate s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 nout\u0103\u0163ii. Astfel, aceast\u0103 noutate, aceast\u0103 prolificitate \u015fi exuberan\u0163\u0103 a scriitorilor vine, oarecum, pe un teren necritic, pe un spa\u0163iu \u00een care nu exist\u0103 criteriu de validare, de valoare, a\u015fa \u00eenc\u00e2t func\u0163ioneaz\u0103 absolut totul la risc \u015fi la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. Ceilal\u0163i, membrii ai Uniunii Scriitorilor, care apar\u0163in de anumite reviste literare, care \u0163in de universit\u0103\u0163i, unde exist\u0103 ni\u015fte critici influen\u0163i, ni\u015fte cercuri de analiz\u0103 \u015fi critic\u0103 literar\u0103, au \u015fi critica \u015fi validarea asigurate. Mai sunt \u015fi cei care au ni\u015fte cluburi de lectur\u0103 \u015fi de scriere creativ\u0103, m\u0103 g\u00e2ndesc aici la Cosmin Per\u0163a, Claudiu Komartin, ei au un cerc de tineri care emuleaz\u0103. \u0162ine de talentul \u015fi abilitatea lor c\u0103 \u015fi-au format aceste re\u0163ele, sunt invita\u0163i s\u0103 fac\u0103 cluburi de scriere creativ\u0103 peste tot \u00een \u0163ar\u0103, chiar \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, au intrat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu scriitori din afar\u0103, se traduc \u00eentre ei, se public\u0103, se cultiv\u0103, se promoveaz\u0103 \u00eentre ei. Ei cumva au r\u0103bufnit, au ajuns la suprafa\u0163\u0103 \u015fi \u00eentr-un fel sau altul au o re\u0163ea asigurat\u0103. Dar cei care acum debuteaz\u0103, care acum \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 puterile \u00een scrierea literar\u0103, cei care nu cunosc pe nimeni, care nu fac parte din nicio re\u0163ea sau din niciun club sau din niciun cerc de scriere creativ\u0103 \u015fi n-au pe nimeni s\u0103-i sus\u0163in\u0103, ei sunt efectiv pierdu\u0163i, descump\u0103ni\u0163i. Au nevoie de noroc sau de bun\u0103voin\u0163a cuiva de la o revist\u0103 sau de la o editur\u0103 care merge pe acela\u015fi principiu pe care-l aplic\u0103m \u015fi noi la Editura Eikon: s\u0103 nu desconsider\u0103m talentul \u015fi voca\u0163ia literar\u0103 a nim\u0103nui. \u00cenainte de a vedea ce scrie \u015fi cum scrie, s\u0103 nu ne pronun\u0163\u0103m, s\u0103 nu avem aceast\u0103 prejudecat\u0103 c\u0103 dac\u0103 are 18 ani nu poate s\u0103 fie matur \u015fi nu poate s\u0103 aib\u0103 talent sau voca\u0163ie literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ast\u0103zi, cum v\u0103 vede\u0163i dumneavoastr\u0103 propriile \u00eenceputuri literare?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Am debutat la 27 de ani, dup\u0103 ce citisem mii de c\u0103r\u0163i, pentru c\u0103 de la 14-15 ani nu f\u0103ceam altceva dec\u00e2t s\u0103 stau s\u0103 citesc. Mi-am acordat destul de mult timp, nu m-am gr\u0103bit s\u0103 apar, am publicat foarte pu\u0163ine articole \u00een presa literar\u0103 de la Cluj, \u00een revistele culturale Tribuna<\/em>, Steaua<\/em>, \u015fi \u00een revista Poesis<\/em> de la Satu Mare. Am vrut prima dat\u0103 s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc cam ce este valoros pentru mine \u015fi ce se consider\u0103 ca fiind valoros din punct de vedere literar. Eu zic c\u0103 exist\u0103 acest criteriu al clasicit\u0103\u0163ii la care oamenii care vor s\u0103 se asigure c\u0103 nu se iluzioneaz\u0103 \u015fi c\u0103 nu au ambi\u0163ii de\u00ad\u015farte \u00een mediul literar ar trebui s\u0103 se raporteze permanent. Dac\u0103 \u00een lumea \u00een care tr\u0103ie\u015fti, \u00eentre contemporani, \u00eentre cunoscu\u0163i, \u00eentre prietenii t\u0103i, \u00een lumea \u00een care tu func\u0163ionezi nu exist\u0103 cineva care s\u0103 te ia \u00een serios \u015fi care s\u0103-\u0163i spun\u0103 dac\u0103 are sau nu valoare ceea ce faci tu, ar trebui s\u0103 te testezi singur, verific\u00e2ndu-te prin lecturi ale celor mai buni scriitori \u00een domeniul \u00een care tu vrei s\u0103 func\u0163ionezi, fie c\u0103 e\u015fti poet, prozator, filosof sau eseist. Eu, ca s\u0103 revin la \u00eenceputurile mele, am debutat destul de timid \u015fi destul de provincial, pentru c\u0103 am publicat la Satu Mare prima mea carte (Lan\u0163ul Sofiei. Eseu metafizic<\/em>. Satu Mare: Editura Decalog, 1997 \u2013 n. a.), o carte de filosofie \u00een care \u00eencercam un gen care s\u0103 \u00eembine \u00een\u0163elepciunea lui Ludwig Wittgenstein cu viziunea lui Heraclit \u015fi cu experien\u0163ele spirituale pe care le aveam la v\u00e2rsta respectiv\u0103, eram atunci \u00eentr-o atitudine mistic\u0103 mult mai profund\u0103 \u015fi mult mai serioas\u0103 dec\u00e2t acum. Era scris\u0103 cu g\u00e2ndul de a fi o carte de \u00een\u0163elepciune, foarte mult inspirat\u0103 \u015fi din Khalil Gibran, din Profetul<\/em>. S-a vrut o carte sapien\u0163ial\u0103, ceea ce este o mare naivitate s\u0103 ie\u015fi cu o carte sapien\u0163ial\u0103 la \u00eenceput de carier\u0103 literar\u0103, la 27 de ani. Am avut \u015fi c\u00e2teva \u00eencerc\u0103ri poetice cu care nu m\u0103 laud, ambi\u0163ia mea a fost s\u0103 m\u0103 verific, s\u0103 m\u0103 testez, citind mari poe\u0163i sau mari scriitori \u015fi, poate, am c\u0103zut \u00een aceast\u0103 inevitabil\u0103 sl\u0103biciune a mimetismului, a copierii, pentru c\u0103 dac\u0103 \u00ee\u0163i place ceva foarte mult \u015fi ceva te impresioneaz\u0103 \u015fi te infuzeaz\u0103 cu un anumit limbaj, cu un anumit registru expresiv, cu o anumit\u0103 imagistic\u0103, chiar cu anumite teme, cu o anumit\u0103 stare, \u00eencepi s\u0103 func\u0163ionezi incon\u015ftient \u00een acea stare. Cred c\u0103 foarte multe note din acestea mimetice se g\u0103sesc \u00een acele c\u0103r\u0163i pe care nu mi le-am propus s\u0103 le reeditez, este vorba despre dou\u0103 volume de poezie. Recitindu-le, dup\u0103 mai mul\u0163i ani, mi-am dat seama c\u0103 au ni\u015fte semin\u0163e care ar putea fi ref\u0103cute, rescrise, dar a\u015fa, \u00een formula \u00een care au fost, nu sunt \u00eenc\u0103 terminate. Probabil c\u0103 o carte pe care a\u015f dori s-o reeditez \u015fi de care nu m\u0103 jenez acum este un tratat inspirat din filosofia platonic\u0103 \u015fi neoplatonic\u0103 despre ce \u00een\u0163elegeau neoplatonicii prin magie. Pe mine m-a stimulat mult o carte a lui Ioan Petru Culianu, Eros \u015fi magie \u00een Rena\u015ftere. 1484<\/em>. Pornind de la tema \u015fi bibliografia lui, am revenit la filosofii neoplatonici, la Marsilio Ficino, la platonici din secolele II, III, IV, \u00eenaintea lor la mitologia lui Platon, \u00een special la Banchetul<\/em> \u015fi la Timaios<\/em>, \u015fi am \u00eencercat s\u0103 reconfigurez raportul dintre filosofie \u015fi magie, pentru c\u0103 noi avem o percep\u0163ie foarte naiv\u0103, popular\u0103 despre magie ca fiind vr\u0103jitorie \u015fi farmece, blesteme\u2026 \u00cen tradi\u0163ia neo\u00adplatonic\u0103 \u015fi la Marsilio Ficino, magia era legat\u0103 \u00een special de existen\u0163a emo\u0163iei, sentimentelor \u015fi a iubirii \u00een principal. Giordano Bruno are un tratat despre leg\u0103turile magice \u015fi el a scris despre felul \u00een care func\u0163ioneaz\u0103 raporturile dintre oameni \u00een baza acestor leg\u0103turi, vinculum vinculorum le numea el, create de sentimente, de pasiune, de emo\u0163ie, de \u00eendr\u0103gostire \u015fi de toat\u0103 \u0163es\u0103tura asta foarte complex\u0103, foarte sofisticat\u0103 legat\u0103 de existen\u0163a iubirii. \u015ei atunci iubirea este un fel de instan\u0163\u0103 ubicu\u0103 universal\u0103 care creeaz\u0103 toate leg\u0103turile \u015fi, de fapt, for\u0163a magiei este legat\u0103 de for\u0163a pasiunilor, de for\u0163a sentimentelor pe care nu le putem controla \u015fi de care nu putem sc\u0103pa. Deci, \u00een Fundamentele filosofice ale magiei<\/em>, o carte publicat\u0103 acum 23 de ani, \u00een anul 2000, eu zic c\u0103 am configurat acest model \u015fi l-am explicitat \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. \u00cen perioada \u00een care lucram la doctorat am studiat foarte mult arta icoanei, simbolistica, arhetipologia lui Carl Gustav Jung \u015fi a lui Gilbert Durand \u015fi ai altor filosofi, Mircea Eliade, bine\u00een\u0163eles. Am scris o carte despre simbol, icoan\u0103, fa\u0163\u0103, chiar a\u015fa se intituleaz\u0103, pe care iar\u0103\u015fi a\u015f putea s\u0103 o reeditez poate cu mici \u00eendrept\u0103ri de limbaj, dar e o carte documentat\u0103, o carte \u015ftiin\u0163ific\u0103 bazat\u0103 pe mult\u0103 bibliografie pe care am publicat-o \u00een 2006, la Editura Eikon. Am mai lucrat pe o tem\u0103 pe care mi-a inspirat-o un curs de filosofie al profesorului Aurel Codoban, \u00een care \u00eel cita pe Cesare Pavese, cu dramele lui sentimentale erotice care l-au dus \u00een cele din urm\u0103 la sinucidere. \u00cen Pavese, omul jignit<\/em>, am \u00eencercat s\u0103 fac o interpretare a acestor situa\u0163ii existen\u0163iale care-i duc pe unii oameni, cum a fost Pavese, unul dintre cei mai talenta\u0163i \u015fi mai buni scriitori \u015fi traduc\u0103tori italieni, la situa\u0163ia sinuciderii la v\u00e2rsta de 42 de ani. \u015ei m-am referit \u00een special la Meseria de a tr\u0103i<\/em>, un jurnal pe care l-a \u0163inut el timp de 15 ani \u015fi \u00een care-\u015fi anun\u0163\u0103, o dat\u0103 la c\u00e2teva capitole, neputin\u0163a de a supravie\u0163ui acestei jigniri pe care a trebuit s\u0103 o \u00eendure el \u00een rela\u0163iile sentimentale erotice cu femeile. Ultimele pagini ale jurnalului sunt scrise cu pu\u0163in timp \u00eenainte de moarte. Am f\u0103cut referiri \u015fi la Dialoguri cu Leuco<\/em> \u015fi alte eseuri, o carte extraordinar\u0103 a lui, \u015fi la c\u00e2teva dintre poeziile sale, ultima fiind scris\u0103 \u015fi dedicat\u0103 ultimei iubite, o actri\u0163\u0103 din America, Constance Dowling, un poem f\u0103r\u0103 titlu care are primul vers: \u201eva veni moartea \u015fi va avea ochii t\u0103i\u201d \u015fi aceste cuvinte vor deveni ulterior \u015fi titlul acestui poem extraordinar de melancolic. O confesiune poetic\u0103 a unui neputincios care-\u015fi abandoneaz\u0103 via\u0163a \u00een bra\u0163ele mor\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Care-i partea cea mai important\u0103 a activit\u0103\u0163ilor dumneavoastr\u0103 intelectuale?<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u2013 Partea important\u0103 a activit\u0103\u0163ilor mele mentale, intelectuale este lectura \u015fi eu \u00eencerc s\u0103 m\u0103 l\u0103muresc cine are mare valoare \u00een ceea ce scrie, \u00een ceea ce g\u00e2nde\u015fte \u015fi care sunt ideile sau activit\u0103\u0163ile literare care au relevan\u0163\u0103. E\u015fti exigent sau devii exigent ca scriitor sau ca g\u00e2nditor \u00een momentul \u00een care \u00een\u0163elegi care sunt marile idei \u015fi care sunt constantele tradi\u0163iei culturale \u00een care te mi\u015fti. Dac\u0103 nu cuno\u015fti aceste constante, ac\u0163ionezi cumva ludic \u015fi infantil, pur \u015fi simplu e\u015fti ca un copil care se joac\u0103, oric\u00e2t de inteligent, talentat, chiar genial ai fi. Cultura are arhitectura ei. Cultura e construit\u0103 ca un palat sau ca o catedral\u0103: are temelie, are ni\u015fte piloni, o anumit\u0103 configura\u0163ie, are anumite leg\u0103turi, recuren\u0163e, constan\u0163e, eflorescen\u0163e, o anumit\u0103 estetic\u0103. \u00cen cultur\u0103 eu zic c\u0103 e important s\u0103 ne l\u0103murim cine \u015fi ce idei a creat, aici fiind vorba despre idei care au fost perpetuate de-a lungul timpului. Indiferent c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o societate laic\u0103 sau o societate tradi\u0163ional religioas\u0103, trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem faptul c\u0103 cele mai mari \u015fi constante idei au fost ideile religioase. A\u015fadar, cele mai vechi, constante, puternice, influente idei sunt cele religioase. Deci, mitologia, teologia, filosofia religioas\u0103, apoi, ideile \u015ftiin\u0163ifice sunt anumite descoperiri care au r\u0103mas definitive \u015fi valoroase. Nu putem s\u0103 trecem peste matematica lui Pitagora, peste logica lui Aristotel, peste dialectica lui Socrate, peste maieutic\u0103, care-i folosit\u0103 \u015fi reluat\u0103 \u015fi acum \u00een aceste terapii filosofice.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Putem fi modelatorii propriului nostru destin?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Partea cea mai important\u0103 a model\u0103rii mele sunt sursele. Ori sursele sunt create de al\u0163ii. C\u0103r\u0163ile pe care eu le studiez, modelele pe care eu le am, modele de creatori, modele de filosofi, de teologi, de arti\u015fti, de scriitori, de sfin\u0163i, de mistici, toate acestea exist\u0103 \u00een afara mea. Eu m\u0103 formez cumva \u00een compania lor \u015fi prin compara\u0163ie cu ei, printr-un fel de mimetism, printr-un fel de emulare. Dincolo de asta, eu cred c\u0103 exist\u0103 un modelator interior. Reiau o teorie frumoas\u0103 care m-a fascinat a Sf\u00e2ntului Augustin: c\u0103 exist\u0103 un Cristos interior. Sf\u00e2ntul Augustin a spus a\u015fa: Indiferent ce g\u00e2ndim, ce citim, ce studiem noi, c\u00e2t ne rug\u0103m \u015fi ce r\u00e2vn\u0103 spiritual\u0103 avem, rezultatul pe care-l ob\u0163inem depinde de Cineva care lucreaz\u0103 peste puterea noastr\u0103 \u015fi care nu e controlat de noi. Acesta este Cristosul interior<\/em>. Cristosul interior este un mecanism activ \u015fi un traduc\u0103tor, un interpret a ceea ce noi vrem s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m, a ceea ce noi vrem s\u0103 \u00een\u0163elegem. Dac\u0103, de exemplu, Dumnezeu ne-ar trimite nou\u0103 revela\u0163ii, dac\u0103 n-ar exista acest traduc\u0103tor interior care este Cristosul interior, n-am \u00een\u0163elege ce ni se n\u0103zare, ce ni se arat\u0103. Deci, Cel care te modeleaz\u0103 \u00eentr-ascunsul este aceast\u0103 instan\u0163\u0103 interioar\u0103. Eu pot s\u0103 n-o numesc Cristos interior<\/em> dac\u0103 nu vreau s\u0103 m\u0103 afi\u015fez ca fiind un cre\u015ftin at\u00e2t de riguros, at\u00e2t de serios, dar noi nu \u015ftim de fapt care este sursa inteligen\u0163ei, care este sursa spiritual\u0103 a profunzimii noastre. Dac\u0103 noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 ne educ\u0103m, s\u0103 ne model\u0103m, s\u0103 ne \u00eenv\u0103\u0163\u0103m noi prin sursele culturale, citind, studiind, trec\u00e2nd prin diverse experien\u0163e de via\u0163\u0103, toate acestea produc un rezultat sau altul \u00een func\u0163ie de ceea ce exist\u0103 \u00een noi f\u0103r\u0103 controlul nostru, ceva ce ne este dat. Este lucrarea spiritului sf\u00e2nt sau cum spunea Alexandru Mironescu, membru emblematic al Rugului Aprins<\/em>, o mi\u015fcare interioar\u0103 a duhului. Oric\u00e2t am r\u00e2vni \u015fi oric\u00e2t am \u00eenv\u0103\u0163a \u015fi oric\u00e2t am studia \u015fi oric\u00e2t ne-am ruga, dac\u0103 nu se declan\u015feaz\u0103 aceast\u0103 mi\u015fcare interioar\u0103 a duhului, nu ajungem nici la \u00een\u0163elegere, nici la adev\u0103r, nici la \u00een\u0163elepciune, nici la cump\u0103tare, nici la o via\u0163\u0103 moral\u0103, cuviincioas\u0103. Deci, cel care te modeleaz\u0103 este acest duh interior dar, pe l\u00e2ng\u0103 asta, eu zic c\u0103 foarte mult conteaz\u0103 disciplina. Trebuie s\u0103 fim serio\u015fi \u015fi trebuie s\u0103 \u015ftim ce facem cu timpul nostru \u00een fiecare zi.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Fiecare om se na\u015fte cu acest duh interior?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 De vreme ce omul este \u00een grija lui Dumnezeu, eu cred c\u0103 acest duh st\u0103 \u015fi-l p\u0103ze\u015fte. Nu \u015ftiu dac\u0103 se na\u015fte cu el sau dac\u0103 acest duh nu se \u00eenfirip\u0103, nu se instaleaz\u0103 \u00een preajma lui din momentul \u00een care omul prinde via\u0163\u0103, pentru c\u0103 este o \u00eentrebare destul de ad\u00e2nc\u0103 \u015fi eu nu am datele teologice s\u0103 r\u0103spund, dar, sunt convins c\u0103 undeva vegheaz\u0103 acest duh \u015fi, \u00een diverse momente \u015fi \u00een diverse feluri, el lucreaz\u0103 \u00een noi. E important s\u0103 nu-l neglij\u0103m \u015fi s\u0103 nu ne lu\u0103m via\u0163a \u00een propriile m\u00e2ini. Eu sunt foarte mefient, foarte suspicios fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 mentalitate \u015fi filosofie motiva\u0163ional\u0103, cu origini americane \u00een principal, care se bazeaz\u0103 pe automodelare \u015fi pe luarea vie\u0163ii \u00een propriile m\u00e2ini definitiv. Nu cred \u00een aceast\u0103 putere de a-\u0163i lua via\u0163a \u00een propriile m\u00e2ini, a\u015fa cum eu nu m-am n\u0103scut printr-o decizie personal\u0103. Eu cred c\u0103 veghea, protec\u0163ia, paza acestui duh, a acestei puteri dumnezeie\u015fti este mult mai valoroas\u0103 dec\u00e2t ambi\u0163ia, inteligen\u0163a, sau tehnicile de autoperfec\u0163ionare \u015fi autodes\u0103v\u00e2r\u015fire pe care se bazeaz\u0103 \u00een mare parte aceast\u0103 filosofie motiva\u0163ional\u0103 \u015fi care \u00een mare m\u0103sur\u0103 este caraghioas\u0103, este ca \u00een cazul baronului de M\u00fcnchhausen, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se smulg\u0103 din mla\u015ftin\u0103 tr\u0103g\u00e2ndu-se de p\u0103r. Dac\u0103 tu nu ai un punct exterior de sprijin, po\u0163i s\u0103 te tragi de p\u0103r \u015fi, \u00een afar\u0103 de faptul c\u0103 vei deveni chel, nu cred c\u0103 reu\u015fe\u015fti s\u0103 te salvezi. Oricum, mla\u015ftina te va \u00eenghi\u0163i. Un om deprimat, un om c\u0103zut, un om pr\u0103bu\u015fit, un om cu cancer, bolnav, un om neputincios nu are cum s\u0103 se salveze, n-are cum s\u0103 se vindece pe el \u00eensu\u015fi, are nevoie de gra\u0163ie, are nevoie de minuni, are nevoie de vindecare din partea cuiva. Sufletul este \u00een permanen\u0163\u0103 ombilical legat de Cel care este creatorul lui \u015fi la care \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 ar trebui s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Filosofi precum Platon, filosofii neo\u00adplatonici, patristici, sfin\u0163ii bisericii to\u0163i au crezut acest lucru care este elementar de vreme ce noi n-am avut puterea s\u0103 ne d\u0103m via\u0163\u0103. Via\u0163a nu ne apar\u0163ine, via\u0163a lucreaz\u0103 \u00een noi \u00eentr-un fel sau altul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine vremea s\u0103 plece, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vine vremea s\u0103 se smulg\u0103 din acest corp trec\u0103tor \u015fi fragil, dar via\u0163a se \u00eentoarce acolo de unde a venit \u015fi via\u0163a este permanent ubicu\u0103 \u015fi ve\u015fnic\u0103 doar \u00een Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

A consemnat Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vianu Mure\u015fan, nume de referin\u0163\u0103 \u00een lumea literaturii de la noi, s-a aflat printre scriitorii care au participat, la sf\u00e2r\u015fit de octombrie, la lans\u0103rile de carte prilejuite de cea de-a treia edi\u0163ie a T\u00e2rgului \u201eLibris\u201d, organizat \u00een municipiul Roman. S-a…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,476],"tags":[],"class_list":["post-24759","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-266"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24759"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24759\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24763,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24759\/revisions\/24763"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}