{"id":24774,"date":"2023-11-22T15:37:08","date_gmt":"2023-11-22T15:37:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24774"},"modified":"2023-11-22T15:38:06","modified_gmt":"2023-11-22T15:38:06","slug":"orasul-balti-in-viziunea-unor-scriitori-1-geo-bogza-un-oras-din-infern","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/orasul-balti-in-viziunea-unor-scriitori-1-geo-bogza-un-oras-din-infern\/","title":{"rendered":"Ora\u015ful B\u0103l\u0163i \u00een viziunea unor scriitori (1) – Geo Bogza \u2013 Un ora\u015f din infern"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Diana VRABIE (n. \u00een 02 martie 1976 \u00een Volovita, jud. Soroca, Republica Moldova) este conf. univ. dr. la Catedra de literatura roman\u0103 \u015fi universal\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Stat \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Doctor \u00een filologie al Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru loan Cuza\u201d din Ia\u015fi (2005), abilitat\u0103 cu dreptul de conduc\u0103tor de doctorat (2021), Diana Vrabie este, totodat\u0103, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (2011) \u015fi membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008).<\/p>\n\n\n\n

Bibliografie selectiv\u0103: Urme pe nisip<\/em>, volum de eseuri, Chi\u015fin\u0103u, 2005; Cunoa\u015ftere \u015fi autenticitate<\/em>, studiu monografic, Timi\u015foara, 2008; Literatura pentru copii<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 2009; Dic\u0163ionar bibliografic de literatur\u0103 pentru copii<\/em>, Chi\u015fin\u0103u, 2011; Dialogues francophones<\/em> (\u00een colaborare), B\u0103l\u0163i, 2012; Declinul istoric al Basarabiei \u015fi Bucovinei \u00een m\u0103rturii \u015fi imagini<\/em> (publicistic\u0103), \u00een colaborare, Ia\u015fi, 2014; Mihail Sadoveanu, \u201efiul \u0163\u0103r\u0103ncii\u201d din Ver\u015feni<\/em> (eseuri, \u00een colaborare), Chi\u015fin\u0103u, 2015; Kafka sau Alegoria omului modern<\/em> (\u00een colaborare), Ia\u015fi, 2016; Imaginea Ia\u015filor \u00een presa interbelic\u0103 ie\u015fean\u0103<\/em>, Ia\u015fi, 2016; Ora\u015ful Ia\u015fi \u00een evoc\u0103ri literare: de la Costache Negruzzi la Geo Bogza<\/em> (antologie literar\u0103), Ia\u015fi, 2016; O sut\u0103 de voci lirice \u00een Ia\u015fii centenari<\/em> (antologie literar\u0103), 2018. Peste 100 articole de critic\u0103, istorie si teorie literar\u0103 \u00een reviste din R. Moldova \u015fi str\u0103in\u0103tate. (Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

\u00cen perioada interbelic\u0103 Basarabia cuno\u015ftea o istorie cultural\u0103 original\u0103, care \u00ee\u015fi proclama cu dificultate dreptul la existen\u0163\u0103, \u00eenfrunt\u00e2nd vicisitudinile timpului. Apari\u0163ia unui poet, prozator, sau a unei reviste reprezenta un eveniment cultural-literar de o mare amploare.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Marea \u015fans\u0103 a scriitorilor basarabeni \u015fi \u00eendeosebi a acelora din spa\u0163iul b\u0103l\u0163ean au fost deschiderile periodice ale cercului \u00eengust al orizontului local. Ora\u015ful B\u0103l\u0163i se bucur\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de editarea unor reviste cultural-literare de o importan\u0163\u0103 semnificativ\u0103, precum \u201eCuget moldovenesc\u201d, \u201eBasarabia\u201d, \u201eCrengu\u0163a\u201d. Cenaclurile, societ\u0103\u0163ile, uniunile de crea\u0163ie \u015fi revistele au avut menirea constant\u0103 nu doar de a stimula via\u0163a literar\u0103 \u015fi de a proteja interesele profesionale \u015fi materiale ale scriitorilor: ele au avut rolul specific de a promova procesul de culturalizare general\u0103 a cititorilor, de sus\u0163inere a rom\u00e2nismului etnic \u015fi cultural \u015fi a integr\u0103rii \u00een contextul general rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n

La B\u0103l\u0163i, activa Societatea \u201eGeorge Enescu\u201d, iar \u00een toate centrele jude\u0163ene \u015fi localit\u0103\u0163ile mai importante erau asocia\u0163ii culturale sau cultural-pedagogice ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor \u015fi elevilor, unele \u015fi cu organe de pres\u0103, cum ar fi, spre exemplu, \u201eBuletinul Asocia\u0163iei \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din jude\u0163ul B\u0103l\u0163i\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de apreciabilele eforturi ale oamenilor de cultur\u0103 de a \u201ecolora\u201d imaginea ora\u015fului B\u0103l\u0163i din perioada interbelic\u0103, aceasta se men\u0163inea cu \u00eend\u0103r\u0103tnicie sumbr\u0103, confuz\u0103, anemic\u0103, a\u015fa cum apare reflectat\u0103 \u00een operele unor scriitori ce au avut prilejul s\u0103 viziteze meleagurile b\u0103l\u0163ene \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Geo Bogza, care \u00een prim\u0103vara anului 1934 viziteaz\u0103 p\u0103m\u00e2nturile basarabene, ne las\u0103 ni\u015fte m\u0103rturii tulbur\u0103toare, rod al unor investiga\u0163ii personale, \u00een volumul Basarabia, \u0163ar\u0103 de p\u0103m\u00e2nt<\/em>, publicat ini\u0163ial \u00een opul \u0162\u0103ri de piatr\u0103, de foc \u015fi de p\u0103m\u00e2nt<\/em>, ap\u0103rut la Editura Funda\u0163iei pentru literatur\u0103 \u015fi art\u0103 \u201eRegele Carol II\u201d.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dincolo de optica subiectiv\u0103 a artistului, volumul prezint\u0103 o important\u0103 valoare documentar\u0103, care dezv\u0103luie \u201emisterele Chi\u015fin\u0103ului\u201d, \u201eciud\u0103\u0163eniile Hotinului\u201d, farmecul Lipnicului \u015fi… \u201einfernul B\u0103l\u0163iului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Imaginea celui din urm\u0103 este surprins\u0103 cu acuitate \u00een reportajul Un ora\u015f din infern<\/em> \u015fi reflect\u0103, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte autorul, \u201ecel mai dramatic \u015fi mai uluitor episod\u201d (1)<\/sup> din voiajul basarabean. Prima impresie pe care i-o las\u0103 B\u0103l\u0163iul interbelic este a \u201eunui vis \u00eengrozitor\u201d, s\u00e2ngeros de halucinant. \u00cen inten\u0163ia de a sc\u0103pa de imaginea co\u015fmaresc\u0103 a unui ora\u015f ce emana prin esen\u0163a sa \u201etot ce poate fi mai \u00eengrozitor pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului\u201d, Geo Bogza \u00eentreprinde imposibilul pentru a evada din mrejele teribilului vis, dar tot ce \u00eenregistreaz\u0103 ochiul s\u0103u reportericesc e c\u0103… \u201eora\u015ful acesta din Basarabia e un ora\u015f al infernului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Descalificat din capul locului, acest ora\u015f va cumula pe parcursul c\u0103l\u0103toriei toate atributele infernului: smoala<\/em>; st\u00e2rvul<\/em>; cioara<\/em>; musca<\/em> etc.<\/p>\n\n\n\n

Asociindu-i culoarea neagr\u0103 prin apelul la simbolul smoalei (\u201e\u015ei dac\u0103 \u00eentr-o zi a\u015f afla c\u0103 s-a scufundat \u00een ad\u00e2ncime, \u015fi \u00een locul lui a ap\u0103rut un lac de smoal\u0103<\/em>, nu m-a\u015f mira; \u00eentr-at\u00e2t lucrurile v\u0103zute \u00een el m\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163esc la cea mai absurd\u0103 credin\u0163\u0103\u201d (1<\/sup>, p. 77), autorul subliniaz\u0103 \u00eensu\u015firea de \u201enefast\u201d a acestui \u0163inut. Totodat\u0103, \u00een calitate de culoare a mor\u0163ii \u015fi a doliului, negrul a fost adoptat de c\u0103tre cre\u015ftini ca semn al mor\u0163ii pentru aceast\u0103 lume, \u00een sens de mortificare, de unde nefastului i s-ar al\u0103tura moartea, doliul, infernul.<\/p>\n\n\n\n

Un alt atribut al infernului este reprezentat de st\u00e2rvurile cailor<\/em>: \u201e\u00cenchipui\u0163i-v\u0103 un c\u00e2mp pe care s-ar afla o sut\u0103 de mii de cadavre de cai intrate \u00een descompunere. Cuiva i-a dat prin minte s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 deasupra acestui c\u00e2mp un ora\u015f. E B\u0103l\u0163i\u201d (1<\/sup>, p. 78). St\u00e2rvul de cal este un purt\u0103tor al mor\u0163ii, fiind legat at\u00e2t de focul ce nimice\u015fte \u015fi triumf\u0103, c\u00e2t \u015fi de apa ce hr\u0103ne\u015fte \u015fi \u00eeneac\u0103. Calul-psihopomp, c\u0103l\u0103uz\u0103 a sufletului, e prezent \u00een bocetele rom\u00e2ne\u015fti. \u201eCa animal htonian, el \u00eendepline\u015fte \u015fi func\u0163ii psihopompe, fiind c\u0103l\u0103uza sufletului pe lumea de dincolo. \u00cens\u0103 aceast\u0103 calitate se contamineaz\u0103 cu secretele mor\u0163ii \u015fi ale \u00eentunericului; de aceea, calul cap\u0103t\u0103 unele \u00eensu\u015firi demonice \u015fi infernale. \u00cen credin\u0163ele populare, spiritele malefice care vin din alt\u0103 lume spre a-i \u00eenfrico\u015fa \u015fi a-i teroriza pe cei vii (strigoii, moroii, v\u00e2rcolacii, pricolicii etc.) iau adesea o form\u0103 cabalin\u0103\u201d (2<\/sup>, p. 77).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen completarea profilului lugubru al ora\u015fului, autorul reclam\u0103 un alt simbol infernal, cioara<\/em>: \u201eC\u00e2rduri de ciori, zeci de mii de ciori, se rotesc f\u0103r\u0103 \u00eencetare deasupra ora\u015fului\u201d (2<\/sup>, p. 78). Simbolul ciorii se \u00eemplete\u015fte \u00een mod curent cu cel al corbului, reprezent\u00e2nd deci simbolul mor\u0163ii \u015fi al ghinionului. Fiind un fel de \u201eumbr\u0103\u201d a acestuia din urm\u0103, cioara, din punct de vedere mitologic, \u00eemprumut\u0103 de la el \u00eentreg simbolismul funest, cu accente demonice. Cioara: \u201eFigureaz\u0103 printre simbolurile mor\u0163ii, sinistrului, tenebrelor, murd\u0103riei \u015fi furti\u015fagului, dar nu este lipsit\u0103 \u015fi de o anumit\u0103 ambivalen\u0163\u0103 ce caracterizeaz\u0103 simbolurile lumii de dincolo \u00eentruchip\u00e2nd spiritele str\u0103mo\u015filor\u201d (2<\/sup>, p. 97). \u00cen credin\u0163a popular\u0103, eroii se pot transforma \u00een ciori pentru a crea stric\u0103ciuni.<\/p>\n\n\n\n

Galeria funest\u0103 este completat\u0103 cu simbolul mizeriei \u015fi al dezagreg\u0103rii, musca<\/em>: \u201eMu\u015ftele din B\u0103l\u0163i! Nu, nici pe un c\u00e2mp, cu o sut\u0103 de mii de cadavre intrate \u00een descompunere, n-ar fi at\u00e2tea ciori \u015fi at\u00e2tea miliarde de mu\u015fte\u201d (1<\/sup>, p. 78). Puhoaiele de mu\u015fte \u00abErau \u00eentr-adev\u0103r \u00eengrozitor de multe, \u00eentr-un fel care nu se poate descrie. De cum ne-am apropiat de ora\u015f, au \u00eenceput s\u0103 se vad\u0103. \u00cen cantit\u0103\u0163i compacte, mase \u00eentregi, lipite aproape una de alta, \u00eenc\u00e2t p\u0103reau o marmelad\u0103 cleioas\u0103, v\u00e2scoas\u0103. C\u00e2nd se ab\u0103teau asupra oamenilor, ace\u015ftia nu le goneau, ci \u015fi le \u015ftergeau<\/em> de pe fa\u0163\u0103, cu palma, cum te-ai \u015fterge de noroi sau de sudoare, \u00eentr-at\u00e2t erau de multe \u015fi de lipicioase. Ferestrele caselor, acoperi\u015furile, oamenii, animalele, tar\u0103bile negustorilor erau pierdute sub straturi groase de mu\u015fte. \u00cembibate, acoperite de la un cap la altul de masa aceasta v\u0103scoas\u0103, verde, \u00eengrozitor de sc\u00e2rboas\u0103\u00bb (1<\/sup>, p. 82) amintesc de invazia l\u0103custelor din Letopise\u0163ul<\/em> lui Miron Costin, descris\u0103 ca o urgie \u00eengrozitoare \u015fi devastatoare, tabloul general fiind dominat de spectrul mor\u0163ii \u015fi de incapacitatea oamenilor de a se \u00eempotrivi stihiilor naturii: \u201eNe-am g\u00e2ndit c\u0103 vine o furtun\u0103 cu ploaie, deodat\u0103, p\u0103n\u0103 ne-am t\u00e2mpinat cu nourul cel de l\u0103custe, cum vine o oaste stol. \u00cen loc ni s-a luat soarele de desimea mu\u015ftelor. (…) Urlet, \u00eentunecare asupra omului sosindu, s\u0103 r\u0103dica oarecare mai sus, f\u0103r\u0103 sfial\u0103 de sunet, de ceva. S\u0103 r\u0103dica \u00een sus de la om o bucat\u0103 mare de ceia poiad\u0103, \u015fi a\u015fea mergea pe deasupra p\u0103m\u00e2ntului, ca de doi co\u0163i, p\u0103n\u0103 \u00een trei suli\u0163e de sus, tot \u00eentr-o desime \u015fi \u00eentr-un chip\u201d (3<\/sup>, p. 223).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Altminteri, musca<\/em>, ca insect\u0103 impur\u0103 \u015fi aduc\u0103toare de boli, reprezint\u0103 \u00een mitologie \u00eencarnarea r\u0103ului \u015fi a for\u0163elor infernului, fiind legat\u0103 de lumea mor\u0163ii \u015fi de spiritele de dincolo. Pu\u0163in \u00eei lipse\u015fte lui Geo Bogza s\u0103 nu declare musca drept zeul tutelar al acestui \u0163inut considerat de el drept unul al infernului. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een Vechiul Testament mu\u015ftele simbolizeaz\u0103 pedeapsa dumnezeiasc\u0103, aceast\u0103 desemnare aproape c\u0103 s-ar justifica.<\/p>\n\n\n\n

\u00cengro\u015f\u00e2nd depreciativ nuan\u0163ele, autorul trage o linie revolt\u0103tor de ferm\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a municipiului B\u0103l\u0163i: \u201eora\u015ful B\u0103l\u0163i, care e de altfel municipiu, reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie o chintesen\u0163\u0103 a tot ceea ce e murd\u0103rie, ur\u00e2\u0163enie \u015fi disperare, \u00een \u00eentreaga provincie basarabean\u0103.\u201d (1<\/sup>, p. 78). Verdictul necru\u0163\u0103tor de t\u0103ios subliniaz\u0103 o dat\u0103 \u00een plus aversiunea pe care i-o trezise acest ora\u015f ascuns \u00een depresiunea geografic\u0103 deprimant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus, Geo Bogza pune sub un mare semn de \u00eentrebare \u00eens\u0103\u015fi calificarea generoas\u0103 de municipiu, cu care se \u00eenvrednicise acest ora\u015f: \u201eC\u0103 a fost proclamat municipiu, c\u00e2nd ar fi trebuit s\u0103 fie numit ora\u015ful lepros, cangren\u0103, cel mai bolnav \u015fi mai putred al \u0163\u0103rii, aceasta e o eroare de matematic\u0103 edilitar\u0103\u201d (1<\/sup>, p. 78).<\/p>\n\n\n\n

Unicul merit pe care \u00eel re\u0163ine autorul ar fi doar num\u0103rul mare al oamenilor din \u201eaceast\u0103 vale fetid\u0103\u201d. \u015ei pentru c\u0103 a g\u0103si niscaiva merite unui ora\u015f ingrat i se pare un gest impardonabil de generos, nu ezit\u0103 s\u0103-i pigmenteze c\u00e2mpul semantic cu cele mai t\u0103ioase calific\u0103ri: \u201ed\u0103r\u0103p\u0103n\u0103turi sinistre\u201d, \u201espectacol macabru \u015fi infernal\u201d, \u201emunicipiu al foamei, al mizeriei \u015fi al dezn\u0103dejdei\u201d, \u201etortur\u0103 f\u0103r\u0103 sc\u0103pare\u201d; \u201eloc sinistru \u015fi satanic insalubru\u201d etc. Ochiul reporterului obi\u015fnuit cu realit\u0103\u0163i ce sfideaz\u0103 orice tip de sensibilitate se arat\u0103 exasperat la deslu\u015firea acestor viziuni care \u201emasacrau sensibilitatea, f\u0103ceau nervii s\u0103 deraieze\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a-\u015fi justifica \u00een vreun fel apetitul devastator de a desfiin\u0163a un ora\u015f care tocmai \u00eel g\u0103zduise, Geo Bogza g\u0103se\u015fte \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 incursi\u00adunea etimologic\u0103 \u00een chiar fiin\u0163a B\u0103l\u0163iului ridicat din sm\u00e2rcuri \u015fi n\u0103moluri. Autorul imagineaz\u0103 cataclisme acvatice care s-au cuib\u0103rit \u00een culcu\u015furi de n\u0103mol, peisajul geologic fiind profilat de b\u0103l\u0163i de\u015firate, una dup\u0103 alta: \u201ePentru prima oar\u0103, acest fel de denumire nu e numai platonic\u0103. Realitatea la care face aluzie e imediat\u0103 \u015fi \u00eengrozitor de elocvent\u0103. Mizeria social\u0103 a ora\u015fului, complicat\u0103 cu aceea a insalubrelor condi\u0163ii geografice \u2013 \u015fi iat\u0103 via\u0163a de pe aceste meleaguri, zb\u0103t\u00e2ndu-se sub un odios blestem, sub o zodie cumplit\u0103 \u015fi nemiloas\u0103.\u201d (1<\/sup>, p. 79).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Unicele personaje ale acestui peisaj lugubru sunt co\u015furile de fabric\u0103 \u201efumeg\u00e2nd dramatic\u201d \u015fi tr\u0103surile birjarilor \u201ea\u015fezate \u00eentr-un semicerc care p\u0103rea o gur\u0103 fl\u0103m\u00e2nd\u0103 deschis\u0103\u201d. Fiin\u0163ele ce populeaz\u0103 acest sinistru univers sunt \u00eentr-o deplin\u0103 consonan\u0163\u0103, murd\u0103ria lor n\u0103sc\u00e2ndu-se din mizeria acestui p\u0103m\u00e2nt: \u201eMurd\u0103ria lor, nu e numai murd\u0103rie din punct de vedere sanitar, e o murd\u0103rie \u00een care se complac cu dezn\u0103dejde, o \u00eenver\u015funare fiziologic\u0103 \u015fi o sfidare grotesc\u0103 adresat\u0103 \u00eentregii lumi.\u201d (1<\/sup>, p. 82).<\/p>\n\n\n\n

Doar trenul \u00een acest univers amorf p\u0103rea un element mobil al naturii, \u201eun fluviu care coboar\u0103 \u00een voie, \u00eencotro e depresiunea\u201d. (N.R.<\/strong> \u2013 Continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

1<\/sup> Geo Bogza, Un ora\u015f din infern, \u00een Basarabia, \u0163ar\u0103 de p\u0103m\u00e2nt<\/em>, Editura Aria, Bucure\u015fti, 1991, p. 77.<\/p>\n\n\n\n

2<\/sup> Ivan Evseev, Enciclopedia semnelor \u015fi simbolurilor culturale<\/em>, Editura Amarcord, Timi\u015foara, 1999.<\/p>\n\n\n\n

3<\/sup> Miron Costin, Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei<\/em>, Editura Hyperion, Chi\u015fin\u0103u, 1990.<\/p>\n\n\n\n

4<\/sup> Ionel Teodoreanu, La Medeleni. \u00centre v\u00e2nturi<\/em>, vol. III, Jurnalul Na\u0163ional, Bucure\u015fti, 2009.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Diana VRABIE (n. \u00een 02 martie 1976 \u00een Volovita, jud. Soroca, Republica Moldova) este conf. univ. dr. la Catedra de literatura roman\u0103 \u015fi universal\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Stat \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u0163i. Doctor \u00een filologie al Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru loan Cuza\u201d…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,476],"tags":[],"class_list":["post-24774","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-266"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24774"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24782,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24774\/revisions\/24782"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24774"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24774"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}