{"id":24962,"date":"2023-12-18T14:25:26","date_gmt":"2023-12-18T14:25:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=24962"},"modified":"2023-12-18T14:25:26","modified_gmt":"2023-12-18T14:25:26","slug":"unitatea-nationala-tema-centrala-a-discursului-clericilor-in-preajma-anului-1918","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/unitatea-nationala-tema-centrala-a-discursului-clericilor-in-preajma-anului-1918\/","title":{"rendered":"Unitatea na\u0163ional\u0103 \u2013 tema central\u0103 a discursului clericilor \u00een preajma anului 1918"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Con\u015ftientiz\u00e2nd faptul c\u0103 Unirea de la 1 Decembrie 1918 a reprezentat o etap\u0103 fireasc\u0103 de maturitate social-istoric\u0103, un moment culminant al con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului nostru, \u00een urm\u0103toarele r\u00e2nduri, \u00eencerc s\u0103 eviden\u0163iez un aspect mai pu\u0163in cunoscut \u015fi anume felul \u00een care este reliefat\u0103 ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi de credin\u0163\u0103 \u00een discursurile clericilor, participan\u0163i activi la evenimentele acelei perioade. Prin activit\u0103\u0163ile pastoral-misionare, clerul a cultivat sentimentul na\u0163ional de unitate \u015fi a preg\u0103tit unirea, independen\u0163a \u015fi neat\u00e2rnarea Bisericii.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 \u00een decursul istoriei rom\u00e2nilor nu a existat dintotdeauna o unitate politic\u0103 \u015fi teritorial\u0103, a existat o unitate de limb\u0103, de credin\u0163\u0103 \u015fi de cultur\u0103, care a reprezentat un catalizator al evenimentelor din anul 1918. \u0162\u0103ranii \u015fi ciobanii, la \u00eendemnul preo\u0163ilor parohi, de o parte \u015fi de alta a Carpa\u0163ilor au \u00eentemeiat biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri duc\u00e2nd mai departe aceea\u015fi credin\u0163\u0103 \u015fi acela\u015fi suflet rom\u00e2nesc prin \u015fcolile \u00eenfiin\u0163ate, tipografiile, copierea de manuscrise, picturi de biserici, c\u00e2ntecele religioase, colindele etc. \u00cen acela\u015fi timp, domnitorii \u015fi boierii din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova au ctitorit loca\u015furi sfinte pentru promovarea credin\u0163ei \u015fi culturii poporului nostru.<\/p>\n\n\n\n

Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a avut o contribu\u0163ie major\u0103 la promovarea con\u015ftiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii spirituale a neamului rom\u00e2nesc. Ea a cultivat \u00een sufletele credincio\u015filor rom\u00e2ni con\u015ftiin\u0163a treaz\u0103 c\u0103 au aceea\u015fi ob\u00e2r\u015fie, acela\u015fi neam, aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103 str\u0103bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Liturghia s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00een toate provinciile locuite de c\u0103tre rom\u00e2ni a devenit un fel de factor de unificare spiritual\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, de dezvoltare a identit\u0103\u0163ii, con\u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii. Preo\u0163ii din fiecare parohie transmiteau preo\u0163ilor din comunit\u0103\u0163ile \u00eenvecinate mesaje unioniste, astfel \u00eenc\u00e2t credincio\u015fii au fost preg\u0103ti\u0163i suflete\u015fte pentru marele act de la Alba-Iulia. A existat o str\u00e2ns\u0103 colaborare \u00eentre parohii pe tema unirii. Discursurile transmise poporului trebuiau s\u0103 fie inteligibile pentru \u00eentreaga mas\u0103, fapt ce se putea realiza printr-un limbaj liturgic, care asigura, la \u00eenceputul secolului al XX-lea, mijlocul de comunicare \u00eentre reprezentan\u0163ii emancipa\u0163i ai na\u0163iunii \u015fi baza societ\u0103\u0163ii format\u0103 \u00een mare parte din \u0163\u0103ranii mai pu\u0163in \u015ftiutori de carte. Crearea unei variante unitare a limbii rom\u00e2ne culte \u00eenc\u0103 din secolul al XVIII-lea a ini\u0163iat procesul de unificare a Principatelor Rom\u00e2ne, f\u0103urind direc\u0163ia spre evenimentele din anul 1918.        <\/p>\n\n\n\n

Este cunoscut faptul c\u0103 episcopul Miron Cristea al Caransebe\u015fului a demonstrat o energie na\u0163ional\u0103 prompt\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 limite. Le-a ordonat preo\u0163ilor din eparhia sa ca \u00eemp\u0103ratul Austriei s\u0103 nu mai fie pomenit la slujbele religioase, iar la ecteniile din cadrul Sfintei Liturghii s\u0103 fie pomenit Marele Sfat al na\u0163iunii rom\u00e2ne<\/em>, acesta fiind recunoscut drept forul suprem de conducere a \u0163\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere auditorul numeros \u015fi eterogen de la Alba-Iulia, discursul episcopului unit Iuliu Hossu con\u0163inea un enun\u0163 mai aplicat: Ceasul plinirii vremii este acesta, c\u00e2nd Dumnezeu Atotputernicul roste\u015fte, prin poporul S\u0103u credincios, dreptatea Sa, \u00eensetat\u0103 de veacuri<\/em>, asem\u0103n\u0103tor mesajului Sf\u00e2ntului Apostol Pavel \u00een Epistola c\u0103tre Galateni: Iar c\u00e2nd a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul S\u0103u, n\u0103scut din femeie, n\u0103scut sub Lege, Ca pe cei de sub Lege s\u0103-i r\u0103scumpere, ca s\u0103 dob\u00e2ndim \u00eenfierea<\/em>. (Galateni IV, 4-5).<\/p>\n\n\n\n

\u015ei pe teritoriile rom\u00e2ne\u015fti din estul Prutului, ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi religioase s-a manifestat \u00een acela\u015fi fel. La congresul clericilor \u015fi mirenilor, \u0163inut la Moscova, la \u00eenceputul lunii iunie 1917 s-a hot\u0103r\u00e2t autonomia bisericeasc\u0103 \u015fi politic\u0103 a Basarabiei. Congresul a decis, c\u0103 este gata s\u0103 ajute, pe c\u00e2t este cu putin\u0163\u0103, aceste noroade, ca ele s\u0103-\u015fi dob\u00e2ndeasc\u0103 \u0163intele dorite<\/em>. Rolul Bisericii basarabene la \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri de la 27 martie 1918 s-a manifestat \u00een primul r\u00e2nd prin de\u015fteptarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, consecin\u0163\u0103 direct\u0103 a leg\u0103turii spirituale de secole dintre Biseric\u0103 \u015fi popor, Biseric\u0103, popor \u015fi puterea politic\u0103. Comitetul provizoriu al Partidului Na\u0163ional Moldovenesc a adresat un apel preo\u0163ilor rom\u00e2ni, cu prilejul adun\u0103rii acestora la Chi\u015fin\u0103u, \u00een data de 18 aprilie 1917. F\u0103c\u00e2nd trimitere la trecutul istoric al rom\u00e2nilor sub st\u0103p\u00e2nirea ruseasc\u0103, comitetul constata c\u0103: bietul moldovean a ajuns s\u0103 se simt\u0103 str\u0103in \u00een \u0163ara <\/em>lui \u015fi adeseori s\u0103 se ru\u015fineze de neamul lui, ca s\u0103 nu admitem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u015fi mai departe lipsi\u0163i de ceea ce ni se cade, va trebui s\u0103 ne cucerim \u00een\u015fine drepturile, care \u015ftim c\u0103 ni se cuvin, … S\u0103 ne \u00eentoarcem cu to\u0163ii la norodul nostru, s\u0103-l \u00eent\u0103rim, s\u0103-l ajut\u0103m, s\u0103-l lumin\u0103m pentru ca s\u0103 nu se os\u00e2ndeasc\u0103 cei de azi \u015fi cei din viitor c\u0103 l-am fi putut ridica dar n-am avut destul\u0103 dragoste pentru el<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Mi\u015fcarea religioas\u0103 din anii 1917-1918 \u015fi-a g\u0103sit reflec\u0163ia \u00een lupta bisericii pentru trezirea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, \u00eendemn\u00e2nd poporul spre men\u0163inerea unui echilibru social-politic \u015fi afirmarea bisericii ca unitate religioas\u0103 pe \u00eentreg p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc de o parte \u015fi de alta a Carpa\u0163ilor. De n-ar fi fost Biserica, care prin reprezentan\u0163ii ei s\u0103 \u0163in\u0103 de\u015fteapt\u0103 con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103, n-ar fi fost acei fii care au f\u0103cut unirea<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Nici diaspora rom\u00e2neasc\u0103 nu a stat indiferent\u0103 la aceste probleme majore ale Bisericii \u015fi neamului nostru. \u00cen data de 29 ianuarie 1918, preotul I. Podea din Youngstown (Ohio) i-a adresat o scrisoare lui Vasile Stoica, la Washington, prin care exprima dorin\u0163\u0103 a adrelenilor din America de a face din biserica rom\u00e2neasc\u0103 cel mai puternic protest \u00eempotriva guvernului maghiar \u015fi cel mai frumos gest, prin care ne putem manifesta dorin\u0163a de a ne alipi la Rom\u00e2nia…[…]. Ardelenii nu se vor duce acas\u0103, sau dac\u0103 se vor duce cei de ast\u0103zi, vor veni al\u0163ii \u015fi a\u015fa Rom\u00e2nia ar putea \u0163ine leg\u0103turi suflete\u015fti cu po\u00adporul ardelean prin Bisericile din America… dac\u0103 Transilvania va trece la Rom\u00e2nia, bisericile de aici \u00ee\u015fi vor \u00eemplini rostul lor de a da poporului cre\u015fterea religioas\u0103 \u015fi a-l \u0163ine \u00een legea noastr\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

O imagine de ansamblu, prin intermediul c\u0103reia ni se descriu tr\u0103s\u0103turile fiin\u0163ei \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, o \u00eent\u00e2lnim la prof. dr. Constantin Schifirne\u0163: Identitatea rom\u00e2neasc\u0103 desemneaz\u0103 ceea ce rom\u00e2nii au specific, ca popor distinct de alte comunit\u0103\u0163i na\u0163ionale, reflect\u0103 calea specific\u0103 \u00een care ei \u00ee\u015fi construiesc cultura \u015fi \u00ee\u015fi organizeaz\u0103 via\u0163a privat\u0103 \u015fi via\u0163a public\u0103, exprim\u0103 modul lor particular de a r\u0103spunde la constantele universale ale culturii: \u00eembr\u0103c\u0103minte, hran\u0103, locuire, religie, joc, art\u0103, comunicare, limb\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Misiunea Bisericii nu a constat numai \u00een propov\u0103duirea unei identit\u0103\u0163i cre\u015ftine mo\u015ftenite ci motiva\u0163ia de a tr\u0103i ca neam un mod de via\u0163\u0103 hristic, manifestat \u00een toate domeniile: cultural, social, politic etc. Preg\u0103tirea spiritual\u0103 \u00een vederea \u00een\u0163elegerii c\u0103 unitatea de neam este necesar\u0103 \u015fi c\u0103 dob\u00e2ndirea acesteia reprezint\u0103 voin\u0163a divin\u0103, implic\u0103 o deta\u015fare de ceea ce este r\u0103u \u015fi promovarea unui dinamism spiritual. Unitatea de neam creaz\u0103 noi raporturi interumane. Modelul unit\u0103\u0163ii oferit de Jertfa pe Cruce a M\u00e2ntuitorului Iisus Hristos care a unit Cerul cu P\u0103m\u00e2ntul r\u0103m\u00e2ne suprema revela\u0163ie a iubirii salvatoare a lui Dumnezeu pentru oameni.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Con\u015ftientiz\u00e2nd faptul c\u0103 Unirea de la 1 Decembrie 1918 a reprezentat o etap\u0103 fireasc\u0103 de maturitate social-istoric\u0103, un moment culminant al con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale a poporului nostru, \u00een urm\u0103toarele r\u00e2nduri, \u00eencerc s\u0103 eviden\u0163iez un aspect mai pu\u0163in cunoscut \u015fi anume felul…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,477],"tags":[],"class_list":["post-24962","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-267"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24962","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24962"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24962\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24964,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24962\/revisions\/24964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24962"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24962"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24962"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}