<\/p>\n\n\n\n
\u201eDeschide cartea, ca s\u0103 \u00eenve\u0163i ce au g\u00e2ndit al\u0163ii, \u00eenchide cartea, ca s\u0103 g\u00e2nde\u015fti tu \u00eensu\u0163i.<\/em><\/strong>\u201d<\/p>\n\n\n\n (Din \u00een\u0163elepciunea lumii)<\/p>\n\n\n\n (urmare din num\u0103rul trecut<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Ce a \u00eensemnat trecerea celor aproape 100 de absolven\u0163i de liceu prin Facultatea de Filologie? Ne r\u0103spunde fostul student Valerian (Val) Gheorghiu din Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n \u201eNimic nu a mai putut egala momentul acela unic \u00een care, pornind dintr-un r\u0103stimp inform, totul a c\u0103p\u0103tat dintr-o dat\u0103 form\u0103. Pentru c\u0103, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een legendara cl\u0103dire, \u00een legendarele amfiteatre ce mai p\u0103strau \u00een aerul lor benefic rarefiat trecerea glorioas\u0103 a c\u00e2torva siluete magistrale ale filologiei rom\u00e2ne\u015fti, p\u0103trunz\u00e2nd a\u015fadar \u00een acest areopag, am sim\u0163it c\u0103 \u00eensemn\u0103m ceva. C\u0103 anii roz ai copil\u0103riei noastre, alba\u015ftri ai adolescen\u0163ei noastre r\u0103m\u00e2neau undeva, \u00eentr-o mirific\u0103 amintire, lu\u00e2ndu-le locul acum marea aventur\u0103 a cunoa\u015fterii. Pentru c\u0103 asta a \u00eensemnat trecerea noastr\u0103 prin filologie: o prim\u0103 \u015fi esen\u0163ial\u0103 cunoa\u015ftere de sine, o acumulare de valori, destinate la terminare, a fi transmise altora.<\/p>\n\n\n\n \u015ei cu ce realitate ne-a fost dat a ne confrunta acum o jum\u0103tate de veac?<\/p>\n\n\n\n O Rom\u00e2nie \u00eencerc\u00e2nd cu disperare s\u0103-\u015fi p\u0103streze fiin\u0163a profund\u0103 amenin\u0163at\u0103 de for\u0163e str\u0103ine de neam, o Rom\u00e2nie care \u015fi prin noi, cei o sut\u0103 de frumoase fete \u015fi frumo\u015fi b\u0103ie\u0163i ce eram \u2013 lupta s\u0103-\u015fi p\u0103streze, \u00eenainte de toate, limba.\u201d pg.7.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 caracterizare a acelor ani ne-o ofer\u0103 Cornelia Dumitra\u015fcu Sechi din Ia\u015fi:<\/p>\n\n\n\n \u201eDe\u015fi sub raport material studen\u0163ia noastr\u0103 a stat sub semnul priva\u0163iunilor, tinere\u0163ea, sentimentul camaraderiei, prieteniile \u00eenchegate atunci au f\u0103cut din cei 4 ani un r\u0103stimp frumos, c\u0103tre care privim cu nostalgie.\u201d pg. 174<\/p>\n\n\n\n Alt\u0103 opinie: \u201ePrima zi de cursuri. \u00cen amfiteatrul 217 al Universit\u0103\u0163ii, le vorbea \u201ebobocilor\u201d, salut\u00e2nd venirea lor \u00een institu\u0163ia prin care, spunea domnia sa \u201e\u015fi-au purtat pa\u015fii marii dasc\u0103li ai literelor \u015fi limbii rom\u00e2ne. Eu m\u0103 g\u00e2ndeam: Nici aici n-am sc\u0103pat de cei patru mari ai omenirii … Marx… \u00abEngels, Lenin, Stalin\u00bb. Noroc c\u0103 domnul profesor Ion D. L\u0103udat, c\u0103 despre dumnealui este vorba, m-a lini\u015ftit, \u00een\u015firuind nume ca Phillippide, Iorga, Ibr\u0103ileanu etc.<\/p>\n\n\n\n Cu dumnealui trebuia s\u0103 fii foarte atent: dac\u0103 nu-l observai, de la o distan\u0163\u0103 de 5-10 m, te trezeai c\u0103-\u015fi ridic\u0103 p\u0103l\u0103ria \u015fi te salut\u0103 el, indiferent de sexul pe care \u00eel purtai.\u201d Aurel Gheorghi\u0163\u0103 din Ia\u015fi, pg. 157.<\/p>\n\n\n\n \u201eProfesorii \u015fi asisten\u0163ii no\u015ftri treceau cu pruden\u0163\u0103 peste \u201ezidul\u201d impus de proletcultismul vremii.<\/p>\n\n\n\n Dasc\u0103lii c\u0103rora le port recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u015fi o pioas\u0103 aducere aminte: prof. Constantin Ciopraga, prof. Alexandru Dima, prof. I.D. L\u0103udat, prof. N.I. Popa, prof. D. Gafi\u0163anu.<\/p>\n\n\n\n La cursurile de literatur\u0103 universal\u0103 veneam cu mult drag, ne gr\u0103beam s\u0103 ocup\u0103m un loc \u00een primele b\u0103nci, pentru a sorbi fiecare cuv\u00e2nt de duh al profesorului nostru Alexandru Dima. Sala era ne\u00eenc\u0103p\u0103toare, pentru c\u0103 veneau \u015fi studen\u0163i de la alte facult\u0103\u0163i. Nu ne dicta niciodat\u0103 \u015fi nu ne cerea s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe de rost noti\u0163ele pe care reu\u015feam s\u0103 le lu\u0103m la cursuri. \u00cenainte de orice era lectura.<\/p>\n\n\n\n Prof.I.D.L\u0103udat, un nume parc\u0103 predestinat s\u0103 fie iubit, admirat, respectat \u015fi l\u0103udat. Sim\u0163eam de fiecare dat\u0103, la fiecare curs sau seminar, c\u0103 profesorul nostru ne iubea, ne d\u0103ruia din harul lui, c\u0103ci avea har.\u201d Paraschiva Gherman Trandafir din Bucure\u015fti, pg.292.<\/p>\n\n\n\n De re\u0163inut \u015fi aprecierea fostei studente, Puica Grunberg Marcus, stabilit\u0103 \u00een Israel. \u201eAm avut c\u00e2\u0163iva colegi studen\u0163i \u2013 buni camarazi \u015fi remarcabili ca profesori.\u201d<\/p>\n\n\n\n De asemenea, are \u015fi alte opinii: \u201eCred c\u0103 am fost binecuv\u00e2nta\u0163i cu o pleiad\u0103 de profesori str\u0103luci\u0163i, cunoscu\u0163i nu numai nou\u0103, studen\u0163ilor, ci \u015fi pe plan na\u0163ional. Unii dintre ace\u015fti profesori mi-au influen\u0163at pa\u015fii \u00een activitatea didactic\u0103, pe care am desf\u0103\u015furat-o, timp de 18 ani, \u00een cea mai mare parte la Liceul din H\u00e2rl\u0103u.<\/p>\n\n\n\n De 32 de ani m\u0103 aflu \u00een Israel, dar dep\u0103rtarea e numai fizic\u0103, pentru c\u0103 n-am rupt rela\u0163ia intim\u0103, indestructibil\u0103 cu limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, cu tot ce e rom\u00e2nesc.\u201d pg.320.<\/p>\n\n\n\n Alt\u0103 apreciere: \u201eCei patru ani de facultate mi-au adus numeroase satisfac\u0163ii. Am studiat \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at multe. Am studiat cu perseveren\u0163\u0103 \u015fi pl\u0103cere la toate disciplinele, convins c\u0103 tot ce se \u00eenva\u0163\u0103 temeinic \u00een \u015fcoal\u0103 este un bun foarte valoros c\u00e2\u015ftigat pentru toat\u0103 via\u0163a.\u201d Iancu Wexler din Roman, jud, Neam\u0163, pg.585.<\/p>\n\n\n\n \u201eA\u015f aminti pe I. D. L\u0103udat, N. I. Popa \u015fi C. Ciopraga care ne fascinau cu prelegerile lor sau cu excursiile literare organizate la casele memoriale ale marilor no\u015ftri scriitori, precum: M. Sadoveanu, O. Goga, V. Alecsandri, M. Eminescu, I. Creang\u0103 \u015fi al\u0163ii.\u201d Ten\u0163a Pivniceru Sima din Ia\u015fi, pg. 433-434.<\/p>\n\n\n\n \u00cen perioada studen\u0163iei noastre, o parte din scriitorii rom\u00e2ni erau \u201einterzi\u015fi\u201d, iar operele lor erau plasate \u00een depozite \u201esecrete\u201d, la care nu prea aveam acces. De asemenea, nu existau cursuri tip\u0103rite sau xeroxate, \u00eenv\u0103\u0163am doar dup\u0103 noti\u0163e \u015fi dup\u0103 parcurgerea bibliografiei \u201epermise\u201d.<\/p>\n\n\n\n * * *<\/p>\n\n\n\n A existat \u015fi o latur\u0103 mai pu\u0163in luminoas\u0103 \u00een existen\u0163a noastr\u0103 de studen\u0163i.<\/p>\n\n\n\n O prim\u0103 opinie: \u201eCum s\u0103 aduni at\u00e2tea c\u00e2te s-au petrecut \u00een ace\u015fti ani, \u00een doar c\u00e2teva pagini? \u015ei mai ales cu ce s\u0103 \u00eencepi? F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, g\u00e2ndurile se duc \u00een primul r\u00e2nd la acei ani tineri, petrecu\u0163i \u00eempreun\u0103. \u00cemi trec prin minte tot felul de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, aparent f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele. Puse cap la cap, ele au \u00eensemnat anii tinere\u0163ii noastre pline de lipsuri \u015fi frustr\u0103ri, dar \u015fi de speran\u0163e \u015fi visuri.<\/p>\n\n\n\n Cine ar crede ast\u0103zi c\u0103 primeam ap\u0103 cald\u0103 dou\u0103 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi atunci f\u0103cea baie cine apuca. \u00cen rest, ne sp\u0103lam cu ap\u0103 rece, care iarna ne \u00eenghe\u0163au \u015fi sufletele nu numai s\u00e2ngele.\u201d Adelina Burduja Topora\u015f din Vaslui, pg.112.<\/p>\n\n\n\n \u201eA\u015f aminti \u00abscrie Elena Andra\u015f Pricop din Bac\u0103u\u00bb de pantofii no\u015ftri cu blacheuri \u015fi infernalele lor caden\u0163e pe s\u0103lile Universit\u0103\u0163ii sau despre hainele noastre cump\u0103rate pe puncte, despre r\u00e2ndul care se \u00eentindea p\u00e2n\u0103 la la poarta c\u0103minului pentru o buc\u0103\u0163ic\u0103 de margarin\u0103 sau halva sau cum ne \u201eprocuram\u201d \u00abfuram\u00bb din gar\u0103 lemne \u015fi c\u0103rbuni cu care mai topeam promoroaca de pe zidurile fostei pu\u015fc\u0103rii care, atunci, era c\u0103minul nostru studen\u0163esc.\u201d pg. 62.<\/p>\n\n\n\n Alt\u0103 amintire trist\u0103: \u201eAm \u00eenceput studen\u0163ia locuind \u00een c\u0103min, dar \u00een anul al II-lea am fost scoase chiar din acel c\u0103min s\u0103r\u0103c\u0103cios, friguros \u015fi aglomerat, eu fiind fiic\u0103 de preot iar Lica (Elena Andra\u015f Pricop) probabil dep\u0103\u015fea venitul acceptabil av\u00e2nd ambii p\u0103rin\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori. \u00abCazul n-a fost singular\u00bb.<\/p>\n\n\n\n Ne-am mutat \u00eempreun\u0103 la o gazd\u0103. Aici ocupam o c\u0103mar\u0103 cu o sob\u0103 metalic\u0103 \u015fi dormeam pe o lad\u0103\u201d. Elena Ba\u015fceau\u015f Acameni\u0163oaiei din Ia\u015fi, pg. 66-67.<\/p>\n\n\n\n \u201eSigur c\u0103 anii de facultate au fost frumo\u015fi \u2013 precizeaz\u0103 Georgeta Pavel Tatulea din Dorohoi, jud. Boto\u015fani \u2013 \u00een ciuda faptului c\u0103 \u00een dormitor erau 46 de fete (c\u00e2te dou\u0103 \u00een pat), c\u0103 la cantin\u0103 se d\u0103dea (seara) mereu cunoscutul \u00abcrep\u00bb (gri\u015f fiert \u015fi \u00eendulcit), c\u0103 iarna \u00eenv\u0103\u0163am \u00een scara podului, cu p\u0103tura pe mine (unde era singurul bec aprins pentru c\u0103 lumina se stingea la orele 22), iar vara \u00een b\u0103l\u0103riile dinspre R\u00e2pa Galben\u0103.\u201d pg. 425.<\/p>\n\n\n\n Rodica Radu R\u0103\u015fcanu din Ia\u015fi men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 \u201en-a avut burs\u0103 de stat, de\u015fi lua examenele cu note maxime, pentru c\u0103 salariile cumulate ale p\u0103rin\u0163ilor ei (\u00eenv\u0103\u0163\u0103tori) dep\u0103\u015feau plafonul dat de Minister cu 8 lei. Salariul unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor era pe atunci 404 lei. A luat masa clandestin pe o jum\u0103tate de cartel\u0103 \u015fi a dormit, \u00een pat, tot clandestin, cu o alt\u0103 coleg\u0103, \u00een to\u0163i anii de facultate.\u201d pg. 466.<\/p>\n\n\n\n \u015ei b\u0103ie\u0163ii s-au referit, \u00een scris, la experien\u0163ele tr\u0103ite ca studen\u0163i.<\/p>\n\n\n\n Iat\u0103 ce scrie Aurel Gheorghi\u0163\u0103 din Ia\u015fi:<\/p>\n\n\n\n \u201eC\u0103minul b\u0103ie\u0163ilor era acolo unde este Filarmonica. Locuiam \u00eentr-o c\u0103m\u0103ru\u0163\u0103 la parter vreo 25-30 de in\u015fi. Singurele lucruri bune erau prieteniile \u015fi apropierea de Teatrul Na\u0163ional. De cu toamn\u0103 \u015fi p\u00e2n\u0103 prim\u0103vara t\u00e2rziu, c\u00e2nd era frig \u015fi afar\u0103 \u015fi \u00een c\u0103min, \u00een multe seri ne \u201epro\u0163\u0103peam\u201d \u00een galeria slujitorilor Thaliei. Intram pe la actori (paznicii mai \u00eenchideau ochii) sau cu acte \u00een regul\u0103 \u2013 un bilet costa, acolo sus 1,10 lei.<\/p>\n\n\n\n Doamne, ce spectacole am putut vedea! Ce mari actori jucau!\u201d, pg.157-158.<\/p>\n\n\n\n \u00cen loc de concluzie, la cele de mai sus, citez un fragment dintr-o alt\u0103 confesiune: \u201eNu vreau s\u0103 dau lec\u0163ii altor genera\u0163ii, am fost doar unii dintre tinerii acelor ani. Nu luam \u00een seam\u0103 lipsurile. Ne ajungeau tinere\u0163ea. Poate c\u0103 situa\u0163iile grele au cimentat \u015fi mai mult leg\u0103tura dintre noi.<\/p>\n\n\n\n Cred c\u0103 fiecare genera\u0163ie are un timp al ei predestinat.\u201d Elena Andra\u015f Pricop din Bac\u0103u, pg. 62 .<\/p>\n\n\n\n (continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Elena DIDOIU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eDeschide cartea, ca s\u0103 \u00eenve\u0163i ce au g\u00e2ndit al\u0163ii, \u00eenchide cartea, ca s\u0103 g\u00e2nde\u015fti tu \u00eensu\u0163i.\u201d (Din \u00een\u0163elepciunea lumii) (urmare din num\u0103rul trecut) Ce a \u00eensemnat trecerea celor aproape 100 de absolven\u0163i de liceu prin Facultatea de Filologie?…<\/p>\n