{"id":25108,"date":"2024-02-26T11:31:50","date_gmt":"2024-02-26T11:31:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25108"},"modified":"2024-02-26T11:31:50","modified_gmt":"2024-02-26T11:31:50","slug":"sarmana-limba-romana-%e2%99%a6-cum-mai-conjugam-verbele","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/sarmana-limba-romana-%e2%99%a6-cum-mai-conjugam-verbele\/","title":{"rendered":"S\u0103rmana limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u2666 Cum mai conjug\u0103m verbele?"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Nu contest nevoia apari\u0163iei unei noi edi\u0163ii a Dic\u0163ionarului ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne<\/em>, (DOOM3<\/em>). Lingvi\u015ftii, filologii, teoreticienii, profesorii, elevii, oamenii care vor s\u0103 scrie corect, s\u0103 pronun\u0163e corect, care vor s\u0103 aib\u0103 proprietatea termenilor, oamenii care vor s\u0103 \u00eenve\u0163e cuvinte, au permanent\u0103 nevoie de dic\u0163ionare \u201eaduse la zi\u201d. Dar ce \u00eenseamn\u0103 \u201eaduse la zi\u201d? Din punctul meu de vedere, adus la zi \u00eenseamn\u0103 dic\u0163ionare c\u00e2t mai apropiate de adjectivul complet \u015fi care cuprind formele actuale ale lexemelor. Evident, de aici se nasc dou\u0103 \u00eentreb\u0103ri: ce implic\u0103 formularea \u201ec\u00e2t mai aproape de adjectivul complet\u201d? \u015fi ce \u00een\u0163elegem prin \u201eformele actuale ale cuvintelor\u201d?<\/em><\/p>\n\n\n\n

La prima \u00eentrebare, cei mai mul\u0163i au r\u0103spuns \u015fi vor r\u0103spunde c\u0103 noul dic\u0163ionar normativ trebuia s\u0103 cuprind\u0103 \u2013 a\u015fa cum, de altfel, \u015fi cuprinde \u2013 toate cuvintele, structurile folosite de vorbitori nativi de limba rom\u00e2n\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 decenii, chiar dac\u0103 cvasimajoritatea acestor cuvinte\/structuri nu reprezint\u0103 nimic altceva dec\u00e2t ni\u015fte barbarisme stridente. Am mai precizat c\u0103 prefer aurita cale de mijloc<\/em>, a\u015fa c\u0103 nu pot fi b\u0103nuit\u0103 de neologismo fobie sau de neao\u015fismofilie. Pot oric\u00e2nd folosi un neologism, chiar \u015fi neadaptat la sistemul fonetic \u015fi grafic al limbii rom\u00e2ne, dac\u0103 acela este cuv\u00e2ntul care exprim\u0103 cel mai bine, cel mai clar, cel mai limpede ceea ce eu vreau s\u0103 transmit, respectiv ceea ce eu vreau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 interlocutorul meu. Cu toate acestea, nu pot accepta ideea ca n barbarisme, anglicisme \u00een mare parte, s\u0103 fie introduse \u00een dic\u0163ionarul normativ al limbii rom\u00e2ne \u015fi \u00een Dic\u0163ionarul explicativ al limbii rom\u00e2ne<\/em> (DEX<\/em>) doar pentru c\u0103 uzul o impune.<\/p>\n\n\n\n

Moda lingvistic\u0103 actual\u0103 (preiau structura din titlul c\u0103r\u0163ii scrise de Gligor Grui\u0163\u0103, Moda lingvistic\u0103 actual\u0103. Norma, uzul \u015fi abuzul<\/em>) a fost criteriul fundamental \u00een elaborarea celei mai recente edi\u0163ii a DOOM. Cred c\u0103 ar fi de prisos s\u0103 spun c\u0103 ce este la mod\u0103 azi, chiar \u015fi c\u00e2nd vine vorba de moda lingvistic\u0103, nu va mai fi de actualitate peste un timp. Pe acest principiu, eu \u015fi al\u0163ii ca mine nu ar trebui s\u0103 fim speria\u0163i. Barbarismele de azi vor disp\u0103rea \u00een timp. Totu\u015fi, ra\u0163ionamentul nostru trebuie s\u0103 fie \u015fi mai aproape de \u0163es\u0103tura limbii rom\u00e2ne. Dac\u0103 acum ea este alc\u0103tuit\u0103 \u015fi din at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea fire neadecvate, dar evanescente, peste un timp ce va r\u0103m\u00e2ne? Vor r\u0103m\u00e2ne enorm de multe goluri care nu vor mai putea fi cusute nicic\u00e2nd cu t\u00e2lcuite cuvinte rom\u00e2ne\u015fti, fiindc\u0103 acestea din urm\u0103 au fost trecute \u00een fondul arhaic al limbii atunci c\u00e2nd firele de tort<\/em> au fost \u00eempletite \u2013 sau mixate? \u2013 cu a\u0163ele de import. Cei care \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 acum o limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 semibarbar\u0103, la autoexilarea din limba rom\u00e2n\u0103 a barbarismelor de acum, ei vor \u00eenlocui acei termeni tot cu xenisme, nicidecum cu cuvinte rom\u00e2ne\u015fti. Deci, odat\u0103 cu acceptarea mult prea multor termeni str\u0103ini neadapta\u0163i la sistemul fonetic \u015fi grafic al limbii rom\u00e2ne, pentru care exist\u0103 \u015fi corespondent perfect \u00een limba rom\u00e2n\u0103, se pierde definitiv \u015fansa ca bog\u0103\u0163ia limbii rom\u00e2ne s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neafectat\u0103, precum \u015fi \u015fansa s\u0103 auzim c\u00e2t mai des vorbindu-se \u00een splendida noastr\u0103 limb\u0103 rom\u00e2n\u0103. Astfel, prin formularea c\u00e2t mai aproape de adjectivul \u201ecomplet\u201d<\/em>, eu \u00een\u0163eleg, de fapt, un dic\u0163ionar care s\u0103 \u00eenregistreze aproape toate<\/em> cuvintele din limba rom\u00e2n\u0103 (cuvinte din fondul principal lexical \u015fi cuvinte din masa vocabularului), un dic\u0163ionar pentru care s\u0103 se fi scormonit \u015fi \u00een biblioteci, \u015fi \u00een satele rom\u00e2ne\u015fti, nu un dic\u0163ionar care s\u0103 cuprind\u0103 (\u015fi) toate cuvintele \u015fi structurile lexicale la mod\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Trec\u00e2nd la cea de a doua \u00eentrebare. Cred c\u0103 formele actuale ale cuvintelor trebuie s\u0103 fie formele care s-au impus \u00een limb\u0103, care au r\u0103mas \u00een urma diferitelor fenomene fonetice \u015fi morfologice. Deci, forme actuale<\/em> \u00eenseamn\u0103 formele din prezent ale cuvintelor care alc\u0103tuiesc vocabularul limbii rom\u00e2ne, \u015fi nu cuvinte la mod\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Din declara\u0163iile autorilor DOOM [edi\u0163ia a III-a] am aflat c\u0103 a fost aplicat acest principiu, a\u015fa cum era absolut normal. Tocmai de aceea am fost mirat\u0103 s\u0103 aflu c\u0103 din 2021, de la apari\u0163ia DOOM2, eu am vorbit gre\u015fit de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd am spus, oltene\u015fte, Fusei la \u015fcoal\u0103<\/em>. Dac\u0103 alc\u0103tuirea noului DOOM s-a bazat pe uzul limbii, m\u0103 \u00eentreb cine \u015fi unde spune Eu azi fui la \u015fcoal\u0103?<\/em> \u00cen Oltenia, verbul a fi<\/em> era, este \u015fi va fi conjugat cel mai des la perfect simplu astfel: eu fusei, tu fuse\u015fi, el\/ea fu, noi fuser\u0103m, voi fuser\u0103\u0163i, ei\/ele fur\u0103<\/em>. DOOM3 impune \u00eens\u0103 \u2013 exclusiv \u2013 forma fui<\/em>, la persoana I, num\u0103rul singular, a\u015fa cum rezult\u0103 din articolul de dic\u0163ionar: \u201e[…] 1 sg. fui, 1 pl. fur\u0103m, m.m.c.p. 1 pl. fuseser\u0103m […]\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere \u015fi forma de persoana I, num\u0103rul plural, \u00eenregistrat\u0103 \u00een DOOM3, deducem c\u0103 verbul a fi trebuie conjugat la perfectul simplu astfel: fui, fu\u015fi, fu, fur\u0103m, fur\u0103\u0163i, fur\u0103<\/em>. A\u015fadar, Fui la \u015fcoal\u0103!<\/em>\u2026<\/p>\n\n\n\n

Am consultat dic\u0163ionarul \u015fi pentru verbul a avea<\/em>. Am aflat urm\u0103toarele: \u201e!avea (a\u2053) vb. […] perf. s. 1 sg. avui<\/em>, 1 pl. avur\u0103m<\/em>, m.m.c.p. 1 pl. avuseser\u0103m<\/em> […]\u201d. Deducem iar\u0103\u015fi c\u0103 verbul a avea<\/em> trebuie conjugat la perfect simplu: avui, avu\u015fi, avu, avur\u0103m, avur\u0103\u0163i, avur\u0103<\/em> \u015fi nu ca p\u00e2n\u0103 acum: avusei, avuse\u015fi, avu, avuser\u0103m, avuser\u0103\u0163i, avur\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Interesant este c\u0103 mai-mult-ca-perfectul verbului a fi<\/em> r\u0103m\u00e2ne la formele consacrate: fusesem, fusese\u015fi, fusese, fuse ser\u0103m, fuseser\u0103\u0163i, fuseser\u0103<\/em>, dac\u0103 avem \u00een vedere precizarea din DOOM3 c\u0103 la mai-mult-ca-perfect, persoana I, num\u0103rul plural forma corect\u0103 este fuseser\u0103m<\/em>. Tot dup\u0103 vechile reguli gramaticale (radical + sufix\/morfem gramatical de perfect simplu + sufixul\/morfemul gramatical -se- de mai-mult-ca-perfect + desinen\u0163e de num\u0103r + desinen\u0163e personale) r\u0103m\u00e2ne \u015fi mai-mult-ca-perfectul verbului a avea<\/em>, adic\u0103 DOOM3 impune la mai-mult-ca-perfect formele: avusesem, avusese\u015fi, avusese, avuseser\u0103m, avuseser\u0103\u0163i, avuseser\u0103<\/em> \u015fi nu formele de mai-mult-ca-perfect care s-ar putea forma de la formele actuale de perfect simplu, adic\u0103: avusem, avuse\u015fi, avuse, avuser\u0103m, avuser\u0103\u0163i, avuser\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, logica \u2013 gramatical\u0103 ori de alt fel \u2013 nu ne spune c\u0103 formele corecte de perfect simplu ale verbului a fi<\/em> \u015fi ale verbului a avea<\/em> sunt, de fapt, cele vorbite \u00een Oltenia, \u00een Banat, \u00een Cri\u015fana \u015fi \u00een Maramure\u015f \u015fi cele care \u00eenc\u0103 ajut\u0103 la formarea timpului mai-mult-ca-perfect, a\u015fa cum limpede arat\u0103 conjug\u0103rile exemplificate?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, cred c\u0103 premisa cum c\u0103 au fost normate formele \u015fi cuvintele cel mai des utilizate nu este, nu mai este o explica\u0163ie pentru modific\u0103rile de ne\u00een\u0163eles impuse ca forme corecte \u00een edi\u0163ia a III-a a Dic\u0163ionarului ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult, \u00een acela\u015fi dic\u0163ionar [precum \u015fi \u00een precedentul] g\u0103sim \u015fi alte situa\u0163ii f\u0103r\u0103 sens. \u00cen clasa a III-a, elevii \u00eenva\u0163\u0103 c\u0103 prenumele Ion, dar \u015fi prenumele Ioana se despart \u00een silabe [i-on], [i-oa-na], potrivit unei reguli de desp\u0103r\u0163ire \u00een silabe [dou\u0103 vocale al\u0103turate se despart, de regul\u0103, \u00een hiat]. Dar, cum, de fapt, numele nu se despart \u00een silabe \u2013 potrivit altei reguli \u2013 DOOM3 nu \u00eenregistreaz\u0103 substantivul propriu Ion<\/em>, ci doar substantivul comun ion<\/em>, desp\u0103r\u0163it [i-on]. \u00cens\u0103 g\u0103sim \u00een acela\u015fi dic\u0163ionar \u015fi cuvintele: iod, iodat, iodic, iodism, iodiza, iodizare<\/em>. Cuv\u00e2ntul iod, de exemplu, nu apare desp\u0103r\u0163it \u00een silabe, celelalte toate se despart: [io-dat], [io-dic] etc. Prin urmare, \u00een\u0163eleg, \u00een\u0163elegem c\u0103 lexemul iod<\/em> este monosilabic. Iar dac\u0103 iod<\/em> este un cuv\u00e2nt monosilabic, de ce cuv\u00e2ntul ion<\/em> este bisilabic?<\/p>\n\n\n\n

Acestea toate constituie contraargumentele mele la concluzia, la argumentul c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 actual\u0103 a fost criteriul absolut, principiul singular, care a impus con\u0163inutul edi\u0163iei din anul 2021 a Dic\u0163ionarului ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne<\/em>. \u00cen multe cazuri lipsesc tocmai formele uzuale, statornicite, multe dintre ele, chiar prin reguli \u00eenv\u0103\u0163ate acum mul\u0163i ani \u00een \u015fcoal\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 precizez c\u0103 textul de fa\u0163\u0103 este o simpl\u0103 constatare a unor situa\u0163ii, nu o contestare a DOOM3, care a presupus un efort uria\u015f din partea autorilor \u015fi care r\u0103m\u00e2ne, pentru noi to\u0163i, p\u00e2n\u0103 la publicarea unei noi edi\u0163ii, dic\u0163ionarul normativ al limbii rom\u00e2ne. (N.R.<\/strong> Preluare din Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> nr. 46\/2023)<\/p>\n\n\n\n

Alexandra Florina M\u0102NESCU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu contest nevoia apari\u0163iei unei noi edi\u0163ii a Dic\u0163ionarului ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne, (DOOM3). Lingvi\u015ftii, filologii, teoreticienii, profesorii, elevii, oamenii care vor s\u0103 scrie corect, s\u0103 pronun\u0163e corect, care vor s\u0103 aib\u0103 proprietatea termenilor, oamenii care vor…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,479],"tags":[],"class_list":["post-25108","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-268-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25108","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25108"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25108\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25110,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25108\/revisions\/25110"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25108"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25108"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25108"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}