{"id":25163,"date":"2024-02-26T12:30:58","date_gmt":"2024-02-26T12:30:58","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25163"},"modified":"2024-02-26T12:30:58","modified_gmt":"2024-02-26T12:30:58","slug":"titu-maiorescu-ctitor-de-cultura-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/titu-maiorescu-ctitor-de-cultura-romaneasca\/","title":{"rendered":"Titu Maiorescu, ctitor de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/10-ap269-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"157\" height=\"219\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/10-ap269-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-25164\" style=\"width:234px;height:auto\"\/><\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Figur\u0103 proeminent\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti din secolul al XIX-lea, Titu Maiorescu s-a n\u0103scut la Craiova, la mijlocul lunii februarie a anului 1840. A\u015fadar, \u00een acest an, s-au \u00eemplinit 184 de ani de la na\u015fterea c\u0103rturarului. Critic literar, teoretician literar, filosof \u015fi om de stat, el ne-a l\u0103sat o impresionant\u0103 oper\u0103, \u00een care dezvolt\u0103 o abordare critic\u0103 sistemic\u0103, elabor\u00e2nd \u015fi principiile estetice pe care le-a aplicat \u00een evaluarea operelor literare. Domeniile de manifestare ale spiritului critic maiorescian sunt numeroase \u015fi includ studii despre limb\u0103, literatur\u0103, cultur\u0103, estetic\u0103 \u015fi filosofie.<\/p>\n\n\n\n<p>Lider al cenaclului literar de la <em>Junimea<\/em>, Maiorescu a promovat, al\u0103turi de colegii s\u0103i junimi\u015fti, o estetic\u0103 realist\u0103 \u015fi o critic\u0103 literar\u0103 bazate pe ra\u0163ionalism \u015fi echilibru, prin: introducerea unor elemente de ra\u0163ionalism \u00een critic\u0103; respingerea unei abord\u0103ri subiective \u015fi emo\u0163ionale a operelor literare; sus\u0163inerea valorilor clasice; promovarea unui echilibru \u00eentre forma artistic\u0103 \u015fi con\u0163inut; criticarea exceselor romantismului \u015fi ale naturalismului.<\/p>\n\n\n\n<p>Cenaclul <em>Junimea<\/em> a fost un important centru cultural \u015fi literar, unde s-au discutat \u015fi au fost dezvoltate idei importante privind literatura \u015fi cultura rom\u00e2neasc\u0103. Pentru a sus\u0163ine aceste afirma\u0163ii, aducem c\u00e2teva argumente extrase din opera maiorescian\u0103 \u2013 argumente care vizeaz\u0103 dezvoltarea limbii rom\u00e2ne: introducerea alfabetului latin, adoptarea ortografiei fonetice, combaterea etimologismului, \u00eembog\u0103\u0163irea vocabularului cu neologisme, respingerea calcului lingvistic, discreditarea stric\u0103torilor de limb\u0103 \u015fi ridiculizarea be\u0163iei de cuvinte.<\/p>\n\n\n\n<p>Un portret \u2013 \u00een adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului \u2013 \u00eei face Alexandru Vlahu\u0163\u0103. Pentru frumuse\u0163ea acestuia, \u00eel red\u0103m \u00een \u00eentregime: \u201eTalie mijlocie, conforma\u0163ie puternic\u0103; figur\u0103 calm\u0103, de o seriozitate impun\u0103toare. \u00cen vorb\u0103, \u00een privire, \u00een gest, p\u0103streaz\u0103-ntotdeauna aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 \u015fi siguran\u0163\u0103, a omului care se observ\u0103 \u015fi se simte st\u0103p\u00e2n pe el. O bogat\u0103 cultur\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi literar\u0103 d\u0103 acestei naturi, a\u015fa de bine \u00eenzestrate, o distinc\u0163ie \u015fi-o superioritate remarcabil\u0103. Gust rafinat, sim\u0163ire dreapt\u0103, vedere limpede \u015fi de o extraordinar\u0103 agerime; d. Maiorescu e un ne\u00eentrecut cunosc\u0103tor de tot ce e art\u0103. El \u015ftie s\u0103 admire, \u015fi din tot sufletul admir\u0103 ce e frumos, chiar c\u00e2nd opera ar veni de la un om care i-ar fi ur\u00e2t. \u00centotdeauna a c\u0103utat s\u0103 adune \u00een jurul s\u0103u, s\u0103 pov\u0103\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eendemne la munc\u0103, pe tinerii \u00een care descoperea un \u00eenceput de talent. Pe mul\u0163i i-a scos la lumin\u0103; cu unii s-a \u00een\u015felat.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Personalitate respectat\u0103 a vie\u0163ii literare \u015fi culturale, mentor pentru tinerii talenta\u0163i, <em>spiritus rector<\/em> al junimismului, a cuprins \u00een sfera sa de influen\u0163\u0103 pe to\u0163i aceia care au avut ceva de spus \u00een cultura \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XX-lea. Prietenia lui Maiorescu o c\u0103utau mul\u0163i, deoarece \u201eera legitim\u0103 m\u0103gulire de a fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu marele \u015fi ne\u00eentrecutul profesor, la ale c\u0103rui cursuri se \u00eengr\u0103m\u0103deau auditorii p\u00e2n\u0103 la asfixiere&#8230; \u2013 cu marele critic, \u00eentemeietor de \u015fcoal\u0103, prieten al lui Alecsandri, Eminescu, Creang\u0103, Caragiale, Odobescu \u015fi al at\u00e2tor al\u0163i oameni cu care se m\u00e2ndre\u015fte neamul nostru (I. Al. Br\u0103tescu-Voine\u015fti)\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p><em>O cercetare critic\u0103 asupra poeziei rom\u00e2ne de la 1867<\/em> con\u0163ine limpede estetica maiorescian\u0103 al c\u0103rei miez poate fi rezumat astfel: \u015ftiin\u0163a se ocup\u0103 cu adev\u0103rul, iar poezia \u2013 cu frumosul; altfel spus, \u201econdi\u0163iunea\u201d material\u0103 \u015fi \u201econdi\u0163iunea\u201d ideal\u0103 a poeziei. Existen\u0163a unei idei \u015fi a unei forme sunt condi\u0163iile de temelie ale frumosului.<\/p>\n\n\n\n<p>N\u0103scut\u0103 din dorin\u0163a de a stimula o literatur\u0103 original\u0103, revista \u201eConvorbiri literare\u201d ap\u0103rea, la Ia\u015fi, \u00een data de 1 martie 1867. Continuatoare vrednic\u0103 a \u201eDaciei literare\u201d \u015fi a \u201eRom\u00e2niei literare\u201d, revista avea s\u0103 publice, \u00een paginile sale, o pleiad\u0103 de scriitori care activau \u00een acea perioad\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i cunoscu\u0163i ori promov\u00e2ndu-i.<\/p>\n\n\n\n<p>Maiorescu spunea despre <em>Luceaf\u0103r<\/em> c\u0103 \u201eeste un om al timpului modern, cultura lui individual\u0103 st\u0103 la nivelul culturii europene de ast\u0103zi\u201d. Deducem, astfel, c\u0103 rela\u0163ia criticului literar cu Eminescu a fost complex\u0103 \u015fi, bine\u00een\u0163eles, nu poate fi redus\u0103 doar la c\u00e2teva aspecte. Ad\u0103ug\u0103m \u015fi urm\u0103torul fragment la portretul pe care Maiorescu \u00eel face poetului na\u0163ional: \u201eDeprins cu cercetarea adev\u0103rului, sincer mai \u00eent\u00e2i de toate, poeziile lui sunt subiectiv adev\u0103rate nu numai atunci c\u00e2nd exprim\u0103 o intui\u0163ie a naturii sub form\u0103 descriptiv\u0103, o sim\u0163ire de amor uneori vesel\u0103, adeseori melancolic\u0103, ci \u015fi atunci c\u00e2nd trec peste marginea lirismului individual \u015fi \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 \u015fi reprezint\u0103 un sim\u0163\u0103m\u00e2nt na\u0163ional sau umanitar\u201d (\u201eEminescu \u015fi poeziile lui\u201d). Predic\u0163ia maiorescian\u0103, conform c\u0103reia literatura poetic\u0103 rom\u00e2n\u0103 va \u00eencepe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului eminescian, a devenit \u00een timp un adev\u0103rat <em>herb<\/em> (blazon) al valorii.<\/p>\n\n\n\n<p>Influen\u0163at de filosofia german\u0103 (Immanuel Kant, Friedrich Schelling), Titu Maiorescu respinge abord\u0103rile subiective \u015fi emo\u0163ionale \u00een critic\u0103 \u015fi introduce elemente ale ra\u0163ionalismului \u015fi logicii, sus\u0163in\u00e2nd, totodat\u0103, valorile clasice, echilibrul \u015fi armonia operelor literare. Critic\u0103, de asemenea, excesele romantismului \u015fi ale naturalismului, pled\u00e2nd pentru unitatea dintre forma artistic\u0103 \u015fi con\u0163inut.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Formele f\u0103r\u0103 fond<\/em> se refer\u0103 la operele literare \u00een care forma sau stilul sunt considerate mai importante dec\u00e2t con\u0163inutul sau mesajul. Maiorescu critic\u0103 tendin\u0163a estetismului exagerat, care acord\u0103 prioritate absolut\u0103 formei \u015fi frumuse\u0163ii exterioare a operei literare, \u00een detrimentul semnifica\u0163iei \u015fi con\u0163inutului s\u0103u; critica <em>formelor f\u0103r\u0103 fond<\/em> se \u00eendreapt\u0103 \u015fi spre anumite excese ale romantismului (concentrarea exagerat\u0103 pe sentimente \u015fi pe con\u0163inutul estetic), dar \u00eencurajeaz\u0103 o abordare critic\u0103 menit\u0103 s\u0103 evalueze at\u00e2t aspectele formale, c\u00e2t \u015fi pe cele de con\u0163inut ale operelor. Este important de men\u0163ionat c\u0103 aceast\u0103 teorie reflect\u0103 preferin\u0163ele autorului \u00een privin\u0163a criticii literare \u015fi nu reprezint\u0103 neap\u0103rat o viziune universal\u0103 sau definitiv\u0103 asupra crea\u0163iei literare.<\/p>\n\n\n\n<p>De men\u0163ionat, de asemenea, c\u0103, \u00een calitatea sa de om de stat, Maiorescu a ocupat func\u0163ii importante \u00een guvern, av\u00e2nd o contribu\u0163ie major\u0103 la modernizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior din Rom\u00e2nia, dar nu numai \u00een acest domeniu.<\/p>\n\n\n\n<p>Cu toate acestea, nu dorim s\u0103 l\u0103s\u0103m a se \u00een\u0163elege c\u0103 Maiorescu a fost numai elogiat; dimpotriv\u0103: \u201es-a \u00eenchis cu lan\u0163uri de fier \u00een formulele sale estetice, politice sau filosofice, crez\u00e2ndu-se infailibil ca un Dalai-Lama, autoritar, m\u00e2nios c\u00e2teodat\u0103, n-a tolerat \u00een jurul lui dec\u00e2t admiratori f\u0103r\u0103 rezerv\u0103. Cre\u00e2ndu-\u015fi Olimpul, zeii inferiori n-au lipsit s\u0103 se grupeze la picioarele tronului. Timp de peste o jum\u0103tate de veac, cuv\u00e2ntul lui Maiorescu a fost liter\u0103 de evanghelie pentru cenaclul <em>Junimii<\/em>\u201d (Ion Foti). Spre sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, \u00een 1915, c\u00e2nd l-a cunoscut \u015fi Victor Eftimiu, Maiorescu era \u201eun mo\u015fneag \u00eent\u00e2rziat, mirat c\u0103 veacul trece peste el \u2013 umbr\u0103 venerabil\u0103 pe care o salut\u0103 to\u0163i, dar o urmeaz\u0103 prea pu\u0163ini&#8230; Contempla evenimentele cu olimpian\u0103 \u00een\u0103creal\u0103, at\u00e2t c\u00e2t poate fi de \u00een\u0103crit\u0103 o divinitate \u2013 adic\u0103 imperceptibil \u015fi suveran \u2013 ironic\u0103, dispre\u0163uitoare \u015fi indulgent\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cencheiem \u00eentr-o not\u0103 optimist\u0103, preciz\u00e2nd c\u0103 \u00eensu\u015fi Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea \u2013 orator de \u00eenalt\u0103 clas\u0103 \u2013 \u00eei vorbea unui prieten despre Maiorescu \u00een ace\u015fti termeni: \u201etitan al cuv\u00e2ntului&#8230; pe care neamul rom\u00e2nesc a fost \u00een stare s\u0103-l z\u0103misleasc\u0103 \u00een Titu Liviu Maiorescu\u201d, numindu-l \u201ep\u0103rintele bunului-sim\u0163 al literaturii rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Figur\u0103 proeminent\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti din secolul al XIX-lea, Titu Maiorescu s-a n\u0103scut la Craiova, la mijlocul lunii februarie a anului 1840. A\u015fadar, \u00een acest an, s-au \u00eemplinit 184 de ani de la na\u015fterea c\u0103rturarului. Critic literar, teoretician literar, filosof&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/titu-maiorescu-ctitor-de-cultura-romaneasca\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,479],"tags":[],"class_list":["post-25163","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-268-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25163","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25163"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25163\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25165,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25163\/revisions\/25165"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25163"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25163"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25163"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}