{"id":25166,"date":"2024-02-26T12:34:53","date_gmt":"2024-02-26T12:34:53","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25166"},"modified":"2024-02-26T12:34:53","modified_gmt":"2024-02-26T12:34:53","slug":"pro-didactica-violenta-in-familie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/scoala-nemteana-la-zi\/pro-didactica-violenta-in-familie\/","title":{"rendered":"PRO DIDACTICA – Violen\u021ba \u00een familie"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

O serie de orient\u0103ri sociologice abordeaz\u0103 problema raportului dintre educa\u0163ia copiilor \u015fi mass-media. \u00cen acest sens, s-au conturat dou\u0103 curente. Unul consider\u0103 c\u0103 violen\u0163a este promovat\u0103 prin mass-media, c\u0103 ea afecteaz\u0103 negativ socializarea copilului, ce poate vedea p\u00e2n\u0103 la 14.000 de mor\u0163i violente la TV numai \u00een copil\u0103rie, \u015fi c\u0103 mass-media contribuie la cre\u015fterea num\u0103rului comportamentelor deviante, \u00een special a delincven\u0163ei (sub toate formele ei). Al doilea curent se bazeaz\u0103 pe ideea c\u0103 mass-media nu manipuleaz\u0103 individul, ci este op\u0163iunea acestuia de a utiliza dup\u0103 cum dore\u015fte mijloacele mass-media.<\/p>\n\n\n\n

Deseori vedem \u00een jurnalele televizate sau citim \u00een ziare despre acte de violen\u0163\u0103 produse \u00een \u015fcoli. Drumul de la micile ne\u00een\u0163elegeri dintre elevi, c\u0103tre marea violen\u0163\u0103 este foarte scurt, arat\u0103 reprezentan\u0163i ai Poli\u0163iei \u015fi de aceea trebuie s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Un studiu sociologic a ar\u0103tat c\u0103 o parte din elevii chestiona\u0163i declar\u0103 c\u0103 sunt agresa\u0163i verbal \u015fi uneori chiar \u015fi fizic acas\u0103, iar al\u0163ii spun c\u0103 sunt agresa\u0163i verbal acas\u0103 \u015fi la \u015fcoal\u0103. Violen\u0163a \u00een familie reprezint\u0103 abuzul fizic, emo\u021bional, verbal, psihic etc., ce se poate exercita \u00eentre oricare membri ai familiei (ex.: p\u0103rinte-fiu; \u00eentre p\u0103rin\u0163i; fiu-p\u0103rinte), iar prin ea, cu sau f\u0103r\u0103 inten\u0163ie, se poate ajunge la deces.<\/p>\n\n\n\n

Abuzul verbal reprezint\u0103 cuvintele jignitoare, aruncate la furie sau inten\u0163ionat asupra victimei. Abuzul psihic, emo\u0163ional este abuzul ce se manifest\u0103 prin intimidarea emo\u0163ional\u0103 etc. \u00cen general, dac\u0103 abuzul se face de p\u0103rinte \u00eempotriva unui copil sau de so\u0163 \u00eempotriva so\u0163iei, victima \u00eencerac\u0103, de fric\u0103 sau ru\u015fine, s\u0103 ascund\u0103 urm\u0103rile, cauzele abuzului. \u00cen aceste cazuri apare \u015fantajul sau amenin\u0163area. Cauzele abuzului de orice fel sunt nenum\u0103rate dar cele mai dese sunt: consumul de b\u0103uturi alcoolice, problemele financiare, problemele sentimentale, cuvinte spuse cu sau f\u0103r\u0103 inten\u0163ie, simplul caracter violent al \u201eagresorului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Copilul vede acas\u0103 cum tata o bate pe mama, e afectat psihic \u015fi dup\u0103 ceva timp nu e mare lucru s\u0103 auzi c\u0103 \u015fi el l-a b\u0103tut \u00een acela\u015fi mod pe colegul de banc\u0103. Copilul traie\u015fte o traum\u0103 \u00eengrozitoare c\u00e2nd \u00ee\u015fi vede p\u0103rin\u0163ii cert\u00e2ndu-se, lovindu-se, iar aceste amintiri \u00ee\u015fi pun amprenta asupra lui pentru o perioad\u0103 nedeterminat\u0103 de timp \u015fi, mai t\u00e2rziu, va aplica \u015fi el aceea\u015fi tactic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Teoria subculturilor delincvente explic\u0103 actele antisociale prin \u015fi ca reac\u0163ie de protest fa\u0163\u0103 de normele \u015fi valorile societ\u0103\u0163ii, precum \u015fi prin dorin\u0163a indivizilor de a anihila frustr\u0103rile implicate de statusul lor marginal. Conceptul de subcultur\u0103 delincvent\u0103 este nonutilitar, \u00een sensul c\u0103 indivizii nu comit infrac\u0163iuni cu un scop material, ci pentru a se valoriza \u015fi pentru a dob\u00e2ndi o anumit\u0103 faim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Teoria reac\u0163iei sociale fa\u0163\u0103 de devian\u0163\u0103 sus\u0163ine c\u0103 actul criminal apare ca o consecin\u0163\u0103 a aplic\u0103rii unei etichete. Nu \u00eenc\u0103lcarea normei caracterizeaz\u0103 actul devian\u0163ei, ci procesul complex \u00een cursul c\u0103ruia individul este etichetat ca deviant.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen fapt, devian\u0163a \u015fi violen\u0163a sunt rezultate ale mediului familial, culturii \u015fi mediului social \u00een care se manifest\u0103 fiecare persoan\u0103. Cele dou\u0103 teorii abordeaz\u0103 problema diferen\u0163ei din perspective diferite \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 dou\u0103 dintre multiplele cauze ale violen\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n

Func\u0163ia principal\u0103 a familiei, cre\u015fterea copiilor, este distorsionat\u0103 cu largi \u015fi dramatice consecin\u0163e \u00een viitor. Perturbarea acestei func\u0163ii se petrece \u00een general, ca o stare de boal\u0103 cronic\u0103 ce se acutizeaz\u0103 \u00een momentele evenimentelor de violen\u0163\u0103. Cercet\u0103rile arat\u0103 c\u0103 \u201etrauma copiilor care cresc \u00eentr-o atmosfer\u0103 de violen\u0163\u0103, chiar dac\u0103 nu ei sunt victimele directe, este mai intens\u0103 \u015fi cu consecin\u0163e mai profunde \u015fi mai de durat\u0103 dec\u00e2t \u00een cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglij\u0103rii din partea p\u0103rin\u0163ilor\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-o familie dominat\u0103 de violen\u0163\u0103, copiii cresc \u00eentr-o atmosfer\u0103 \u00een care nevoile lor de baz\u0103 (nevoia de siguran\u0163\u0103, de via\u0163\u0103 ordonat\u0103, de dragoste) sunt profund neglijate. Func\u0163iile parentale nu mai pot fi \u00eemplinite. O mam\u0103, victim\u0103 a violen\u0163ei so\u0163ului, este mai pu\u0163in capabil\u0103 s\u0103 asigure \u00eengrijirile de baz\u0103 necesare copilului (hran\u0103, cas\u0103, igien\u0103, haine, s\u0103n\u0103tate fizic\u0103) sau s\u0103-l protejeze pe acesta de r\u0103niri, accidente, pericole fizice sau sociale.<\/p>\n\n\n\n

Cople\u015fit\u0103 de ru\u015fine pentru ceea ce i se \u00eentampl\u0103, de sentimentul e\u015fecului \u00een cea mai important\u0103 rela\u0163ie interpersonal\u0103, de teroare, de autoacuza\u0163ii femeia nu mai este capabil\u0103 de a juca niciunul din rolurile impuse de via\u0163\u0103 familiei. \u00cen atmosfera de violen\u0163\u0103, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-o singur\u0103tate umplut\u0103 doar de \u0163ipetele celor din jur. Aceast\u0103 situa\u0163ie este probabil si explica\u0163ia num\u0103rului mare de accidente domestice ale c\u0103ror victime sunt copiii. Copiii care cresc \u00een familii violente dezvolt\u0103 comportamente \u015fi o condi\u0163ie fizic\u0103 ce-i fac u\u015for de recunoscut. Ei prezint\u0103 probleme fizice, boli inexplicabile, expu\u015fi la accidente \u00een cas\u0103 \u015fi \u00een afara casei, dezvoltare fizic\u0103 mai lent\u0103; probleme emo\u0163ionale si mentale: anxietate m\u0103rit\u0103, sim\u0163\u0103m\u00e2nt de culpabilitate, fric\u0103 de abandon, izolare, m\u00e2nie, fric\u0103 de r\u0103niri \u015fi moarte; probleme psihologice: ne\u00eencredere \u00een sine, depresie, comparare cu via\u0163a mai fericit\u0103 a colegilor; probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlal\u0163i, probleme cu somnul, b\u0103t\u0103i, fuga de acas\u0103, sarcini la v\u00e2rste mici, rela\u0163ii pentru a sc\u0103pa de acas\u0103, mutilare, consum de droguri \u015fi alcool, comportament defensiv cu minciun\u0103; probleme \u015fcolare \u2013 ne\u00eencredere, eliminare, schimb\u0103ri bru\u015fte \u00een performan\u0163ele \u015fcolare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale.<\/p>\n\n\n\n

Un lucru mai pu\u0163in luat \u00een considerare p\u00e2n\u0103 acum este faptul c\u0103 \u00een r\u00e2ndul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid \u015fi c\u0103 pe primul loc \u00een r\u00e2ndul cauzelor se afl\u0103 climatul familial deteriorat \u015fi slaba comunicare \u00een cadrul familiei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen privin\u0163a copiilor din aceste familii, chiar dac\u0103 nu sunt lovi\u0163i de agresor, simplul fapt c\u0103 sunt martori la violen\u0163\u0103 le poate afecta dezvoltarea fizic\u0103 si psihic\u0103, cu traumatisme adeseori ireversibile asupra lor. Copiii care tr\u0103iesc \u00een medii acut violente dezvolt\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 comportamente agresive, uneori delinc\u00advente, cum ar fi consumul ilicit de droguri, aderarea la g\u0103\u015fti de cartier, abandoneaz\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 \u015fcoala iar ca adul\u0163i devin, \u00een majoritatea cazurilor, agresorii propriilor lor familii.<\/p>\n\n\n\n

Violen\u0163a nu constituie totu\u015fi, un fenomen nou, apari\u0163ia \u015fi evolu\u0163ia ei fiind str\u00e2ns legat\u0103 de evolu\u0163ia indivizilor, grupurilor, organiza\u0163iilor \u015fi societ\u0103\u0163ilor umane. Pentru acest motiv unii cercet\u0103tori \u015fi speciali\u015fti consider\u0103 c\u0103 violen\u0163a reprezint\u0103 o permanen\u0163\u0103 uman\u0103, fiind intens legat\u0103 de esen\u0163a uman\u0103 \u015fi de func\u0163ionarea societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi \u015ftim c\u0103 violen\u0163a e aceea ce \u201ealung\u0103\u201d pacea, f\u0103c\u00e2ndu-i pe oameni s\u0103 se urasc\u0103 \u00eentre ei sau, \u00een cel mai r\u0103u caz, s\u0103 se omoare unul pe altul.<\/p>\n\n\n\n

De multe ori ne afl\u0103m \u00een cazul c\u00e2nd vedem pe vreun individ ce-l tachineaz\u0103 sau de multe ori \u00eel bate pe alt individ sau pe un copil mai mic de v\u0103rsta sa. \u00cen acest moment tot curajul \u015fi m\u00e2ndria noastr\u0103 parc\u0103 ar disp\u0103rea, iar noi nu putem face nimic dec\u00e2t s\u0103 privim.<\/p>\n\n\n\n

De ce privim doar cu indiferen\u0163\u0103 la aceste abuzuri, spun\u00e2ndu-ne \u00een g\u00e2nd \u201eNu am nimic cu ei\u201d? De ce privim cu fric\u0103 \u015fi mergem mai departe ori o lu\u0103m la fug\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Lumea trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 indiferen\u0163a are acela\u015fi sf\u00e2r\u015fit ca \u015fi violen\u0163a sau, mai bine spus, indiferen\u0163a sus\u0163ine violen\u0163a.<\/p>\n\n\n\n

Prof. \u00eenv. primar Cristina-Lica MIH\u0102IASA, Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rubric\u0103 coordonat\u0103 de prof. Elena-Roxana IRINA \u2013 CCD Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bibliografie:<\/strong><\/p>\n\n\n\n

P\u0103unescu, Constantin \u2013 \u201eAgresivitatea \u015fi condi\u0163ia uman\u0103\u201d, Ed. Tehnic\u0103, Bucure\u015fti, 1994;<\/p>\n\n\n\n

R\u0103dulescu, Sorin; Banciu, Dan \u2013 \u201eIntroducere \u00een sociologia delincven\u0163ei juvenile\u201d, Ed. Medical\u0103, Bucure\u015fti, 1990;<\/p>\n\n\n\n

 Stoica-Constantin, Ana; Neculau, Adrian \u2013 \u201ePsihologia rezolv\u0103rii conflictului\u201d, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 1998.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O serie de orient\u0103ri sociologice abordeaz\u0103 problema raportului dintre educa\u0163ia copiilor \u015fi mass-media. \u00cen acest sens, s-au conturat dou\u0103 curente. Unul consider\u0103 c\u0103 violen\u0163a este promovat\u0103 prin mass-media, c\u0103 ea afecteaz\u0103 negativ socializarea copilului, ce poate vedea p\u00e2n\u0103 la 14.000…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,479],"tags":[],"class_list":["post-25166","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scoala-nemteana-la-zi","category-numarul-268-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25166","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25166"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25166\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25168,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25166\/revisions\/25168"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25166"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25166"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25166"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}