{"id":25283,"date":"2024-03-19T09:49:29","date_gmt":"2024-03-19T09:49:29","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25283"},"modified":"2024-03-19T09:49:29","modified_gmt":"2024-03-19T09:49:29","slug":"scurta-istorie-a-bienalei-lascar-vorel","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/scurta-istorie-a-bienalei-lascar-vorel\/","title":{"rendered":"Scurt\u0103 istorie a Bienalei \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Impactul cel mai mare \u00een av\u00e2ntul cultural al \u0163inutului Neam\u0163 a fost, ne\u00eendoielnic, momentul reformei administrativ-teritoriale din februarie \u015fi martie 1968. Era timpul c\u00e2nd nou \u00eenfiin\u0163atul jude\u0163 Neam\u0163 \u00ee\u015fi ad\u0103uga institu\u0163ii noi cu atribu\u0163ii \u00een domeniile lor de activitate. Acestea \u00ee\u015fi vor aduce aportul la dezvoltarea culturii nem\u0163ene pe multiple paliere. Unul dintre ele va fi crearea unor manifest\u0103ri care, \u00een deceniile ce vor urma, vor deveni nu doar tradi\u0163ionale, ci adev\u0103rate branduri culturale \u2013 Festivalul de Teatru \u2013 1969; Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d \u2013 1971; Festivalul \u201eVacan\u0163e Muzicale\u201d \u2013 1972.<\/p>\n\n\n\n

Primele dou\u0103, luate \u00een ordine cronologic\u0103, \u00ee\u015fi revendic\u0103 paternitatea de la Bienala de la Vene\u0163ia, edi\u0163ia din 1968, la care participaser\u0103 \u015fi o serie de arti\u015fti \u015fi oameni de cultur\u0103 din Neam\u0163.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Denumirea Bienalei nem\u0163ene a fost dat\u0103 de una dintre primele personalit\u0103\u0163i ale artei plastice care \u015fi-a legat destinul de ora\u015ful nostru, Lasc\u0103r Vorel, cel care s-a n\u0103scut la 29 august 1979, \u00een comuna Copou, de l\u00e2ng\u0103 Ia\u015fi. Parte a unei familii de renumi\u0163i farmaci\u015fti, se mut\u0103, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u0163ii la Piatra-Neam\u0163. Zona montan\u0103, pitoreasc\u0103 \u015fi plin\u0103 de farmec, \u00eei merge la suflet micului Vorel \u00een a\u015fa m\u0103sur\u0103 c\u0103, peste ani, el va evoca urbea nem\u0163ean\u0103 \u015fi \u00eemprejurimile at\u00e2t \u00een lucr\u0103ri plastice c\u00e2t \u015fi literare.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 vom face o periodizare a acestei manifest\u0103ri, vom constata dou\u0103 etape distincte: una \u00eenainte de 1978, cu doar cinci edi\u0163ii desf\u0103\u015furate, \u015fi o alta \u00eencep\u00e2nd cu anul 1997. \u00cenainte de a se numi \u201ebienal\u0103\u201d, manifestarea na\u0163ional\u0103 de la Piatra-Neam\u0163 a fost \u201efestival\u201d. Denumirea dat\u0103 ini\u0163ial\u0103 era justificat\u0103 de faptul c\u0103 expuneau cei mai valoro\u015fi pictori \u015fi sculptori ai \u0163\u0103rii, publicul nem\u0163ean av\u00e2nd ocazia s\u0103 vizioneze crema artei plastice rom\u00e2ne\u015fti. Organizatorii vizau chiar mai mult, aceast\u0103 \u201eapari\u0163ie insolit\u0103 \u00een via\u0163a spiritual\u0103 a jude\u0163ului \u015fi chiar a \u0163\u0103rii\u201d s\u0103 nu fie doar \u201eo simpl\u0103 confruntare a unor modalit\u0103\u0163i de exprimare artistic\u0103, analizate \u015fi evaluate pe criterii de strict\u0103 specialitate. Se \u00eencearc\u0103, \u00eentr-un context mai larg, pe fondul unui limbaj artistic de o varietate pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103, o confruntare cu publicul \u015fi o apropiere comprehensiv\u0103 a acestuia. Expozi\u0163iile prilejuite de Festival ofer\u0103 satisfac\u0163ii pentru o gam\u0103 larg\u0103 de necesit\u0103\u0163i \u015fi exigen\u0163e artistice, impun\u00e2nd discu\u0163ii, care, indiferent de punctul lor de referin\u0163\u0103, vor implica diverse componente ale rela\u0163iei art\u0103-contemporaneitate-actualitate\u201d, a\u015fa cum scria Marcel Dragotescu \u00een Catalogul expozi\u0163iilor <\/em>primei edi\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, \u00eentre 15 \u015fi 30 august 1970, se desf\u0103\u015fura prima edi\u0163ie a Festivalului de art\u0103 plastic\u0103 \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d<\/strong>, \u00een cadrul c\u0103reia au fost invita\u0163i s\u0103 expun\u0103 dou\u0103zeci \u015fi doi de arti\u015fti (\u00eentre care \u015fi doi sculptori). Colectivul pietrean era reprezentat cu lucr\u0103ri semnate de Iulia H\u0103l\u0103ucescu, Zenaida M\u0103descu, Clement Pompiliu, Nicolae Milord, Mihai M\u0103descu, Petre Petrescu, Gheorghe Iliescu<\/strong>. Lucr\u0103rile participan\u0163ilor au fost expuse \u00een nou\u0103sprezece s\u0103li ale \u015ecolii generale nr. 3 din Piatra-Neam\u0163, precum \u015fi \u00een sala de expozi\u0163ii temporare de la parterul blocului turn (Ozana).<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 succesul primei edi\u0163ii, organizatorii au plusat, oferind publicului edi\u0163iei a doua (iulie 1972) trei evenimente distincte: Expozi\u0163ia de pictur\u0103 \u015fi sculptur\u0103<\/em> (cu nume consacrate printre expozan\u0163i, precum Dan Hatmanu, Ion Pacea, Iulia H\u0103l\u0103ucescu, Ilie Boca), Expozi\u0163ia de grafic\u0103<\/em> de la Galeriile de art\u0103 din strada Bicazului \u015fi Salonul caricaturi\u015ftilor<\/em> de la Teatrul Tineretului (cu Octavian Andronic, Alexandru Clenciu printre participan\u0163i).<\/p>\n\n\n\n

Ca noutate fa\u0163\u0103 de prima edi\u0163ie, \u00een vara lui 1972, organizatorii Festivalului de arte plastice \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d au organizat o expozi\u0163ie \u015fi la Roman, \u00een fapt o retrospectiv\u0103 a crea\u0163iei artei plastice jude\u0163ene din ultimele dou\u0103 decenii.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u0163ia a treia (1974) a continuat programul de evocare a pictorului Lasc\u0103r Vorel, prin \u00eent\u00e2lniri ale arti\u015ftilor nem\u0163eni cu publicul, organizarea de expozi\u0163ii tematice. Acestea s-au desf\u0103surat \u00een Piatra-Neam\u0163 \u2013 Galeria \u201eArta\u201d \u015fi \u00een cl\u0103direa care ad\u0103postea Colec\u0163ia de Art\u0103, la Bicaz \u2013 sediul Muzeului de Istorie, la Roman \u2013 Colec\u0163ia de Art\u0103 \u2013 \u015fi \u00een c\u0103minele culturale de la B\u0103l\u0163\u0103testi, Dobreni \u015fi Girov. Valoarea acestor expozi\u0163ii a fost certificat\u0103 de prezen\u0163a pictorilor Simona Vasiliu-Chintil\u0103, Iulia H\u0103l\u0103ucescu, a graficienilor Mihai M\u0103descu, Eva Cerbu \u015fi a sculptorului Clement Pompiliu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu edi\u0163ia a IV-a (20-30 octombrie 1976), manifestarea a luat denumirea Bienala de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d<\/strong>. Schimbarea denumirii este explicat\u0103 de domnul Gheorghe Bunghez (pe atunci, pre\u015fedinte al Comitetului Jude\u0163ean pentru Cultur\u0103 \u015fi Educa\u0163ie Socialist\u0103) prin faptul c\u0103 \u201e se desf\u0103\u015fura \u00een cadrul celei de a doua edi\u0163ii a Festivalului na\u0163ional \u00abC\u00e2ntarea Rom\u00e2niei\u00bb \u015fi nu se mai putea numi festival\u201d. S-au distins atunci tineri plasticieni nem\u0163eni, absolven\u0163i ai \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului artistic superior: Bumitru Bezem, Mircea R\u0103svan Ciac\u00e2ru, Mihai Chiuaru, care, al\u0103turi de consacra\u0163ii Iulia H\u0103l\u0103ucescu, Theodor Varahil Moraru, Zamfir Dumitrescu, Nicolae Fleissig, au realizat imaginea de ansamblu a evolu\u0163iei artei plastice rom\u00e2ne\u015fti de p\u00e2n\u0103 la acel moment.<\/p>\n\n\n\n

Prima perioad\u0103 a istoriei acestei importante manifest\u0103ri culturale a jude\u0163ului va \u00eencheia cu edi\u0163ia a cincea, cea din vara anului 1978.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 o \u00eentrerupere de aproape dou\u0103 decenii, Bienala a fost reluat\u0103 \u00een octombrie 1997, ca un proiect cultural-artistic al c\u0103rui titular avea s\u0103 fie de aici \u00eencolo Muzeul de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n

Urm\u0103toarele edi\u0163ii ale Bienalei \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d s-au desf\u0103\u015furat \u00een spa\u0163iile Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163 (\u00een incinta Muzeului de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163, edi\u0163iile din 1999, 2001, 2003, 2005, 2009, \u015fi \u00een s\u0103lile rezervate manifest\u0103rilor temporare la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra-Neam\u0163, \u00een 2007 \u015fi 2011).<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1997 \u015fi 2019, Bienala a fost organizat\u0103 de Funda\u0163ia \u201eVorel\u201d, pentru ca din 2021 evenimentul s\u0103 fie preluat de Complexul Muzeal Na\u0163ional Neam\u0163.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Re\u0163inem ca not\u0103 general\u0103 a manifest\u0103rii o fraz\u0103 scris\u0103 de poetul Nicolae SAVA, referitoare la Bienala din 1999: \u201eAv\u00e2nd ca obiectiv integrarea valorilor artistice contemporane \u00een climatul spiritual na\u0163ional, Bienala se dore\u015fte a fi un omagiu adus artistului al c\u0103rui nume \u00eel poart\u0103, la \u00eemplinirea a 120 de ani de la na\u015ftere!\u201d (Revista \u201eAPOSTOLUL\u201d, nr 8, oct. 1999).<\/p>\n\n\n\n

Cea mai recent\u0103 edi\u0163ie a Bienalei na\u0163ionale de art\u0103 plastic\u0103 \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d<\/strong>, edi\u0163ia a XVIII-a desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een perioada 30 octombrie 2023 \u2013 9 ianuarie 2024, a adus pe simezele Muzeului de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 o sut\u0103 de lucr\u0103ri realizate de arti\u015fti cu diferite abord\u0103ri tehnice \u015fi multiple interpret\u0103ri de factur\u0103 experimental\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Juriul a fost format din Erwin Kessler<\/strong>, istoric \u015fi critic de art\u0103, director al Muzeului de Art\u0103 Recent\u0103 (pre\u015fedinte), C\u0103t\u0103lin Davidescu<\/strong>, critic de art\u0103, Mircea Roman<\/strong>, sculptor, Suzana Dan<\/strong>, artist plastic, manager cultural Reziden\u0163a BRD Scena9 \u015fi \u015etefan Potop<\/strong>, pictor, pre\u015fedintele Filialei UAP Neam\u0163 (membri).<\/p>\n\n\n\n

Laurea\u0163ii edi\u0163iei au fost: D\u0103nu\u0163 Adrian CHIDON-FRUNZ\u0102, Ia\u015fi (pictur\u0103); Ioan HORVATH, Cluj-Napoca (grafic\u0103); Matei GA\u015ePAR, Timi\u015foara (sculptur\u0103); Andrea Gabriela TUDOR \u2013 Gala\u0163i (debut). Premiul publicului a revenit pictorului Ion Iancu\u0163, urmat la o distan\u0163\u0103 foarte mica a num\u0103rului de voturi de Ciprian Istrate<\/strong>, Sorin Ot\u00e2njac<\/strong> \u015fi Dan Grigora\u015f<\/strong>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Aceast\u0103 scurt\u0103 istorie a Bienalei \u201eVorel\u201d nu se poate \u00eencheia f\u0103r\u0103 a men\u0163iona m\u0103car o parte dintre cei care au trudit de-a lungul vremii \u00eentru succesul manifest\u0103rii. Gheorghe Bunghez, unul dintre ini\u0163iatori, aminte\u015fte o serie de nume care \u015fi-au pus amprenta pe prima edi\u0163ie: \u201eMarcel Dr\u0103gotescu, Petronius H\u0103l\u0103ucescu, George Podani, Gheorghe Diaconu-Pif, dar \u015fi plasticienii Iulia H\u0103l\u0103ucescu, Gheorghe Iliescu, Zenaida M\u0103descu, Mihai M\u0103descu (cel care a creat \u015fi eleganta emblem\u0103 a Festivalului), Neculai Milord (\u00een pofida v\u00e2rstei \u015fi a st\u0103rii sale de s\u0103n\u0103tate), Petru Petrescu \u015fi Clement Pompiliu, beneficiind \u015fi de sprijinul mai multor salaria\u0163i ai Casei Jude\u0163ene de Crea\u0163ie \u015fi ai Muzeului Jude\u0163ean, au panotat toate expozi\u0163iile \u015fi, efectiv, au edificat Primul Festival de Art\u0103 Plastic\u0103 Lasc\u0103r \u00abVorel\u00bb, din Rom\u00e2nia.\u201d<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Iar pentru concluzii, \u00eei d\u0103m cuv\u00e2ntul criticului Valentin Ciuc\u0103, de multe ori membru al juriului Bienalei, un erudit cunosc\u0103tor al fenomenului plastic contemporan: Selec\u0163ia de la Piatra-Neam\u0163 reunind arti\u015fti din \u00eentreg arealul rom\u00e2nesc, ofer\u0103 imaginea conving\u0103toare a unui fenomen vital \u00een substan\u0163\u0103 \u015fi polifonic \u00een expresie. Al\u0103turi de solu\u0163iile cu tent\u0103 de evident\u0103 modernitate, \u00een sensul unui sincronism impus de exigen\u0163ele limbajului la zi, \u00eent\u00e2lnim \u015fi consecven\u0163a \u00een sfera unor viziuni ce \u0163in de arta tradi\u0163ional\u0103. At\u00e2t \u00een pictur\u0103, grafic\u0103, art\u0103 decorativ\u0103 eviden\u0163iem op\u0163iunea pentru men\u0163inerea unui echilibru \u00eentre extreme, \u00eenc\u00e2t fiecare \u00ee\u015fi poate manifesta exerci\u0163iile de admira\u0163ie \u00een func\u0163ie de propria disponibilitate pentru o variant\u0103 sau alta. \u00cen fond, cu c\u00e2t oferta va fi mai mare, cu at\u00e2t \u015fi cererea are \u015fanse s\u0103 se \u00eemplineasc\u0103. Al\u0103turi de arti\u015f\u00adtii consacra\u0163i \u015fi asimila\u0163i la bursa timpului, tinerii au meritul de a dinamiza prin cutezantele lor propuneri evolu\u0163ia domeniului. Unii au \u015fansa certitudinii, ceilal\u0163i pe aceea a posibilit\u0103\u0163ii. \u015ei unii \u015fi al\u0163ii \u00eens\u0103 particip\u0103 la descifrarea miracolului realit\u0103\u0163ii<\/em>. Da, a\u015fa e.<\/p>\n\n\n\n

Valentin ANDREI<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(N.R.<\/strong> \u00cen semn de pre\u0163uire \u015fi respect, ilustr\u0103m acest num\u0103r al revistei cu reproduceri dup\u0103 lucr\u0103rile pictorilor Dumitru BOSTAN, Dan CEPOI, Petru DIACONU, Constantin FILIMON, Dinu HUMINIUC, Arcadie R\u0102ILEANU, \u015etefan POTOP, Gheorghe VADANA, care au ap\u0103rut \u00een revista APOSTOLUL<\/em>, nr. 99, nov. 2007, \u00eenso\u0163ind articolul \u201eEveniment cultural: Prima Bienal\u0103 interna\u0163ional\u0103 de Arte Plastice Lasc\u0103r Vorel<\/em>\u201d – M.Z.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Impactul cel mai mare \u00een av\u00e2ntul cultural al \u0163inutului Neam\u0163 a fost, ne\u00eendoielnic, momentul reformei administrativ-teritoriale din februarie \u015fi martie 1968. Era timpul c\u00e2nd nou \u00eenfiin\u0163atul jude\u0163 Neam\u0163 \u00ee\u015fi ad\u0103uga institu\u0163ii noi cu atribu\u0163ii \u00een domeniile lor de activitate. Acestea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,480],"tags":[],"class_list":["post-25283","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-270"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25283","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25283"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25283\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25290,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25283\/revisions\/25290"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25283"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25283"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25283"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}