<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103, apoi ziarist la \u201eFlac\u0103ra\u201d, \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). \u00cen publica\u0163iile la care a lucrat, a semnat nenum\u0103rate articole, cronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu<\/strong>, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (d. 5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei ,,Apostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 2\/1952 \u2013 n. Vladimir Tescanu<\/strong> (pseud. lui Viorel Buruian\u0103), la Tescani, Bac\u0103u (tat\u0103l din Dobreni, Neam\u0163), profesor de limba francez\u0103 la Piatra-Neam\u0163; scriitor, traduc\u0103tor, editor. Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). A debutat cu proza scurt\u0103 \u201eSec\u0163ia\u201d, \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (1985), iar editorial, cu romanul \u201ePalimpsest\u201d (1988), urmat de \u201eNegru \u015fi roz\u201d (1997). A tradus din F. Scott Fizgerald (\u201eDincoace de Paradis\u201d \/ \u201eThis Side of Paradise\u201d, 1995), din William Blake, Aldous Huxley, William Styron \u015f. a. Este membru al ASPRO \u015fi al S. S. din Neam\u0163. Colabor\u0103ri cu proz\u0103, articole, eseuri, traduceri la: \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eConta\u201d, \u201eEuforion\u201d, \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d, SLAST.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 4\/1937 \u2013 n. Ioan Mitrea<\/strong>, la C\u0103ciule\u015fti, Girov, Neam\u0163, arheolog, profesor, doctor \u00een istorie (1979). A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea de Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1958-1963). Director (1976 – 1982) \u015fi muzeograf la Muzeul Jude\u0163ean de Istorie din Bac\u0103u. S\u0103p\u0103turi arheologice \u00een Dorohoi, Neam\u0163, Bac\u0103u. Peste 100 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi peste 150 de recenzii, articole publicate \u00een presa de specialitate. C\u0103r\u0163i: \u201eTezaurul de la M\u0103gura\u201d; \u201eBac\u0103u \u2013 re\u015fedin\u0163\u0103 voievodal\u0103\u201d; \u201eComunit\u0103\u0163i s\u0103te\u015fti la Est de Carpa\u0163i \u00een epoca migra\u0163iilor\u201d; \u201eMembrii Academiei Rom\u00e2ne din Jude\u0163ul Neam\u0163\u201d (colab.); \u201eDin arheologia \u015fi istoria Moldovei…\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1903 \u2013 n. Grigore Cugler<\/strong>, la Roznov, Neam\u0163 (d. 30. 09. 1972, Lima, Peru), diplomat de carier\u0103, compozitor, grafician, ilustrator, memorialist, prozator \u015fi poet. Studii primare la Roznov, secundare la Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Liceul Militar de la M\u0103n\u0103stirea Dealu. A studiat vioara, viola \u015fi compozi\u0163ia la Conservator, apoi a urmat Facultatea de Drept (1926). Diplomat la Berlin, Bratislava, Stockholm, instrumentist, \u00een orchestra Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (1945-1946). \u00cen 1946, este rechemat \u00een diploma\u0163ie \u015fi trimis consul la Oslo, va demisiona (1947), se va stabili la Lima, unde a tr\u0103it 24 de ani (instrumentist \u00een Orchestra Simfonic\u0103 Na\u0163ional\u0103 \u015fi lucr\u0103tor \u00een domeniul asigur\u0103rilor). Revine \u00een Europa, la Paris (1972), acord\u0103 un interviu Monic\u0103i Lovinescu pentru Europa Liber\u0103, dup\u0103 \u00eentoarcerea la Lima, a decedat. Debut publicistic (1928), cu proza \u201eMatch nul\u201d, \u00een \u201eTiparni\u0163a literar\u0103\u201d, iar editorial, \u00een 1934, cu \u201eApunake \u015fi alte fenomene\u201d, urmat de \u201eAfar\u0103-de-Unu-Singur\u201d, \u201eVi-l prezint pe \u0162eav\u0103\u201d, \u201eAlb \u015fi negru\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 11\/1962 Dumitri\u0163a Vasilca<\/strong> (pseud. Diana), la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103 de Discipline Socio-umane, poet\u0103, \u015fefa de promo\u0163ie a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981). Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi (1985) \u015fi a Masterului \u00een vederea doctoratului de Filosofie cre\u015ftin\u0103 \u015fi dialog cultural, 2007. Fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a C. C. D. Neam\u0163 (1996), cofondator al Revistei \u201eApostolul\u201d (1999). Debut cu versuri \u00een \u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu \u201eAproape amintiri\u201d (1997), urmat de \u201eDucatul inocen\u0163ei\u201d (2003); \u201eColec\u0163ia de zmeie\u201d (2014); \u201eJurnalul seniorilor\u201d (2019); \u201eTaina arlechinului\u201d (2021).<\/p>\n\n\n\n Colabor\u0103ri la ziare \u015fi reviste: Ceahl\u0103ul, Antiteze, Apostolul, Asachi, Monitorul, Genera\u0163ia 9, Anotimpuri<\/em>.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1860 \u2013 n. Zulnia Is\u0103cescu<\/strong>, la Boto\u015fani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neam\u0163), institutoare, considerat\u0103 cadru didactic de excep\u0163ie \u015fi remarcat\u0103 de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu \u015fi Spiru Haret, \u00een trecerea lor prin Piatra-Neam\u0163. Membr\u0103 \u00een comitetul de conducere a Revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, colaboratoare la publica\u0163ii din Moldova \u015fi din Bucure\u015fti, a scris piesa de teatru ,,Satul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\u201d, premiat\u0103 de Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice (1904).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1875 \u2013 n. Constan\u0163a Marino-Moscu<\/strong>, la Filioara, V\u0103ratic, Neam\u0163 (d. 20. 09. 1940, Teleorman), prozatoare, elev\u0103 la un pension particular din Ia\u015fi, studiaz\u0103 pianul \u015fi \u00ee\u015fi perfec\u0163ioneaz\u0103 preg\u0103tirea la Viena (1898). \u00ce\u015fi va urma so\u0163ul, magistratul Gheorghe Moscu, \u00een mai multe locuri \u015fi se va stabili pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103 la Buz\u0103u, aproape 30 de ani, cultiv\u00e2nd rela\u0163ii, \u00een special cu plasticieni (Nicolae Tonitza, \u015etefan Dimitrescu) \u015fi scriitori (C. Stere, G. Ibr\u0103ileanu, fra\u0163ii Botez, George Top\u00e2rceanu, Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Natalia Negru, Nicolae Mih\u0103ilescu-Nigrim, Eugen Lovinescu, N. D. Cocea), particip\u0103 la \u015fez\u0103tori literar-artistice ale S. S. Rom\u00e2ni. Colabor\u0103ri: \u201eAdev\u0103rul literar \u015fi artistic\u201d, \u201eRampa\u201d, \u201eLectura pentru to\u0163i\u201d, \u201eSbur\u0103torul\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eAda Lazu\u201d, \u201eNatali\u0163a\u201d, \u201eTulburea\u201d, \u201eF\u0103clii \u00een noapte\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1955 \u2013 n. Mariana Papar\u0103<\/strong>, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. S-a stabilit pentru o vreme \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARIPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1847 \u2013 n. Calistrat Hoga\u015f<\/strong>, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1914 \u2013 n. Gheorghe Iacomi<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 18. 10. 1991), medic chirurg, publicist. A absolvit Facultatea de Medicin\u0103 din Cluj \/ Bucure\u015fti, cu \u201emagna cum laude\u201d. A fost \u00eentemeietor al \u015fcolii de chirurgie de la Piatra-Neam\u0163; peste 30.000 de opera\u0163ii. La \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 75 de ani, a fost distins cu \u201ebisturiul de aur\u201d. I s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163, o strad\u0103 din ora\u015f \u00eei poart\u0103 numele; la fel, o sal\u0103 de opera\u0163ie, Clubul Eco Turistic, \u015fi Reuniunile Chirurgicale din Moldova, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een municipiu. Renumit turist, autor al lucr\u0103rilor: \u201eGhidul Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eHarta turistic\u0103 a Ceahl\u0103ului\u201d, \u201eCeahl\u0103ul \u00een spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eDin trecutul vie\u0163ii monahale \u015fi cre\u015ftine\u015fti \u00een zona Ceahl\u0103ului\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1976 \u2013 d. Sidonia Hoga\u015f<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 31. 01. 1882)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 21\/1882, d. Vasile Conta<\/strong>, la Bucure\u015fti \u015fi \u00eenhumat la Ia\u015fi, (n. 15. 11. 1845, Ghind\u0103oani)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 22\/1850 \u2013 n. Veronica Micle<\/strong>, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic, Neam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu (d. 1850), la T\u00e2rgu-Neam\u0163, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. La absolvirea \u015ecolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen f\u0103cea parte profesorul universitar (mai t\u00e2rziu, rector al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi) \u015etefan Micle, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 43 de ani, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u015fi vor avea dou\u0103 fete. \u00cen 1872, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, a fost sor\u0103 de caritate. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887, se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei tot \u00een 1887, apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eColumna lui Traian\u201d \u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eCurierul Olteniei\u201d \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d, \u201eLiteratorul\u201d \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 23\/1949 \u2013 n. Gheorghe Dumitroaia<\/strong>, la Dr\u0103gu\u015feni, Suceava (d. 06.04.2016, Piatra-Neam\u0163), arheolog, doctor \u00een istorie, director al Complexului Muzeal din Neam\u0163 (din 1993). Ini\u0163iator \u015fi fondator al Centrului Interna\u0163ional de Cercetare a Culturii Cucuteni. Multe lucr\u0103ri de specialitate, \u00een publica\u0163iile Muzeului \u015fi \u00een alte publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din \u021bar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 23. 04. 1994 \u2013 d. Ciobanu Mihai<\/strong>, la Ia\u015fi (n. 1924, Duda, Vaslui), profesor, muzeograf, doctor \u00een biologie. A absolvit liceul din Hu\u015fi \u015fi Facultatea de Biologie la Universitatea Bucure\u015fti. Profesor \u00een Piatra-Neam\u0163, apoi angajat de Constantin Matas\u0103 la Muzeul de Istorie, pentru a organiza Sec\u0163ia de \u015ftiin\u0163e naturale. Paralel cu organizarea muzeului de ast\u0103zi, desf\u0103\u015foar\u0103 activitate de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een zonele fosilifere de pe Cozla \u015fi Pietricica, \u00een urma c\u0103rora va constitui colec\u0163iile de faun\u0103 oligocen\u0103 ce con\u0163in aproape 2000 de exponate. A sus\u0163inut examenul de doctorat (1976) cu teza \u201eFauna fosil\u0103 din Oligocenul de la Piatra-Neam\u0163\u201d, publicat\u0103 \u00een Editura Academiei (1977).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1949 \u2013 n. Irina Irimescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9.06.1970, Bucure\u015fti), poet\u0103, pictori\u0163\u0103. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, apoi s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, sec\u0163ia pictur\u0103 monumental\u0103, afirm\u00e2ndu-se ca un talent deosebit. A \u00eenceput s\u0103 scrie versuri la 14 ani. \u0162inea un jurnal. Singura carte de poeme, publicat\u0103 postum, pe cheltuiala familiei, la Editura \u201eLitera\u201d, intitulat\u0103 \u201eVersuri\u201d, ilustra\u0163iile autoarei, (1971), tr\u0103deaz\u0103 un talent neajuns la maturitate.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1941 \u2013 n. Luigi Bodo<\/strong>, la Cavaglia, Italia, a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia. Dup\u0103 absolvire a lucrat \u00een specialitate, \u00een Italia \u015fi Austria. \u00cen anul 1975, a venit \u00een Rom\u00e2nia ca \u015fef de sec\u0163ie filatur\u0103 la \u00eentreprinderea mixt\u0103 rom\u00e2no-italian\u0103, RIFIL, din S\u0103vine\u015fti. Peste un an s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga familie. A contribuit efectiv la organizarea \u015fi dezvoltarea filaturii dup\u0103 model italian \u015fi, \u00een 1981, a fost confirmat de Adunarea General\u0103 ca director, calitate \u00een care s-a preocupat de bunul mers al \u00eentreprinderii, dar s-a implicat \u015fi \u00een via\u0163a social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a Municipiului Piatra-Neam\u0163 \u015fi a Jude\u0163ului Neam\u0163. Membru fondator al Camerei de Comer\u0163 Italo-Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti (1994), a fost \u015fi pre\u015fedinte al acesteia, \u00een prezent fiind membru \u00een Consiliul Director. A primit titlul de \u201eCavaliere dell\u2019Ordine al Merito dela Republica Italiana\u201d, (1993), a fost numit vice-consul onorific la Piatra-Neam\u0163 (1998). \u00cen anul 1997 i s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare \u015fi actualizare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n\n\n\n Red.<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103, apoi ziarist la \u201eFlac\u0103ra\u201d, \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201eCeahl\u0103ul\u201d, inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al…<\/p>\n