{"id":25497,"date":"2024-04-22T09:29:45","date_gmt":"2024-04-22T09:29:45","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25497"},"modified":"2024-04-22T09:29:53","modified_gmt":"2024-04-22T09:29:53","slug":"mai-avem-nevoie-de-cultura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/dubito\/mai-avem-nevoie-de-cultura\/","title":{"rendered":"Mai avem nevoie de cultur\u0103?"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00centr-un secol al vitezei unde apar schimb\u0103ri la fiecare pas (de mentalitate, de sistem de apreciere al valorilor), \u00ee\u0163i pui \u00eentrebarea unde ne \u00eencadr\u0103m \u00een leg\u0103tur\u0103 cu bagajul de cuno\u015ftin\u0163e asimilat de-a lungul timpului.<\/p>\n\n\n\n

Po\u0163i spune c\u0103 un om ce nu-\u015fi cunoa\u015fte istoria, manifest\u0103rile artistice ale semenilor s\u0103i, tradi\u0163iile, obiceiurile, nu se poate reg\u0103si pe sine. Nu are unde s\u0103 ajung\u0103, dac\u0103 nu \u015ftie de unde a plecat \u015fi mai ales cu ce a plecat \u00eenzestrat \u00een drumul vie\u0163ii. Reu\u015fe\u015fti s\u0103 \u00ee\u0163i g\u0103se\u015fti propria identitate, s\u0103 te cuno\u015fti pe tine, resursele tale, seva cu care te hr\u0103ne\u015fti la nivel spiritual, atunci c\u00e2nd iei contact cu crea\u0163iile semenilor tai.<\/p>\n\n\n\n

Opera acestora se inspir\u0103 tocmai din sentimentele tr\u0103ite, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri ce au schimbat destine, ce au modificat cursul vie\u0163ii. Au fost create cu scop educativ, spre a fi de folos tuturor, pentru ca s\u0103 se poat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163a din experien\u0163ele altora sau s\u0103 se fac\u0103 cunoscut\u0103 via\u0163a oamenilor din diverse timpuri, \u00een diverse ipostaze ale dezvolt\u0103rii societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Au fost, sunt \u015fi este scris s\u0103 mai fie persoane de o sensibilitate aparte, \u00eenzestrate cu darul de a \u201ec\u00e2nta\u201d despre ce g\u0103sesc ei important \u00eendeajuns \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie f\u0103cut cunoscut \u00eentregii lumi. Ei au puterea de a pune pe h\u00e2rtie sau pe p\u00e2nz\u0103 tot ce simt \u00eentr-o manier\u0103 special\u0103 ca \u00eentr-o aur\u0103 de lumin\u0103. Pot face \u201edin bube, mucegaiuri \u015fi noroi\u201d, \u201efrumuse\u0163i \u015fi pre\u0163uri noi\u201d<\/em>, dup\u0103 cum cu \u00een\u0163elepciune afirma Tudor Arghezi \u00een crezul operei sale \u201eTestament<\/em>\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cred c\u0103 \u00een fiecare din noi se g\u0103se\u015fte un izvor de crea\u0163ie, aceast\u0103 proprietate (dac\u0103 \u00eei pot spune a\u015fa) se g\u0103se\u015fte \u00een codul nostru genetic, doar c\u0103 nu este exploatat\u0103 la maximum. \u00centr-o manier\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 de redare po\u0163i spune c\u0103 nu oriunde \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte mediul propice de dezvoltare. Sunt necesare a fi \u00eendeplinite unele condi\u0163ii cum ar fi: o deosebit\u0103 receptivitate la tot ce este \u00een jur, sensibilitate, chiar o manier\u0103 proprie de vedere a lumii \u00eenconjur\u0103toare, \u00een plus un mediu propice exploat\u0103rii unor astfel de calit\u0103\u0163i. \u00cen plus, astfel de \u00eenclina\u0163ii sunt descoperite \u015fi, \u00een \u015fcoal\u0103, exist\u0103 institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt specializate cu pedagogi bine instrui\u0163i, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 aptitudinile \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceilor spre art\u0103 sub orice form\u0103. \u015ecoala are o foarte mare influen\u0163\u0103, este important s\u0103 se \u00eencerce s\u0103 se dezvolte \u00eenclina\u0163iile reale ale elevilor, s\u0103 se pun\u0103 pre\u0163 pe \u00eembinarea teoriei cu practica, pentru c\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 se formeaz\u0103 personalit\u0103\u0163i, devii Om.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, prin cultur\u0103, din punctul meu de vedere, se reunesc toate \u201esclipirile\u201d oamenilor, \u00een truda acestora de a \u00een\u0163elege viata, cu toate formele ei de manifestare. Acesta este un mod de exprimare a sentimentelor \u00eencercate de oameni: admira\u0163ia, revolta, frica, m\u00e2ndria, ura, dragostea \u015fi orice sentiment dat s\u0103 fie sim\u0163it.<\/p>\n\n\n\n

Este imposibil ca \u00een fa\u0163a r\u0103s\u0103ritului de soare s\u0103 nu fii \u00eendemnat de ceva din str\u0103fundul t\u0103u s\u0103 faci cunoscut\u0103 senza\u0163ia ta de exuberan\u0163\u0103 \u015fi altora. Acest lucru \u00eel faci cunoscut cum po\u0163i tu mai bine: prin vorbe, versuri, imagini, efectiv ai la dispozi\u0163ie toate uneltele ce fac apel la sim\u0163urile omului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 se poate \u00eent\u00e2mpla \u0219i contrar, s\u0103 nu fii impresionat de acest r\u0103s\u0103rit pentru c\u0103 poate nu te intereseaz\u0103. Sunt oameni care pun banii mai presus de orice \u015fi, \u00een cazul \u00een care g\u0103se\u015fti o opera de art\u0103 \u00een vilele luxoase, de cele mai multe ori este acolo doar cu scop decorativ, dovad\u0103 de snobism.<\/p>\n\n\n\n

Banii nu sunt totul, nu ne conduc via\u0163a, nu guverneaz\u0103 ac\u0163iunile noastre.<\/p>\n\n\n\n

Cred c\u0103 avem nevoie de cultur\u0103, pentru a fi superiori din punct de vedere spiritual, pentru a ne deosebi de animalul care tr\u0103ie\u015fte doar pentru a se hr\u0103ni \u015fi \u00eenmul\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rata iubire pentru cultur\u0103 reiese din efortul fiec\u0103ruia de a restaura crea\u0163iile peste care timpul a trecut f\u0103r\u0103 mil\u0103, \u015fi-a l\u0103sat nemiloasa amprent\u0103: degradarea. Tocmai \u00een acest scop sunt oameni ce lucreaz\u0103 din greu la reconsolidarea operelor de art\u0103. \u00cen acela\u015fi timp este important\u0103 \u015fi cunoa\u015fterea acestora, promovarea \u00een medii c\u00e2t mai variate a manifest\u0103rilor culturale de orice natur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, devii un om mai bun, \u00eencrez\u0103tor \u00een puterile poporului t\u0103u, lumii tale. Arta te purific\u0103 \u015fi te \u00eennobileaz\u0103, dar te poate face s\u0103 te sim\u0163i mic \u00een compara\u0163ie cu m\u0103re\u0163ia operelor artistice.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen alt\u0103 ordine de idei, se pot g\u0103si \u015fi alte r\u0103spunsuri la \u00eentrebarea \u201ede ce cultura\u201d, datorit\u0103 diverselor sensuri ce le poate \u00eembr\u0103ca cuv\u00e2ntul cultur\u0103. Astfel se poate vorbi despre cultura p\u0103cii, spre exemplu:<\/p>\n\n\n\n

Cultura p\u0103cii reprezint\u0103 valorile, atitudinile \u015fi formele de comportament care reflect\u0103 respectul pentru via\u021b\u0103, pentru fiin\u0163ele umane \u015fi demnitatea lor \u015fi pentru drepturile omului, respingerea violen\u0163ei sub toate formele ei \u015fi aderarea la principiile libert\u0103\u0163ii, drept\u0103\u0163ii, solidarit\u0103\u0163ii, toleran\u0163ei \u015fi \u00een\u0163elegerii dintre popoare \u015fi \u00eentre grupuri \u015fi indivizi.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a putea, noi \u015fi genera\u0163iile viitoare, s\u0103 culegem roadele acestei culturi a p\u0103cii, trebuie s\u0103 ac\u0163ion\u0103m ne\u00eent\u00e2rziat:<\/p>\n\n\n\n

\u25cf s\u0103 \u00eencuraj\u0103m educa\u0163ia pentru pace, drepturile omului \u015fi democra\u0163ie, toleran\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere interna\u0163ional\u0103;  \u25cf s\u0103 protej\u0103m \u015fi s\u0103 respect\u0103m drepturile omului, f\u0103r\u0103 excep\u0163ie, \u015fi s\u0103 lupt\u0103m \u00eempotriva oric\u0103rei forme de discriminare;  \u25cf s\u0103 promov\u0103m principiile democratice la toate nivelele societ\u0103\u0163ii;  \u25cf s\u0103 tr\u0103im \u00een toleran\u0163\u0103 \u015fi solidaritate;  \u25cf s\u0103 protej\u0103m \u015fi s\u0103 respect\u0103m mediul. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen lucrarea \u201eSociologia-elemente introductive fundamentale\u201d (2001), profesor doctor Radu Baltasiu subliniaz\u0103 importan\u0163a culturii afirm\u00e2nd c\u0103 \u201eStatul f\u0103r\u0103 cultur\u0103 devine oligarhie, adic\u0103 un summum de grup\u0103ri de interese, societatea \u201e\u00een afara culturii\u201d devine o mas\u0103 cu identitate minimal\u0103, iar civiliza\u0163ia devine o imposibilitate istoric\u0103\u201d (p.52).<\/p>\n\n\n\n

Definirea termenului de \u201ecultur\u0103\u201d e o opera\u0163ie dificil\u0103 datorit\u0103 multiplelor accep\u0163iuni ce i s-au oferit. Alfred Kroeber \u0219i Clyde Kluckhonn \u00een cartea \u201eThe nature of culture\u201d (1952) identificau nu  mai pu\u0163in de 163 de defini\u0163ii, ceea ce l-a determinat pe un sociolog francez s\u0103 vorbeasc\u0103 de o \u201ejungl\u0103 conceptual\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Etimologic, conceptul de cultur\u0103, provine de la latinescul \u201ecultura\u201d (cultura p\u0103m\u00e2ntului).<\/p>\n\n\n\n

Profesor doctor Ioan Mih\u0103ilescu, \u00een lucrarea \u201eSociologie general\u0103\u201d (2000), define\u015fte cultura ca fiind \u201eansamblul modelelor de g\u00e2ndire, atitudine \u015fi ac\u0163iune care caracterizeaz\u0103 o popula\u0163ie sau o societate, inclusiv materializarea acestor modele in lucruri.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Cultura e compus\u0103 din cultura nonmaterial\u0103 (ideal\u0103): crea\u0163ii abstracte cum sunt valorile, simbolurile, normele, obiceiurile \u015fi institu\u0163iile \u015fi din cultura material\u0103: produsele fizice sau obiectele cum sunt vasele de argil\u0103, computerele, monezile etc.<\/p>\n\n\n\n

Rela\u0163ia dintre cultur\u0103 \u015fi societate este una de interdependen\u021b\u0103. Leg\u0103tura dintre cultur\u0103 \u015fi societate este at\u00e2t de puternic\u0103, \u00eenc\u00e2t speciali\u015ftii pun semnul egalit\u0103\u0163ii \u00eentre ele. Totu\u015fi, prin cultur\u0103 \u00een\u0163elegem produsele ideale \u015fi materiale ale unui grup, iar prin societate \u00een\u0163elegem un grup relativ autonom care se autoreproduce, ocup\u0103 acela\u015fi teritoriu \u015fi particip\u0103 la o cultur\u0103 comun\u0103. A\u015fadar, nu exist\u0103 cultur\u0103 \u00een afara unei societ\u0103\u0163i \u015fi nici societate f\u0103r\u0103 o anumit\u0103 cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ioan Mih\u0103ilescu, \u00een opera aproape uitat\u0103 mai sus, aminte\u015fte ca elemente ale culturii: simbolurile, ritul, limbajul, normele, tradi\u0163iile \u015fi valorile.<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Simbolurile sunt semne arbitrare, utilizate la nivel social pentru a desemna ceva (un obiect, o ac\u0163iune, o atitudine etc.);<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Ritul este o secven\u0163\u0103 formalizat\u0103 \u015fi stereotipizat\u0103 de acte s\u0103v\u00e2r\u015fite \u00eentr-un context religios sau magic (H. Mendras, 1989, apoi Ioan Mih\u0103ilescu, 2000);<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Limbajul e un sistem structural la nivel social de modele sonore, cu semnifica\u0163ii specifice arbitrare;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Tradi\u0163iile sunt modalit\u0103\u0163i comportamentale obi\u015fnuite \u015fi practicate de mult\u0103 vreme de un grup;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Moravurile au caracter imperativ mai accentuat. Ele sunt idei, afirma\u0163ii cu privire la ceea ce este drept \u015fi gre\u015fit \u015fi, \u00een raport cu acestea, la ce este permis \u015fi interzis de \u00eentreprins \u00een situa\u0163iile date;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Legile sunt reguli stabilite sau \u00eent\u0103rite de un organism politic (statul) compus din persoanele c\u0103rora li se recunoa\u015fte dreptul de a folosi for\u0163a;<\/p>\n\n\n\n

\u25ba Valorile sunt idei abstracte despre ceea ce este dezirabil, corect \u015fi bine s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 majoritatea membrilor unei societ\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Andrei URSACHE,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Colegiul Tehnologic ,,Spiru Haret\u201d Piatra-Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bibliografie:<\/p>\n\n\n\n

– Sociologia-elemente introductive fundamentale<\/em> (2001) \u2013 prof. dr. Radu Baltasiu<\/p>\n\n\n\n

– Sociologie general\u0103<\/em> (2000) \u2013 prof. dr. Ioan Mih\u0103ilescu<\/p>\n\n\n\n

Rubric\u0103 coordonat\u0103 de prof. Elena-Roxana IRINA \u2013 CCD Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un secol al vitezei unde apar schimb\u0103ri la fiecare pas (de mentalitate, de sistem de apreciere al valorilor), \u00ee\u0163i pui \u00eentrebarea unde ne \u00eencadr\u0103m \u00een leg\u0103tur\u0103 cu bagajul de cuno\u015ftin\u0163e asimilat de-a lungul timpului. Po\u0163i spune c\u0103 un om ce…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[128,481],"tags":[],"class_list":["post-25497","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dubito","category-numarul-271"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25497","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25497"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25497\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25500,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25497\/revisions\/25500"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25497"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25497"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25497"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}