{"id":25871,"date":"2024-06-24T15:20:37","date_gmt":"2024-06-24T15:20:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25871"},"modified":"2024-06-24T15:20:37","modified_gmt":"2024-06-24T15:20:37","slug":"george-calinescu-125-de-ani-de-la-nasterea-scriitorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/george-calinescu-125-de-ani-de-la-nasterea-scriitorului\/","title":{"rendered":"George C\u0103linescu \u2013 125 de ani de la na\u015fterea scriitorului"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

George C\u0103linescu face parte din seria scriitorilor de forma\u0163ie enciclopedic\u0103, cu o personalitate plurivalent\u0103: poet, romancier, eseist, dramaturg, critic \u015fi istoric literar. Pendul\u00e2nd \u00eentre clasicism \u015fi romantism, opera sa este \u00eens\u0103 unitar\u0103 \u00een sensul c\u0103 acelea\u015fi modalit\u0103\u0163i estetice sunt observabile at\u00e2t \u00een proz\u0103 \u015fi \u00een critica literar\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een poezie ori dramaturgie, configur\u00e2ndu-se un univers literar coerent. Criticul porne\u015fte de la poezie pentru a-\u015fi exprima punctul de vedere estetic \u015fi pentru a defini universul acesteia, dar descinde \u00een poezie din sfera \u00eenalt\u0103 a culturii. Impresia pe care o d\u0103 opera c\u0103linescian\u0103 \u00een \u00eentregul ei este aceea de oper\u0103 armonioas\u0103, crea\u0163ie a unui scriitor total.<\/p>\n\n\n\n

Modelele lui G. C\u0103linescu din anii de formare sunt Ramiro Ortiz, profesor de limba \u015fi literatura italian\u0103, \u015fi Vasile P\u00e2rvan, am\u00e2ndoi fiind profesori la Universitatea din Bucure\u015fti. Rela\u0163ia profesor-student a fost amplificat\u0103 de o amici\u0163ie str\u00e2ns\u0103 cu profesorul italian: \u201eCu el m-am deprins a scrie c\u0103r\u0163i, cu el am deprins me\u015fte\u015fugul informa\u0163iei literare \u015fi al construc\u0163iei critice pe substrat istoric, de la el \u015ftiu tot ce \u015ftiu.\u201d Primele exerci\u0163ii de cunoa\u015ftere a unei literaturi str\u0103ine s-au concretizat \u00een traduceri din limba italian\u0103 (un roman al lui Giovanni Papini \u015fi o nuvel\u0103 din Decameronul<\/em> lui Boccaccio). De la Vasile P\u00e2rvan a \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 via\u0163a este pieritoare, dar omul poate \u00eenfr\u00e2nge moartea \u015fi uitarea prin crea\u0163ie. De asemenea, o influen\u0163\u0103 cov\u00e2r\u015fitoare asupra personalit\u0103\u0163ii sale au exercitat-o Titu Maiorescu \u015fi G. Ibr\u0103ileanu cu care a fost prieten apropiat.<\/p>\n\n\n\n

Opera lui G. C\u0103linescu cuprinde pagini de literatur\u0103 beletristic\u0103 (romane, nuvele, poezii, drame), pagini de critic\u0103 \u015fi de istorie literar\u0103, publicistic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lirica lui adunat\u0103 \u00een dou\u0103 volume (Poezii<\/em>, Lauda lucrurilor<\/em>) este \u015fi clasic\u0103 \u015fi romantic\u0103, dar \u015fi modern\u0103: \u201eCanoanele cunosc cum s\u0103 te fac Hexarca \/ Venerei cipriote, \/ Am comentat ad\u00e2nc pe marele Petrarca \/ \u015ei pe b\u0103tr\u00e2nul Goethe\u201d (Epitalam<\/em>). \u00cen lumina unei pasiuni lucide se adun\u0103 toate st\u0103rile poetice: sentimentul iubirii, triste\u0163ile metafizice configurate \u00een varia\u0163ii pe teme clasice, muzica dar \u015fi umorul disimulat.<\/p>\n\n\n\n

Studiile de literatur\u0103 universal\u0103 adunate cu grij\u0103 \u00een volume (Principii de estetic\u0103, Impresii asupra literaturii spaniole, Sensul clasicismului, Studii \u015fi conferin\u0163e, Estetica basmului, Scriitori str\u0103ini<\/em>) se adaug\u0103 celor care ilustreaz\u0103 activitatea de critic \u015fi istoric literar (Via\u0163a lui Mihai Eminescu, Opera lui Mihai Eminescu, Via\u0163a lui Ion Creang\u0103, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, Istoria literaturii rom\u00e2ne. Compendiu, Universul poeziei, N. Filimon, Gr. M. Alexandrescu, Ion Creang\u0103. Via\u0163a \u015fi opera, V. Alecsandri<\/em>), oferind un tablou concret al personalit\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n\n\n\n

Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 \u00een prezent<\/em> este un adev\u0103rat roman. Scriitorii devin personaje \u00eencadrabile \u00een categorii tipologice dup\u0103 cum urmeaz\u0103: boierul generos, ideolog inteligent, care se situeaz\u0103 de partea poporului (Mihail Kog\u0103lniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Odobescu); boierul de tip rural, cu repulsie fa\u0163\u0103 de or\u0103\u015fean \u015fi aristocrat (Mihai Eminescu, George Co\u015fbuc, Liviu Rebreanu); boierna\u015ful \u015fi t\u00e2rgove\u0163ul (Anton Pann, I. L. Caragiale, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi). Aici, G. C\u0103linescu face, cum ar spune G. Ibr\u0103ileanu, o \u201ecritic\u0103 complet\u0103\u201d (sociologic\u0103, psihologic\u0103, estetic\u0103), pornind de la miturile na\u0163ionale \u015fi \u00eencheind cu o sintez\u0103 a specificului na\u0163ional. Monumentala lucrare a fost scris\u0103 sub puterea deplin\u0103 a convingerii c\u0103 \u201eistoria literar\u0103 este o istorie de valori \u015fi ca atare cercet\u0103torul trebuie s\u0103 fie \u00een stare \u00eent\u00e2i de toate s\u0103 stabileasc\u0103 valori, adic\u0103 s\u0103 fie un critic.\u201d Dar, s\u0103-l ascult\u0103m pe autor, care, \u00een Prefa\u0163a<\/em> lucr\u0103rii aprecia: \u201eNu pentru satisfac\u0163ii de critic \u015fi istoric literar am \u00eentreprins aceast\u0103 oper\u0103. Cei care cunosc mai de aproape activitatea noastr\u0103 \u015ftiu c\u0103 critica ne este o preocupare secundar\u0103, la care am fi renun\u0163at, dac\u0103 ar fi \u00eeng\u0103duit condi\u0163iile literaturii actuale.\u201d A\u015fadar, con\u015ftiin\u0163a scriitoriceasc\u0103, corectitudinea \u015fi acurate\u0163ea \u015ftiin\u0163ific\u0103 au stat la baza lucr\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Proza c\u0103linescian\u0103 este configurat\u0103 de romanele: Cartea nun\u0163ii<\/em>, Enigma Otiliei<\/em>, Bietul Ioanide<\/em> \u015fi Scrinul negru<\/em>; acestora li se adaug\u0103 volumul intitulat Trei nuvele<\/em>, dat\u00e2nd din 1949. De\u015fi respinge teoria camilpetrescian\u0103 despre sincronizarea literaturii cu filosofia \u015fi psihologia epocii, C\u0103linescu sus\u0163ine totu\u015fi ideea unui roman de atmosfer\u0103 modern\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 romancierul trebuie s\u0103 fie original, iar originalitatea romanului const\u0103 \u00een \u201erealismul fundamental\u201d. Argument\u0103m prin faptul c\u0103 romanele sale se definesc prin c\u00e2teva tr\u0103s\u0103turi comune: dep\u0103\u015fesc realismul clasic, asimileaz\u0103 experien\u0163e ale romanului modern, creeaz\u0103 caractere dominate de o singur\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 major\u0103, ridicat\u0103 la rang de tipologie de circula\u0163ie universal\u0103 (avarul, arivistul, impostorul, ipocritul etc.). Tehnica narativ\u0103 se individualizeaz\u0103 prin fixarea protagoni\u015ftilor \u00een timp \u015fi \u00een spa\u0163iu, descrierea minu\u0163ioas\u0103 a cadrului fizic, a interioarelor \u015fi a arhitecturii ori prin descrierea operelor de art\u0103 care le \u00eempodobesc. Acestor aspecte li se adaug\u0103 \u015fi includerea unor elemente eseistice, prin reflec\u0163ii asupra iubirii, literaturii, politicii, precum \u015fi prin inserarea unor elemente lirice (toate romanele sale pot fi considerate secven\u0163ial \u015fi imnuri \u00eenchinate iubirii). Argument\u0103m prin aceea c\u0103 romanul Cartea nun\u0163ii<\/em> este un veritabil poem al iubirii juvenile; Enigma Otiliei<\/em> este o poveste de iubire trist\u0103 dintre Felix \u015fi Otilia; \u00eent\u00e2lnim pagini lirice \u015fi \u00een Bietul Ioanide<\/em>, iar \u00een Scrinul negru<\/em> Caty Z\u0103noag\u0103, parvenit\u0103 f\u0103r\u0103 scrupule, se reabiliteaz\u0103 (p\u00e2n\u0103 la un punct) tot prin iubire. A\u015fadar, tema iubirii este una central\u0103 \u00een romane.<\/p>\n\n\n\n

Dramaturgia lui G. C\u0103linescu cuprinde: \u015eun, mit mongol sau Calea netulburat\u0103<\/em>, Ludovic al XIX-lea<\/em> \u015fi Teatru<\/em>, dar nu se ridic\u0103 la valoarea prozei ori a paginilor de critic\u0103 \u015fi istorie literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Publicistica sa adun\u0103 pagini din Cronica mizantropului<\/em> \u015fi din Cronica optimistului<\/em> la care se adaug\u0103 volumul postum Ulysse<\/em> (1967) care include \u015fi pagini de critic\u0103 literar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

* * *<\/p>\n\n\n\n

\u00cencheiem cu o apreciere a lui Ov. S. Crohm\u0103lniceanu care, \u00een opinia noastr\u0103, surprinde esen\u0163a personalit\u0103\u0163ii lui G. C\u0103linescu: \u201eUnitatea \u00eentre cele dou\u0103 facult\u0103\u0163i ale spiritului c\u0103linescian este realizat\u0103 cu o curiozitate \u015fi o luciditate estetic\u0103 nou\u0103, contemporan\u0103. Clasicismul lui real e, a\u015fa cum \u00eel definea, elementul durabil prezent \u015fi \u00een romantism \u015fi \u00een baroc, sau, cu alte cuvinte, unghiul de vedere ad\u00e2nc al marelui artist.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

George C\u0103linescu face parte din seria scriitorilor de forma\u0163ie enciclopedic\u0103, cu o personalitate plurivalent\u0103: poet, romancier, eseist, dramaturg, critic \u015fi istoric literar. Pendul\u00e2nd \u00eentre clasicism \u015fi romantism, opera sa este \u00eens\u0103 unitar\u0103 \u00een sensul c\u0103 acelea\u015fi modalit\u0103\u0163i estetice sunt observabile…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,483],"tags":[],"class_list":["post-25871","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-273"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25871","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25871"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25871\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25873,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25871\/revisions\/25873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25871"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25871"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25871"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}