<\/p>\n\n\n\n
Pornind de la \u00eentreb\u0103ri precum: Exist\u0103 spirit civic \u00een Rom\u00e2nia? Dac\u0103… da, cum se manifest\u0103 acesta? Mai func\u0163ioneaz\u0103 civismul \u00een \u0163ara noastr\u0103?<\/em>, \u00een cele ce urmeaz\u0103, \u00eencerc s\u0103 prezint, succint, modul \u00een care a evoluat societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Ap\u0103rut la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea, conceptul de societate civil\u0103 a cunoscut diverse forme. Teoreticienii filozofiei \u015fi ai politicii au f\u0103cut distinc\u0163ia clar\u0103 \u00eentre stat \u015fi restul societ\u0103\u0163ii, ca urmare a transform\u0103rii societ\u0103\u0163ii medievale (strict ierarhice) \u00een cea modern\u0103 (alc\u0103tuit\u0103 din indivizi liberi \u015fi reglementat\u0103 de aparatul statului).<\/p>\n\n\n\n Societatea civil\u0103<\/em> reprezint\u0103 un concept specific abord\u0103rii holistice civilizatoare contemporane, fiind reflectat \u00een cultura \u015fi con\u015ftiin\u0163a secolului al XXI-lea, idee conturat\u0103 care se dezvolt\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n Definit\u0103 drept ansamblul formelor de organizare care asigur\u0103 \u201eo solidaritate \u015fi o capacitate de reac\u0163ie spontan\u0103 a indivizilor \u015fi a grupurilor de indivizi fa\u0163\u0103 de deciziile statului \u015fi, mai \u00een general, fa\u0163\u0103 de tot ce se petrece \u00een via\u0163a de zi cu zi a \u0163\u0103rii<\/em>\u201d (Nicolae Manolescu), societatea civil\u0103 este organizat\u0103 pe baza principiului voluntariatului, fiind independent\u0103 de autorit\u0103\u0163ile de stat.<\/p>\n\n\n\n Societatea civil\u0103 este format\u0103 din cet\u0103\u0163eni, asocia\u0163i sub diferite forme, care au acelea\u015fi interese \u015fi care \u00ee\u015fi dedic\u0103 timpul, cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi experienta pentru a-\u015fi promova \u015fi ap\u0103ra aceste drepturi \u015fi interese. Dintre institu\u0163iile societ\u0103\u0163ii civile men\u0163ionez: organiza\u0163ii nonguvernamentale (ONG-uri), organiza\u0163ii comunitare, asocia\u0163ii profesionale, organiza\u0163ii politice, cluburi civice, sindicate, organiza\u0163ii filantropice, cluburi sociale \u015fi sportive, institu\u0163ii culturale, organiza\u0163ii religioase, mi\u015fc\u0103ri ecologiste etc.<\/p>\n\n\n\n Apari\u0163ia \u015fi dezvoltarea unei societ\u0103\u0163i civile \u00een Rom\u00e2nia este legat\u0103 \u00een mod direct de dezvoltarea unei sfere publice, proces facilitat de num\u0103rul mare al ziarelor \u015fi revistelor ap\u0103rute dup\u0103 anul 1860 \u015fi de prezen\u0163a unei clase intelectuale formate \u00een Vestul Europei. Aceste elemente au prilejuit numeroase dezbateri sociale, culturale, religioase \u015fi politice. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, modelul dezvolt\u0103rii \u015fi moderniz\u0103rii elitelor politice \u015fi culturale rom\u00e2ne\u015fti a fost reprezentat de Europa, \u00een special de Fran\u0163a. \u00cen acest spirit, au fost ridicate \u015fi o parte din primele institu\u0163ii publice, nu at\u00e2t din fonduri oferite de stat, c\u00e2t de c\u0103tre \u00eenalta societate: spitale (Br\u00e2ncoveanu, Elisabeta etc.), biblioteci publice (Funda\u0163ia Carol I, Ferdinand \u015fi Carol al II-lea), gr\u0103dini\u0163e \u015fi orfelinate, institu\u0163ii de formare a adul\u0163ilor. Academia Rom\u00e2n\u0103 a devenit \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 unul dintre principalii recipien\u0163i ai dona\u0163iilor din partea persoanelor non-religioase.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi crearea Rom\u00e2niei Mari \u00een anul 1918, evolu\u0163ia cadrului legislativ a fost accelerat\u0103. Adoptarea Legii 21\/1924, cunoscut\u0103 sud denumirea de Legea M\u00e2rzescu<\/em>, a creat cadrul legal pentru aplicarea principiului libert\u0103\u0163ii de asociere men\u0163ionat \u00een Constitu\u0163iile din anii 1866 \u015fi 1923. Num\u0103rul asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor a crescut \u00een mod spectaculos \u00een perioada interbelic\u0103. Multe dintre aso\u00adcia\u00ad\u0163iile culturale create aveau scopul de a populariza anumite aptitudini la nivelul popula\u0163iei din mediul urban \u015fi rural. Alte asocia\u0163ii promovau drepturile femeilor, \u00een special dreptul de vot (de exemplu Consiliul Na\u0163ional al Femeilor Rom\u00e2ne \u2013 CNFR), dar \u015fi cel care viza implicarea \u00een activit\u0103\u0163i cu caracter social. De asemenea, minorit\u0103\u0163ile religioase \u015fi etnice au reu\u015fit s\u0103-\u015fi stabileasc\u0103 propriile asocia\u0163ii culturale menite s\u0103 le protejeze identitatea \u015fi mo\u015ftenirea cultural\u0103.<\/p>\n\n\n\n O analiz\u0103 privind apari\u0163ia \u015fi evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii civile \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Sud-Est (\u00een mod special, \u00een Rom\u00e2nia) trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere contextul \u015fi ritmul dezvolt\u0103rii, inclusiv din punct de vedere institu\u0163ional, al acesteia. Traseul a fost marcat de diversitatea existent\u0103, \u00eencep\u00e2nd de la colapsul regimurilor comuniste (\u015fi tipologia tranzi\u0163iei), p\u00e2n\u0103 la catalizatorii \u015fi germenii primelor entit\u0103\u0163i apar\u0163in\u00e2nd societ\u0103\u0163ii civile. Pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste din aceast\u0103 zon\u0103, nu a \u00eensemnat \u015fi dispari\u0163ia mentalit\u0103\u0163ilor, valorilor \u015fi percep\u0163iilor \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een societate, \u00een deceniile regimului comunist, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t cei mai mul\u0163i dintre membrii vechii nomenklaturi<\/em> \u015fi-au conservat diverse pozi\u0163ii privilegiate.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u00een unele state foste comuniste s-au constituit unele organiza\u0163ii care, contest\u00e2nd politica regimului anterior, au accelerat evolu\u0163ia c\u0103tre o tranzi\u0163ie pa\u015fnic\u0103, bazat\u0103 pe negocieri cu reprezentan\u0163ii puterii, \u00een Rom\u00e2nia tranzi\u0163ia a fost mai dificil\u0103 cauzat\u0103 de inexisten\u0163a unei societ\u0103\u0163i civile.<\/p>\n\n\n\n Primii ani ai tranzi\u0163iei au fost marca\u0163i de c\u0103ut\u0103rile \u015fi dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate de germenii societ\u0103\u0163ii civile, \u00een tentativa lor de limitare a arbitrariului guvernamental. Noul context, creat dup\u0103 anul 1989, genera, treptat \u015fi timid, reconfigurarea spa\u0163iului politic \u015fi public, oferind minime condi\u0163ii \u00een vederea exercit\u0103rii libere a drepturilor civile.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 un debut dificil, societatea civil\u0103 a fost redus\u0103 fie la o no\u0163iune par\u0163ial\u0103 ca antonim al celei militare, fie limitat\u0103 la organiza\u0163iile nonguvernamentale (ONG-uri), gener\u00e2nd o paradigm\u0103 limitat\u0103 \u015fi nu una multiconceptual\u0103, la na\u0163iunile civilizate ale lumii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ciuda orizontului de a\u015fteptare al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti privind deta\u015farea total\u0103 de regimul comunist, dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea regimului Ceau\u015fescu, \u00een decembrie 1989, treptat (\u00een special dup\u0103 ce Frontul Salv\u0103rii Na\u0163ionale \u015fi-a anun\u0163at decizia de a participa la alegeri \u00een 1990), \u00een r\u00e2ndul unor segmente ale societ\u0103\u0163ii s-a conturat ideea c\u0103 spiritul revoltei anticomuniste fusese confiscat de liderii FSN. Totodat\u0103, spre finele anului 1989, se contura \u015fi prima organiza\u0163ie non-guvernamental\u0103, Grupul pentru Dialog Social (GDS), al c\u0103rei principal obiectiv era de a ap\u0103ra \u015fi promova valorile democra\u0163iei, libert\u0103\u0163ile \u015fi drepturile omului \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n Tranzi\u0163ia de la economia centralizat\u0103 la economia de pia\u0163\u0103 a fost destul de dificil\u0103 pentru societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een proces de formare, constituind o memorie activ\u0103, at\u00e2t \u00een ini\u0163ierea tranzi\u0163iei, c\u00e2t \u015fi \u00een rezisten\u0163a \u00een fa\u0163a tendin\u0163elor de \u00eentoarcere la trecut, consolid\u00e2nd democra\u0163ia, odat\u0103 cu primul transfer de la putere la opozi\u0163ie, din noiembrie 1996.<\/p>\n\n\n\n Putem considera c\u0103 \u00een spa\u0163iul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti nu s-a petrecut neap\u0103rat o validare a unei presta\u0163ii sociale, ci o auto\u00eenvestire, o ocupare uneori brutal\u0103, alteori haotic\u0103, a unor pozi\u0163ii care au conferit prerogativele reprezent\u0103rii civile a societ\u0103\u0163ii. Logistica pus\u0103 \u00een mi\u015fcare \u00een acest scop (grupuri, reviste, mi\u015fc\u0103ri sociale etc.) a \u00eencercat conturarea unui profil destul de \u00eendep\u0103rtat de datele reale ale societ\u0103\u0163ii pe care pretindea c\u0103 o reprezint\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 exist\u0103 o serie de valori civice pe care, \u00een esen\u0163\u0103, le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc toate societ\u0103\u0163ile europene. (va urma<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Pornind de la \u00eentreb\u0103ri precum: Exist\u0103 spirit civic \u00een Rom\u00e2nia? Dac\u0103… da, cum se manifest\u0103 acesta? Mai func\u0163ioneaz\u0103 civismul \u00een \u0163ara noastr\u0103?, \u00een cele ce urmeaz\u0103, \u00eencerc s\u0103 prezint, succint, modul \u00een care a evoluat societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Ap\u0103rut la…<\/p>\n