{"id":26501,"date":"2024-12-17T13:47:17","date_gmt":"2024-12-17T13:47:17","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26501"},"modified":"2024-12-17T13:47:17","modified_gmt":"2024-12-17T13:47:17","slug":"cartea-bisericeasca-element-de-unitate-lingvistica-in-contextul-unirii-din-1918","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/nihil-sine-deo\/cartea-bisericeasca-element-de-unitate-lingvistica-in-contextul-unirii-din-1918\/","title":{"rendered":"Cartea bisericeasc\u0103 \u2013 element de unitate lingvistic\u0103 \u00een contextul Unirii din 1918"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

R\u0103sfoind zilele trecute lucrarea distinsului pr. prof. dr. Mircea P\u0103curariu, Cultura teologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Scurt\u0103 prezentare istoric\u0103<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la Editura Basilica \u00een anul 2011, m-am g\u00e2ndit s\u0103 prezint rolul pe care l-au avut c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti \u00een p\u0103strarea unit\u0103\u0163ii de limb\u0103 \u015fi de neam, \u00een realizarea Unirii din 1 Decembrie 1918.<\/p>\n\n\n\n

Este cunoscut faptul c\u0103 la promovarea con\u015ftiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii spirituale a neamului rom\u00e2nesc, at\u00e2t Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, c\u00e2t \u015fi cea Greco-Catolic\u0103 au avut o contribu\u0163ie major\u0103 prin cultivarea \u00een sufletele credincio\u015filor rom\u00e2ni a con\u015ftiin\u0163ei aceleea\u015fi ob\u00e2r\u015fii, ca neam, aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Mitropoliile \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi Moldovei erau \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Mitropolia Transilvaniei, r\u0103sp\u00e2ndirea c\u0103r\u0163ilor de slujb\u0103, ajutorarea fr\u0103\u0163easc\u0103 \u00een timp de prigoan\u0103, coresponden\u0163a \u00eentre ierarhi, contacte \u00eentre preo\u0163i, c\u0103lug\u0103ri \u015fi credincio\u015fii pelerini fiind adesea practicate de ambele p\u0103r\u0163i ale Carpa\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum afirma istoricul Nicolae Iorga: Mitropoli\u0163ii, episcopii, egumenii \u015fi deseori \u015fi smeri\u0163ii c\u0103lug\u0103ri ori umilii preo\u0163i de mir au dat poporului, ei singuri, aproape toat\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura, au \u00eenzestrat nea\u00admul cu o limb\u0103 literar\u0103, cu o art\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu gustul \u015fi nevoile lui, au sprijinit statul f\u0103r\u0103 s\u0103 se lase a fi \u00eenghi\u0163i\u0163i de d\u00e2nsul, au c\u0103l\u0103uzit neamul pe drumul p\u0103m\u00e2ntului f\u0103r\u0103 a-\u015fi desface ochii de la cer\u2026, d\u00e2nd istoriei noastre c\u0103rturari, caligrafi, sculptori \u00een lemn, oameni de stat, osta\u015fi, mucenici \u015fi sfin\u0163i<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Pe t\u0103r\u00e2mul istoriei, studiul limbii a reu\u015fit s\u0103 clarifice anumite probleme care, \u00een lipsa altor dovezi, ar fi r\u0103mas neelucidate. Adev\u0103rul acesta se poate verifica \u00een istoriografia oric\u0103rei na\u0163iuni, implicit \u015fi \u00een studiul istoriei noastre, unde filologii rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, prin cercet\u0103ri cu migal\u0103, au ajuns la concluzii dintre cele mai elocvente pentru l\u0103murirea unor \u00eentreb\u0103ri ale istoriei noastre. Filologia a contribuit enorm la clarificarea originii cre\u015ftinismului pe teritoriul \u0163\u0103rii noastre, la descoperirea originii noastre etnice \u015fi continuitatea pe aceste meleaguri.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen general, limba na\u0163ional\u0103 are o mul\u0163ime de roluri, atribute. Ea este, \u00een primul r\u00e2nd, mijlocul de \u00een\u0163elegere \u00eentre fiii aceleia\u015fi na\u0163iuni. Totu\u015fi, limba na\u0163ional\u0103 reprezint\u0103 mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ascunz\u00e2nd \u00een sine \u00eentreaga via\u0163\u0103 a unui popor, cu trecutul lui cel mai \u00eendep\u0103rtat, cu p\u0103m\u00e2ntul care l-a hr\u0103nit \u015fi care i-a \u00eenc\u00e2ntat privirea, cu \u00eemprejur\u0103rile sociale \u00een care a vie\u0163uit, cu \u00eendeletnicirile lui zilnice, cu credin\u0163a care l-a m\u00e2ng\u00e2iat \u00een vremuri de restri\u015fte \u015fi care i-a \u00eendrumat n\u0103zuin\u0163ele, cu toat\u0103 civiliza\u0163ia \u015fi cultura la care a izbutit s\u0103 se \u00eenal\u0163e, din treapt\u0103 \u00een treapt\u0103, de-a lungul veacurilor.<\/p>\n\n\n\n

Al\u0103turi de latinitate sau romanitate, \u00eenc\u0103 de la formarea poporului rom\u00e2n, credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 reprezint\u0103 principalul element constitutiv al con\u015ftiin\u0163ei de sine \u015fi al identit\u0103\u0163ii de neam a rom\u00e2nilor. Faptul c\u0103 etnogeneza rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cre\u015ftinarea au fost concomitente \u015fi convergente, constituie o realitate indubitabil\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen lucrarea \u201eSate \u015fi preo\u0163i \u00een Ardeal\u201d, Nicolae Iorga nota c\u0103 poporul era format din \u0163\u0103rani (peste 75%), diferen\u0163a de 25% (elitele) fiind reprezentat\u0103 de preo\u0163ii \u015fi cantorii din biserici. De-a lungul veacurilor, Biserica a cultivat, ap\u0103rat \u015fi dezvoltat limba rom\u00e2n\u0103, acest tezaur inestimabil al neamului nostru. Con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii de neam a cunoscut o dinamic\u0103 prin traducerea \u015fi tip\u0103rirea c\u0103r\u0163ilor de cult \u00een limba rom\u00e2n\u0103 pentru \u00eentreaga suflare rom\u00e2neasc\u0103, pun\u00e2ndu-se astfel bazele limbii rom\u00e2ne literare.<\/p>\n\n\n\n

Circul\u00e2nd \u00een toate provinciile rom\u00e2ne\u015fti, c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti men\u0163ionau, \u00een predosloviile lor, unitatea de credin\u0163\u0103 \u015fi de neam. \u00cen acest context amintesc pe diaconul Coresi care, la jum\u0103tatea secolului al XVI-lea, a plecat de la T\u00e2rgovi\u015fte la Bra\u015fov, unde a desf\u0103\u015furat o rodnic\u0103 activitate tipografic\u0103, timp de dou\u0103 decenii, tip\u0103rind c\u0103r\u0163i biserice\u015fti, prin care a clarificat structura limbii rom\u00e2ne. Coresi a tip\u0103rit \u015fi primul Liturghier rom\u00e2nesc<\/em>. Men\u0163ionez apoi Cazania<\/em> mitropolitului Varlaam al Moldovei, din anul 1643, intitulat\u0103 \u201eCartea rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d care a fost distribuit\u0103 \u00een Transilvania, \u00een sute de exemplare, \u00eent\u0103rind astfel con\u015ftiin\u0163a unit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor desp\u0103r\u0163i\u0163i din celelalte provincii separate politic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prefa\u0163a Noului Testament de la B\u0103lgrad (Alba Iulia), tip\u0103rit \u00een anul 1648, Simion \u015etefan, mitropolitul Transilvaniei, exprima ideea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi necesitatea stabilirii unei limbi literare care s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103 de to\u0163i rom\u00e2nii. Ulterior, mitropolitul Dosoftei al Moldovei, \u00een Liturghierul din anul 1683, scria c\u0103 l-a tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte pentru ca \u201es\u0103-n\u0163eleag\u0103 to\u0163i\u201d, men\u0163ion\u00e2nd totodat\u0103 c\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015firea sfintelor slujbe \u00een limba accesibil\u0103 poporului este \u00een duhul tradi\u0163iei Sfintelor Scripturi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cencununarea acestui proces a reprezentat-o, tip\u0103rirea, la Bucure\u015fti \u00een anul 1688 a Dumnezeie\u015ftii Scripturi<\/em>, pe vremea lui Vod\u0103 Constantin Br\u00e2ncoveanul, cunoscut\u0103 sub numele de Biblia lui \u015eerban Cantacuzino<\/em>, fiindc\u0103 t\u0103lm\u0103cirea ei s-a preg\u0103tit \u00een timpul domniei acestuia, mai ales de fra\u0163ii \u015eerban \u015fi Radu Greceanu, dar \u015fi cu ajutorul altor c\u0103rturari \u201enu numai pedepsi\u0163i \u00eentru a noastr\u0103 limb\u0103, ce \u015fi de limba elineasc\u0103 av\u00e2nd \u015ftiin\u0163\u0103\u201d \u015fi cu binecuv\u00e2ntarea mitropolitului Teodosie Vestemeanul.<\/p>\n\n\n\n

Afirma\u0163ia mitropolitului Andrei \u015eaguna (1808-1873), \u00een prefa\u0163a Bibliei<\/em> tip\u0103rite la Sibiu \u00eentre anii 1856-1858, este de mare actualitate: Limba Bibliei<\/strong> pentru un popor numai odat\u0103 se poate face: dac\u0103 s-a \u00eenvins odat\u0103 piedica cea mare a traducerii credincioase \u015fi \u00een\u0163elese \u015fi dac\u0103 poporul a primit limba aceea a\u015fa-zic\u00e2nd \u00een \u00eens\u0103\u015fi fiin\u0163a sa, atunci urm\u0103torii n-au de a face alt\u0103 limb\u0103; limba Bibliei nu e f\u0103cut\u0103, ci luat\u0103 chiar din gura poporului; \u015fi a\u015fa traduc\u0103torul nu este dec\u00e2t un r\u0103sunet nu numai al limbii, ci \u015fi al sim\u0163irii \u015fi peste tot al chipului, al cuget\u0103rii poporului… niciunul dintre conduc\u0103torii de mai t\u00e2rziu nu poate fi p\u0103rta\u015f laudei ce se cuvine acelora cari au altoit \u00eent\u00e2ia dat\u0103 cuv\u00e2ntul Sfintei Scripturi \u00een pom rom\u00e2nesc; ci to\u0163i de mai t\u00e2rziu au pre\u00eennoit \u015fi au \u00eendreptat numai unde \u015fi unde aceea ce traduc\u0103torii cei dint\u00e2i, ca nemernici abia ai unui veac, n-au putut s\u0103 \u00eendrepte. Dar nici n-au avut lips\u0103 de a \u00eendrepta, fiindc\u0103 pe vremile lor a fost bine \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit a\u015fa. Iar\u0103 limba noastr\u0103 e pom viu… ramurile b\u0103tr\u00e2ne \u015fi f\u0103r\u0103 suc se usuc\u0103 \u015fi cad, ml\u0103di\u0163e tinere ies \u015fi cresc; frunza se ve\u015fteje\u015fte \u015fi se scutur\u0103, dar alta nou\u0103 cur\u00e2nd \u00eel \u00eempodobe\u015fte; toate ale lui se fac \u015fi se prefac. Iar tulpina r\u0103m\u00e2ne totdeauna aceea\u015fi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, p\u0103rintele profesor dr. Dumitru St\u0103niloae afirma c\u0103 Spiritul de sintez\u0103 complex al neamului nostru nu se explic\u0103 numai din persisten\u0163a lui din veacuri imemorabile \u00een spa\u0163iul de mijloc \u00eentre Occident \u015fi Orient, ci \u015fi \u00een \u00eembinarea \u00een el a caracterului latin \u015fi a cre\u015ftinismului ortodox. De altfel, caracterul nostru latin nu e str\u0103in de vechimea fiin\u0163ei noastre de traci, care nu s-au mutat niciodat\u0103 din acest spa\u0163iu de mijloc, \u00eentre Occident \u015fi Orient\u2026<\/em><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd credincio\u015fii nu aveau acces la cartea sf\u00e2nt\u0103, venea aceasta la ei: pleca la drum de propov\u0103duire \u015fi, trec\u00e2nd de la o biseric\u0103 la alta, ducea pretutindeni aceea\u015fi lumin\u0103 de sus, vestit\u0103 \u00een acela\u015fi grai. Nu pu\u0163ine au fost c\u0103r\u0163ile care au f\u0103cut \u00een felul acesta ocolul \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, \u00eendrept\u00e2nd pretutindeni toat\u0103 suflarea c\u0103tre cerul acelora\u015fi credin\u0163e \u015fi n\u0103zuin\u0163e. A\u015fa a reu\u015fit Biserica s\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015feasc\u0103 unitatea graiului rom\u00e2nesc, care a dus, c\u00e2nd s-a plinit vremea<\/em>, la unitatea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

R\u0103sfoind zilele trecute lucrarea distinsului pr. prof. dr. Mircea P\u0103curariu, Cultura teologic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Scurt\u0103 prezentare istoric\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura Basilica \u00een anul 2011, m-am g\u00e2ndit s\u0103 prezint rolul pe care l-au avut c\u0103r\u0163ile biserice\u015fti \u00een p\u0103strarea unit\u0103\u0163ii de limb\u0103 \u015fi…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[22,488],"tags":[],"class_list":["post-26501","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-nihil-sine-deo","category-numarul-278"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26501","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26501"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26501\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26504,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26501\/revisions\/26504"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}