{"id":26742,"date":"2025-01-22T07:37:27","date_gmt":"2025-01-22T07:37:27","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26742"},"modified":"2025-01-22T07:37:27","modified_gmt":"2025-01-22T07:37:27","slug":"ioan-aurel-pop-si-lumea-romaneasca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cogito-ergo-sum\/ioan-aurel-pop-si-lumea-romaneasca\/","title":{"rendered":"Ioan-Aurel Pop \u015fi lumea rom\u00e2neasc\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cencerc un portret din f\u0103r\u00e2me, apel\u00e2nd la tot ce am scris de-a lungul anilor despre Ioan-Aurel Pop. \u00cencep prin a relua descrierea personalit\u0103\u0163ii sale complexe la contururile c\u0103reia conlucreaz\u0103 mai multele sale ipostaze: istoricul, cel care \u015ftie c\u0103 \u201enimic din ceea ce se petrece acum, sub ochii no\u015ftri, nu este f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini\u201d; cititorul \u015fi degust\u0103torul de literatur\u0103 care convoac\u0103 \u00een argumentele sale marii scriitori; distinsul locuitor al limbii rom\u00e2ne, dar \u015fi cunosc\u0103torul de latin\u0103, francez\u0103, englez\u0103, italian\u0103, par\u0163ial de german\u0103 \u015fi maghiar\u0103, c\u00e2t s\u0103 poat\u0103 vorbi \u00een perfect\u0103 cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 despre locul limbii rom\u00e2ne \u00eentre limbile lumii; profesorul, care \u015fi-a asumat, asemenea lui Vasile P\u00e2rvan, \u201edatoria vie\u0163ii noastre\u201d; ardeleanul, de veghe la statura \u201e\u00eenv\u0103\u0163atei Transilvanii\u201d, vorbind cu gravitate \u015fi c\u0103ldur\u0103 despre legitimitatea sentimentului na\u0163ional; omul Cet\u0103\u0163ii, mereu \u00een miezul lucrurilor, prezen\u0163\u0103 carismatic\u0103, de o urbanitate exemplar\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Tot scrisul s\u0103u, fie el academic ori eseistic, este rodul unei \u00eendelungi medita\u0163ii, al rumin\u0103rii datelor acumulate \u00een numele unei curiozit\u0103\u0163i intelectuale ardente \u015fi al unei nobile st\u0103ri de veghe \u00een fa\u0163a cuvintelor limbii. Starea de veghe fiind una dintre obsesiile mele, am citit cu o doz\u0103 de implicare \u00een plus Transilvania, starea noastr\u0103 de veghe<\/strong> \u015fi tot astfel Veghea asupra limbii rom\u00e2ne<\/strong>. A veghea nu \u00eenseamn\u0103 doar a p\u0103zi un lucru de pre\u0163, o comoar\u0103, ci a-i scruta alc\u0103tuirile pentru a-i \u00een\u0163elege for\u0163a \u015fi menirea, pentru a-i asigura durarea, identific\u00e2nd ne\u00eent\u00e2rziat devierile care-i \u015ftirbesc integritatea \u015fi-i submineaz\u0103 valoarea, dar c\u0103ut\u00e2nd \u015fi c\u0103ile cele mai potrivite de \u00eendreptare. <\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Veghetorul e minte treaz\u0103, dar \u015fi de\u015fteapt\u0103, \u00een ambele sensuri ale cuv\u00e2ntului, presupun\u00e2nd cunoa\u015ftere, \u00een\u0163elegere \u015fi putere de interven\u0163ie: \u201eLimba, ca \u015fi poporul care o folose\u015fte, are nevoie s\u0103 fie ap\u0103rat\u0103, protejat\u0103, ferit\u0103 de intruziuni nefire\u015fti, ocrotit\u0103 p\u0103rinte\u015fte\u201d. Micul tratat despre \u015fi pentru limba rom\u00e2n\u0103 concentreaz\u0103 mai multele perspective dinspre care se cuvine s\u0103 ne apropiem de limba noastr\u0103. Cartea se deschide cu enun\u0163uri esen\u0163iale despre \u00eensemn\u0103tatea limbii rom\u00e2ne, \u201ecea mai important\u0103 crea\u0163ie spiritual\u0103 a poporului rom\u00e2n\u201d. Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina obtuze acuze de na\u0163ionalism, adaug\u0103 imediat: \u201eToate limbile materne sunt, pentru fiecare dintre vorbitorii lor, universuri nepre\u0163uite. Limba rom\u00e2n\u0103 nu este o limb\u0103 excep\u0163ional\u0103 \u00eentre limbile p\u0103m\u00e2ntului, dar pentru noi, rom\u00e2nii, ea este special\u0103, dintr-un motiv foarte simplu: este a noastr\u0103!\u201d \u00cen mod firesc, istoria, limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 merit\u0103 cercetate cu o doz\u0103 de p\u0103rtinire venind dinspre apartenen\u0163\u0103. O bun\u0103, corect\u0103, cinstit\u0103 cunoa\u015ftere a istoriei, limbii \u015fi literaturii propriului neam este cea mai bun\u0103 cale \u00eenspre respectul pentru toate neamurile. Dar aceea\u015fi cunoa\u015ftere ar trebui s\u0103 fie \u015fi o cale de \u00een\u0163elegere de sine \u015fi de pre\u0163uire: \u201eEvident, soarta limbii este legat\u0103 inexorabil de destinul poporului rom\u00e2n \u015fi, de la o vreme, al na\u0163iunii rom\u00e2ne, plasate \u015fi acestea sub semnul incertitudinii, al provizoratului, al nea\u015fez\u0103rii \u015fi al autoflagel\u0103rii. Rom\u00e2nii \u2013 prin unii dintre ei \u2013 sunt mari \u00abmae\u015ftri\u00bb \u00een a se nimicnici singuri\u201d. Tratatul se scrie tocmai \u00een contra nes\u0103buitei nimicniciri. Limba nu e doar un instrument, ci \u015fi depozit \u015fi form\u0103 a g\u00e2ndirii. Pentru ca aceast\u0103 informa\u0163ie s\u0103 devin\u0103 fertil\u0103, e nevoie de \u00cenv\u0103\u0163\u0103tori. De \u201elumin\u0103tori\u201d, cum spuneau ardelenii de odinioar\u0103. De o \u015ecoal\u0103 adev\u0103rat\u0103 care s\u0103-l trezeasc\u0103 pe omul a\u0163ipit sub povara vremurilor haotice.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a>
Coperta IA Pop – Transilvania curbe.cdr<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ioan-Aurel Pop respinge, cu argumente \u015fi compara\u0163ii, preten\u0163iile originii pure a rom\u00e2nilor, c\u0103ci \u201epopoarele s-au transformat mereu \u015fi s-au topit unele \u00een altele […] Nu exist\u0103 pe aceast\u0103 lume popoare \u00abpure\u00bb \u015fi \u00abimpure\u00bb, \u00abnobile\u00bb \u015fi \u00abbarbare\u00bb, ci numai comunit\u0103\u0163i etnice diferite, fiecare cu propria personalitate\u201d. Rom\u00e2nii nu sunt nici daci puri, nici romani puri: \u201eSchematiz\u00e2nd mult lucrurile, la temelia oric\u0103rui popor romanic stau cel pu\u0163in trei elemente etnice de baz\u0103: elementul vechi b\u0103\u015ftina\u015f sau autohton, elementul cuceritor \u015fi elementul migrator, succedate \u00een timp \u015fi suprapuse \u00een aceast\u0103 ordine. \u00cen cazul rom\u00e2nilor, elementul autohton au fost daco-ge\u0163ii (din familia mai mare a tracilor), elementul cuceritor au fost romanii, iar cel migrator, slavii\u201d. Pled\u00e2nd pentru cultivarea memoriei, \u201eatribut fundamental al inteligen\u0163ei\u201d \u00een opinia autorului (\u201enimic din ceea ce se petrece acum, sub ochii no\u015ftri, nu este f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini\u201d), Ioan-Aurel Pop este un extraordinar purt\u0103tor de cuv\u00e2nt al rom\u00e2nit\u0103\u0163ii. Fiecare luare de cuv\u00e2nt e o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 relu\u00e2nd cu metod\u0103 \u015fi gra\u0163ie demonstra\u0163ia, o pledoarie cu o caden\u0163\u0103 fireasc\u0103 \u015fi conving\u0103toare, un manifest care \u00ee\u015fi cunoa\u015fte menirea. Un cuv\u00e2nt care revine adesea \u00een cartea sa e r\u00e2nduiala \u2013 a limbii rom\u00e2ne, a neamului nostru, r\u00e2nduiala care se cuvine pus\u0103 \u00een Istorie, deopotriv\u0103 \u00een cea pe care o tr\u0103im \u015fi \u00een cea pe care o povestim.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

C\u0103r\u0163ile sale despre Transilvania pariaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 pe \u015ftiin\u0163a istoriei, ca instrument de conservare \u015fi formalizare a datelor despre omenire, c\u00e2t \u015fi pe istoria ca povestire\/\u201distorie\u201d, adic\u0103 interpretare, inevitabil dependent\u0103 de pozi\u0163ii subiective, personal(izat)e. Istoria are, \u00een accep\u0163iunea sa, obiectivitatea sobr\u0103 \u015fi neutr\u0103 a oric\u0103rei \u015ftiin\u0163e, dar nu poate ignora varietatea derutant\u0103 a perspectivelor asupra unei anume perioade sau a unui anume eveniment. Istoria se scrie \u00een seama documentelor, a arhivei, a memoriei, dar adev\u0103rurile ei sunt rezultanta ne\u00eentrerupt negociat\u0103 a mai multor interpret\u0103ri venite dinspre p\u0103r\u0163ile implicate\/ interesate. Echilibrat \u015fi sobru, cartea e \u00een\u0163esat\u0103 cu referin\u0163e culturale, c\u0103ci \u00een \u201e\u00eenv\u0103\u0163ata Transilvanie\u201d, cum o numea B\u0103lcescu, cea mai important\u0103 cale de ap\u0103rat \u015fi consolidat identitatea na\u0163ional\u0103 a fost \u015fi este Cultura.<\/p>\n\n\n\n

\u00cel \u00eent\u00e2lnim \u00een fiecare pagin\u0103 a c\u0103r\u0163ilor sale pe Ioan-Aurel Pop omul cet\u0103\u0163ii, prezent \u00een miezul lucrurilor \u015fi gata s\u0103 pun\u0103 um\u0103rul la bunul lor mers. Atent la seismele mai mari ori mai m\u0103runte ale vremii, intervine prompt \u015fi expresiv de c\u00e2te ori simte c\u0103 punctul pe i a fost r\u0103t\u0103cit \u00een polemici goale. El scrie despre cultur\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere, despre apartenen\u0163\u0103, datorie, luciditate.<\/p>\n\n\n\n

(N. A.<\/strong> Fragmente dintr-un eseu mai amplu. N. R.<\/strong> Sursa: R\u0103sunetul cultural<\/em>, nr.1, ian 2025)<\/p>\n\n\n\n

Irina PETRA\u015e<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ioan-Aurel Pop \u2013 70<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955, S\u00e2ntioana, \u0162aga, Cluj, Rom\u00e2nia) este profesor universitar (din 1996) \u015fi rector al Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai din Cluj (2012-2020), membru titular (din 2010) \u015fi pre\u015fedinte (din 2018) al Academiei Rom\u00e2ne.<\/em><\/p>\n\n\n\n

 \u00centre 1991 \u015fi 1992 a fost profesor invitat (bursier Fulbright) la Universitatea din Pittsburg \u2013 Pennsylvania (SUA), iar \u00eentre 1994-1995 a fost director al Centrului Cultural Rom\u00e2n din New York. \u00centre 2003 \u015fi 2007 a fost profesor asociat la Universitatea \u201eCa\u2019 Foscari\u201d \u015fi director al Institutului Rom\u00e2n de Cultur\u0103 din Vene\u0163ia, iar \u00eentre 2012-2013 a fost profesor asociat la Universitatea din Trento.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Membru corespondent al Academiei Central Europene de \u015etiin\u0163e, Litere \u015fi Arte din Paris, 1999; Membru titular al Academiei Europene de \u015etiin\u0163e \u015fi Art\u0103 (Salzburg) din 2013; Membru titular al Academiei Na\u0163ionale Virgiliene din Mantova (Italia).<\/em><\/p>\n\n\n\n

Doctor Honoris Causa al mai multor universit\u0103\u0163i. Numeroase titluri, diplome, medalii \u015fi premii, na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale atest\u0103 o oper\u0103 valoroas\u0103, o prestigioas\u0103 activitate didactic\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103.<\/em> (Red.<\/em><\/strong>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cencerc un portret din f\u0103r\u00e2me, apel\u00e2nd la tot ce am scris de-a lungul anilor despre Ioan-Aurel Pop. \u00cencep prin a relua descrierea personalit\u0103\u0163ii sale complexe la contururile c\u0103reia conlucreaz\u0103 mai multele sale ipostaze: istoricul, cel care \u015ftie c\u0103 \u201enimic din…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,489],"tags":[],"class_list":["post-26742","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cogito-ergo-sum","category-numarul-279"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26742","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26742"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26742\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26748,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26742\/revisions\/26748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26742"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26742"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26742"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}