de Aspazia Sandu\u00a0sau<\/p>\n
NIHIL SINE DEO<\/b><\/p>\n
\u00a0<\/b>Prelu\u00e2nd fragmentul \u201erege-al poeziei\u201d, din cunoscuta sintagm\u0103 a lui Alecsandri, Aspazia Sandu \u00ee\u015fi deschide cea de-a opta carte de versuri cu un poem \u201e\u00een ritm \u015fi rim\u0103\u201d eminesciene, dedicat celui care ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u201ecomunicarea\/\u00een\u0103l\u0163\u00e2nd pe veci rom\u00e2na\u201d \u2013 Mihai Eminescu.<\/p>\n
La fel ca \u00een volumele precedente, d\u00e2nd dovad\u0103 c\u0103 este posesoarea unui bagaj \u015ftiin\u0163ific consistent acumulat \u00een ani, a unei zestre livre\u015fti n\u0103scut\u0103 din lecturi multiple, \u015fi una \u015fi alta prezente \u00een rani\u0163a unui intelectual veritabil, Aspazia Sandu adun\u0103, \u015fi \u00een aceast\u0103 carte, poezie de tip existen\u0163ial, \u00een care se pun \u00eentreb\u0103ri, dar are mai mult \u00een vedere situa\u0163ia omului, ca fiin\u0163\u0103 n\u0103scut\u0103 pentru munc\u0103 \u015fi care r\u0103sp\u00e2nde\u015fte \u00een jur modestie, bun sim\u0163, satisfac\u0163ia pentru lucru \u00eemplinit \u015fi pentru care nu a\u015fteapt\u0103 s\u0103 fie r\u0103spl\u0103tit.<\/p>\n
Este lucru \u015ftiut c\u0103 v\u00e2rsta senectu\u0163ii d\u0103 na\u015ftere nostalgiilor, iar autoarea nu face excep\u0163ie de la regul\u0103 \u015fi, de aceea, pune regretele \u00een vers: \u201ecu fa\u0163a \u00eencre\u0163it\u0103, aproape ca o coaj\u0103,\/ne m\u0103sur\u0103m trecutul la \u015faptezeci de ani\/\u015fi greu ni-i s\u0103-n\u0163elegem c\u00e2t a trecut de iute\/l\u0103s\u00e2nd nisip \u00een urm\u0103 \u015fi c\u00e2\u0163iva bolovani\u201d (Amprenta timpului<\/b>). Dar facem men\u0163iunea c\u0103 ea nu scrie o poezie lacrimogen\u0103, nostalgia sa este una calm\u0103, duioas\u0103, a omului \u00eemp\u0103cat cu sine, de\u015fi regret\u0103 unele lucruri pe care le-ar fi putut face.<\/p>\n
Cartea pe care o coment\u0103m este o ilustrare a vie\u0163ii a\u015fa cum a fost mereu \u015fi care se repet\u0103 ciclic \u2013 o \u00eentreag\u0103 lupt\u0103 dintre bine \u015fi r\u0103u \u2013 \u00een acea cavalcad\u0103 pe care omul o tr\u0103ie\u015fte \u00een c\u00e2\u0163iva ani, pentru a ob\u0163ine m\u00e2ntuirea de p\u0103catul pentru care a fost izgonit din Rai, loc pe care vrea s\u0103-l rec\u00e2\u015ftige m\u0103car dup\u0103 moarte, dac\u0103 nu \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt.. Re\u0163in aten\u0163ia c\u00e2teva poezii \u00een care via\u0163a este prezentat\u0103 \u00een toat\u0103 complexitatea, cu frumuse\u0163ea \u015fi cu hido\u015fenia ei, inclusiv cea din societatea rom\u00e2neasc\u0103 actual\u0103, iar autoarea nu poate s\u0103 se re\u0163in\u0103 f\u0103r\u0103 a exclama: \u201eCe lume e aceasta cu-at\u00e2ta r\u0103utate\/mocnit\u0103 sau pe fa\u0163\u0103, la fel ca un vulcan\u201d. Ampla poezie \u201eUn jurnal de sear\u0103\u201d, este o imagine atotcuprinz\u0103toare a vie\u0163ii noastre cotidiene, prezentat\u0103 ca \u00eentr-o emisiune de actualit\u0103\u0163i. Nu putea s\u0103-i scape via\u0163a politic\u0103 \u015fi realizeaz\u0103 un portret al politicianului de azi care, \u201edac\u0103 e lider de partid\/cu mapa schimb\u0103toare\u201d, \u201eS\u0103-l vezi c\u00e2t e de agresiv\/cu tab\u0103ra advers\u0103\u201d, iar \u201eC\u00e2nd vasu-i se scufund\u0103-ncet\/s\u0103-l vezi cum divor\u0163eaz\u0103\/de cei pe care \u00abi-a iubit\u00bb. Fa\u0163\u0103 de asemenea oameni, autoarea \u00ee\u015fi manifest\u0103 dezaprobarea, iar versul s\u0103u devine caustic, textul transform\u00e2ndu-se \u00eentr-un pamflet versificat: \u201eA\u015fa migreaz\u0103 cei lipsi\u0163i\/de caracter ori \u015fcoal\u0103,\/chiar dac\u0103 au vreun doctorat\/f\u0103cut de m\u00e2ntuial\u0103.\u201d Consider\u0103 trecerea prin via\u0163\u0103, o \u00eemplinire a destinului, dar important fiind doar ceea ce \u201eR\u0103m\u00e2ne ce-ai f\u0103cut\/\u015fi este de valoare\/ca pietre de hotar\/sau glorii trec\u0103toare\u201d Tot din via\u0163\u0103 sunt decupate \u015fi unele aspecte sensibile precum abordarea antisemitismului sau problema etniei romilor, a c\u0103ror rezolvare o g\u0103se\u015fte \u00een abordarea cu luciditate, \u00eendemn\u00e2nd la judecata dreapt\u0103 \u015fi, mai ales, \u00eendemn\u00e2nd la iubire, pentru c\u0103: \u201eIubirea ne prie\u015fte \u015fi ne \u00eennobileaz\u0103,\/mai cred cu toat\u0103 for\u0163a c\u0103 numai ea conteaz\u0103!\u201d Sau: \u201eDac\u0103 um\u0103r l\u00e2ng\u0103 um\u0103r\/vom munci s\u0103 facem Raiul,\/dragostea ne va cuprinde\/\u015fi vom scoate din ochi paiul.\u201d La fel, nu scap\u0103 autoarei aspectele mondenit\u0103\u0163ii viciate de prostul gust \u015fi incultur\u0103, pe care le stigmatizeze prin folosirea unor idei preluate din paremiologia noastr\u0103.<\/p>\n
Putem afirma c\u0103 poezia Aspaziei Sandu are menirea de a igieniza via\u0163a de azi, iar cartea, \u00een \u00eentregul ei, se vrea \u015fi, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, este una de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte, multe texte put\u00e2nd fi folosite la orele educative.<\/p>\n
I s-ar putea repro\u015fa autoarei c\u0103 scrie o poezie didacticist\u0103, tezist\u0103, prin care vede \u00eendreptarea r\u0103ului pe baza exemplului personal (V. Puterea exemplului<\/b>, \u00een care parc\u0103 avem o transcriere \u00een versuri a cunoscutului text \u201ePopa Tanda\u201d al lui Slavici.), de\u015fi, \u00een ultimul timp se clameaz\u0103 tot mai mult necesitatea ca \u015fcoala s\u0103 ofere elevilor modele demne de urmat.<\/p>\n
\u015ei, totu\u015fi, Aspazia Sandu propune o poezie tonic\u0103, prin ton, dar mai ales prin mesajele con\u0163inute, transmise semenilor, \u00eendemn\u00e2ndu-i s\u0103 fie demni, respectuo\u015fi, \u00een\u0163elep\u0163i (\u201e\u015etim c\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt nu-i Raiul,\/dar putem tr\u0103i mai bine\/cu respect \u015fi demnitate\/ca \u015fi cu \u00een\u0163elepciune\u201d), cump\u0103ta\u0163i, s\u0103 fie credincio\u015fi, recunosc\u0103tori divinit\u0103\u0163ii, dar nu habotnici. \u00ce\u015fi analizeaz\u0103 propria-i via\u0163\u0103 \u00een mod realist, a\u015fa cum a fost ea, pe alocuri autopersifl\u00e2ndu-se. (V. Responsabilitate<\/b>) Cu alte cuvinte, folosindu-se de experien\u0163a didactic\u0103, d\u0103 lec\u0163ii de via\u0163\u0103, propune discipolilor \u015fi \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 viseze. Poezia \u201eUn festin la o salat\u0103\u201d este o alegorie, decriptat\u0103 din primele versuri: \u201ePrintre rafturi de cultur\u0103\/e-o mul\u0163ime adunat\u0103\u201ds\u0103-\u015fi hr\u0103neasc\u0103 iar\u0103\u015fi mintea\/dintr-o proasp\u0103t\u0103 salat\u0103\u201d \u015fi care are o concluzie interesant\u0103 \u201e\u2026o salat\u0103\/iat\u0103 un osp\u0103\u0163 pe cinste\/pentru ochi, urechi sau gusturi\/\u015fi, de ce nu, pentru minte!\u201d Mai mult, autoarea \u00eendeamn\u0103 la trecerea peste obstacolele ivite \u00een via\u0163\u0103: \u201eNu e u\u015for s\u0103 treci prin jungl\u0103\/doar au trecut destui \u00een vreme;\/plec\u00e2nd la drum, nu te \u00eentoarce, \u015fi, orice-ar fi, treci, nu te teme!\u201d Concluzia: \u00een toate, esen\u0163ial\u0103 este iubirea de semeni: \u201eSuntem fra\u0163i, \u00ee\u0163i pare bine,\/mie da \u015fi-i plin\u0103 Terra,\/dragostea, ea va r\u0103m\u00e2ne\/dup\u0103 ce pleac\u0103 himera!\u201d Iar cea final\u0103 nu poate fi dec\u00e2t una singur\u0103: nimic din ceea ce alc\u0103tuie\u015fte via\u0163a pe p\u0103m\u00e2nt nu poate exista f\u0103r\u0103 Dumnezeu: NIHIL SINE DEO.<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/i><\/b><\/p>\n
\u00a0<\/i><\/b><\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
de Aspazia Sandu\u00a0sau NIHIL SINE DEO \u00a0Prelu\u00e2nd fragmentul \u201erege-al poeziei\u201d, din cunoscuta sintagm\u0103 a lui Alecsandri, Aspazia Sandu \u00ee\u015fi deschide cea de-a opta carte de versuri cu un poem \u201e\u00een ritm \u015fi rim\u0103\u201d eminesciene, dedicat celui care ne-a \u00eenv\u0103\u0163at \u201ecomunicarea\/\u00een\u0103l\u0163\u00e2nd…<\/p>\n