{"id":2686,"date":"2013-10-06T05:25:50","date_gmt":"2013-10-06T05:25:50","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/?p=2686"},"modified":"2013-10-06T05:25:50","modified_gmt":"2013-10-06T05:25:50","slug":"filosofie-pentru-copii-sau-filosofia-copilului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cogito-ergo-sum\/filosofie-pentru-copii-sau-filosofia-copilului\/","title":{"rendered":"Filosofie pentru copii, sau Filosofia copilului"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"letter-spacing: 0.05em; line-height: 1.6875;\">&#8211; <\/span><i style=\"letter-spacing: 0.05em; line-height: 1.6875;\">Puncte de vedere<\/i><span style=\"letter-spacing: 0.05em; line-height: 1.6875;\"> &#8211;<\/span><\/p>\n<p>De la Alecsandri citire \u015ftiam c\u0103 tot rom\u00e2nul este poet. Din revista Apostolul, ultimele numere, am aflat c\u0103 rom\u00e2nul este din fraged\u0103 copil\u0103rie filosof. Din ziarul Ceahl\u0103ul (28 august a.c.) aflu c\u0103 prin ordin de ministru s-a introdus disciplina <i>Filosofie pentru copii,<\/i> studiu op\u0163ional, pentru clasele a III-a \u015fi a IV-a.<\/p>\n<p>Uneori o auzi pe \u0163a\u0163a Ileana spun\u00e2nd: Ce mare filozofie e s\u0103 faci pl\u0103cinte sau s\u0103 torci c\u00e2nep\u0103 etc. Dar una este filosofia \u0163a\u0163ei Ileana, precum \u015fi a doctorului, a inginerului, a profesorului etc. \u015fi alta filosofia lui Platon &amp; compania.<\/p>\n<p>Fiecare om, \u00eenc\u0103 din preistorie, are o viziune despre lume. Exager\u00e2nd, \u015fi boul are <i>filosofia<\/i> lui. Ale\u015fi pentru o viziune coerent\u0103, credibil\u0103, \u2013 filosofi \u2013 sunt mai pu\u0163ini la num\u0103r dec\u00e2t poe\u0163i, sau ingineri sau medici, ba chiar \u015fi dec\u00e2t oameni de \u015ftiin\u0163\u0103. Filosofia este \u00een\u0163elepciune, \u00een\u0163elep\u0163i sunt pu\u0163ini, oameni cu carte, tob\u0103 de carte, sunt destul de mul\u0163i.<\/p>\n<p>Doamna profesoar\u0103 (de Filosofie) Dumitri\u0163a Vasilca \u015fi doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare Elena Vasiloaei, convinse c\u0103 filosofia, de pild\u0103 a lui Descartes, se poate studia odat\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163area buchilor, au f\u0103cut un experiment \u00een acest sens; cu rezultate foarte bune, se sus\u0163ine. Tot din ziar am aflat c\u0103 au scos \u015fi o carte, <i>Filosofia altfel<\/i>, despre experien\u0163a acumulat\u0103. Nu am g\u0103sit-o \u00een libr\u0103rii sau la bibliotec\u0103. Exprim\u00e2ndu-m\u0103, \u00eentr-un fel cartezian, deci, nu am citit-o. Dar nu-i bai \u00een ceea ce prive\u015fte problemele articolului de fa\u0163\u0103. Din <i>Filosofia, deplin\u0103tatea ra\u0163iunii umane, <\/i>material semnat de Daniel-Ionu\u0163 \u015eOLDAN, ap\u0103rut \u00een Apostolul nr. 155, mai, 2013, D.I. \u015eoldan, unul din beneficiarii experimentului, afl\u0103m: <i>\u00cemi amintesc cum mi s-a deschis inima \u00een fa\u0163a Cunoa\u015fterii<\/i>, (Oare numai filosofia este cunoa\u015ftere?) <i>\u00eentr-o etap\u0103 a vie\u0163ii \u00een care, mai mult ca orice, conta jocul, iar nu \u015ftiin\u0163a. \u00cen banca mea \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de noua materie ce ni se dezv\u0103luia, scriam ru\u015finos (!?) un nume bizar: <b>Descartes<\/b>. Apoi cuvinte nedeslu\u015fite <\/i>(Rea not\u0103 pentru dasc\u0103l) <i>ce m\u0103 speriau \u015fi mai tare, dar \u00een acela\u015fi timp, m\u0103 intrigau(!?): <b>\u201eDubito ergo cogito, cogito ergo sum, sum ergo Deus est\u201d.<\/b><\/i> (De la R\u00e2m ne tragem.) <i>Doamna \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare cu un glas emo\u0163ionat spuse<\/i> \u201e<b><i>\u00cendoiala cartezian\u0103<\/i><\/b>\u201d(<b>!<\/b>). <i>Atunci s-a deschis calea pe care o voi urma<\/i>. (Gata, m\u0103 fac filosof!).<\/p>\n<p>Activitatea doamnelor amintite face parte din r\u00e2ndul proiectelor (Doamne, multe proiecte mai sunt!) de modernizare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Eu sunt un conservator, cel pu\u0163in \u00een ceea ce prive\u015fte reformare \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. De aceea zic c\u0103 un absolvent de patru clase primare, ba chiar \u015fi de mai multe, ar trebui \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 \u015ftie s\u0103 scrie corect <i>toat\u0103 lumea are nare numai Ion n-are nare, <\/i>s\u0103 adune, s\u0103 scad\u0103, s\u0103 \u00eenmul\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eempart\u0103 corect ni\u015fte mul\u0163umi, s\u0103 scrie lizibil, s\u0103 poat\u0103 citi f\u0103r\u0103 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 r\u00e2ndurile cu degetul<b>, <\/b>dac\u0103 printr-o minune este aruncat \u00eentr-un col\u0163 de \u0163ar\u0103 s\u0103 \u015ftie \u00een ce direc\u0163ie s\u0103 apuce ca s\u0103 vin\u0103 acas\u0103, s\u0103 \u015ftie cine au fost \u015etefan cel Mare \u015fi al\u0163i semeni de-ai domnitorului, de dinainte \u015fi de dup\u0103 el, ce au f\u0103cut ace\u015ftia pentru ca ast\u0103zi s\u0103 ne mai putem numi rom\u00e2ni, s\u0103 povesteasc\u0103 coerent ce a citit \u00eentr-o carte. C\u00e2t prive\u015fte no\u0163iunile de bine \u015fi de r\u0103u, de frumos \u015fi de ur\u00e2t, de minciun\u0103 \u015fi de adev\u0103r le va deduce, ajutat de dasc\u0103lul lui, din <i>F\u0103t<\/i> <i>frumos din lacrim\u0103, din Harap Alb, Capra cu trei iezi, <\/i>din<i> Puiul<\/i> \u015fi din multe alte pove\u015fti, povestiri, poezii pe care min\u0163i luminate le-au creat pentru creierele \u00een formare ale copiilor. \u015ei din <i>Micul prin\u0163,<\/i> pentru a \u0163ine pasul cu evolu\u0163ia lumii. \u00cen rest: joac\u0103, joac\u0103 organizat\u0103, pentru a-\u015fi umple pl\u0103m\u00e2nii cu oxigen, pentru a cre\u015fte ca un brad din Carpa\u0163i. Nu numai pentru c\u0103 jocul este filosofia copilului, dup\u0103 o parafrazare din Lucian Blaga, ci \u015fi pentru <b><i>Mens sana in corpore sano<\/i>, <\/b>cum spuneau latinii. Mai spiritual, dar profund, rom\u00e2nul zice: <i>Dec\u00e2t filosof ofticos mai bine m\u0103gar s\u0103n\u0103tos.<\/i><\/p>\n<p>Dac\u0103 elevii din clasa a IV-a au \u00een\u0163eles ce-i cu <i>Dubito ergo cogito, cogito ergo sum<\/i>, de ce nu s-ar merge mai departe cu <i>Esse est percipi<\/i>, cu <i>Cerul \u00eenstelat deasupra mea \u015fi legea moral\u0103 \u00een mine,<\/i> cu <i>Omul este o trestie, cea mai fragil\u0103 din \u00eentreaga natur\u0103, dar este o trestie g\u00e2nditoare,<\/i>cu <i>Homo homini lupus,<\/i> cu <i>Orice pl\u0103cere e negativ\u0103, pe c\u00e2nd durerea e pozitiv\u0103? <\/i>Sau de ce nu s-ar \u00eencepe cu [&#8230;]<i> \u015ftiin\u0163a noastr\u0103 nu-i altceva dec\u00e2t o aducere aminte,<\/i> \u015fi alte afirma\u0163ii sintetice asem\u0103n\u0103toare ca profunzime de g\u00e2ndire? <i><\/i><\/p>\n<p>M\u0103 \u00eendoiesc, p\u00e2n\u0103 la convingere, c\u0103 asemenea teze pot fi \u00een\u0163elese de elevii din cursul primar sau gimnazial, fiindc\u0103 nu exist\u0103 filozofie pentru copii, pentru femei, pentru b\u0103tr\u00e2ni, fiindc\u0103 pentru studierea filosofiei \u00ee\u0163i trebuie cuno\u015ftin\u0163e ca s\u0103 o \u00een\u0163elegi c\u00e2t de c\u00e2t. \u015ei nu \u00eemi arog eu dreptul asupra acestei idei ci se g\u0103se\u015fte \u00een concep\u0163ia unuia din cei mai mari g\u00e2nditori ai tuturor timpurilor, Immanuel Kant. Iat\u0103 de ce diriguitorii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, nu cei de azi, au stabilit o anumit\u0103 ordine \u00een studiul disciplinelor \u015fcolare, iar filosofia a fost trecut\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, ca o \u00eencununare a preg\u0103tirii liceenilor. Apoi, Jean Piaget, un mare psiholog al secolului trecut, \u00een a sa lucrare <i>Epistemologia genetic\u0103, <\/i>pe baza unor studii temeinice ajunge la concluzia c\u0103 se formeaz\u0103 anumite structuri cerebrale care fac posibil\u0103 \u00eensu\u015firea unor concepte teoretice, c\u0103 via\u0163a copilului cunoa\u015fte mai multe etape de dezvoltare \u00een modul de \u00een\u0163elegere lumii. Ontogeneza repet\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, filogeneza. Evolu\u0163ia individului repet\u0103 evolu\u0163ia omenirii.<\/p>\n<p>Dac\u0103 am fi mai aten\u0163i la <i>ce, c\u00e2t \u015fi cum<\/i> se studiaz\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, la posibilit\u0103\u0163ile de asimilare ale subiec\u0163ilor, poate am avea rezultate mai bune la examenele de tot felul \u015fi nu am da vina pe lene sau, \u00eentr-o exprimare eufemistic\u0103, pe posibilit\u0103\u0163ile mentale ale copiilor.<\/p>\n<p>Exist\u0103 o pictur\u0103 celebr\u0103 a lui Rafael, <i>\u015ecoala atenian\u0103<\/i> \u00een care apar Platon \u015fi Aristotel. Platon ar\u0103t\u00e2nd cu m\u00e2na spre cer iar Aristotel este prezentat cu m\u00e2na \u00eenainte, spre p\u0103m\u00e2nt. Este vorba de concep\u0163ia lor filosofic\u0103. Teoria ideilor \u00eenn\u0103scute, Platon, o g\u00e2ndire empiric\u0103, ra\u0163ional\u0103 la Aristotel. \u00cen ceea ce prive\u015fte, problema tratat\u0103 \u00een articol, eu a\u015f interpreta pictura: S\u0103 nu fim cu capul \u00een nori, ci cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p align=\"right\"><b><i>Emil BUCURE\u015eTEANU<\/i><\/b><\/p>\n<p><i>\u00a0<\/i><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&#8211; Puncte de vedere &#8211; De la Alecsandri citire \u015ftiam c\u0103 tot rom\u00e2nul este poet. Din revista Apostolul, ultimele numere, am aflat c\u0103 rom\u00e2nul este din fraged\u0103 copil\u0103rie filosof. Din ziarul Ceahl\u0103ul (28 august a.c.) aflu c\u0103 prin ordin de&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cogito-ergo-sum\/filosofie-pentru-copii-sau-filosofia-copilului\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[17,41],"tags":[],"class_list":["post-2686","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cogito-ergo-sum","category-nr-158-septembrie-2013"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2686","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2686"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2686\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2686"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2686"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2686"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}