{"id":26995,"date":"2025-03-22T13:42:56","date_gmt":"2025-03-22T13:42:56","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26995"},"modified":"2025-03-22T13:42:56","modified_gmt":"2025-03-22T13:42:56","slug":"mai-este-istoria-magistra-vitae-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/scoala-nemteana-la-zi\/mai-este-istoria-magistra-vitae-ii\/","title":{"rendered":"Mai este istoria \u201emagistra vitae\u201d? (II)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

(urmare din num\u0103rul trecut<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Cum ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem semnifica\u0163ia istoriei ca disciplin\u0103 de studiu?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Despre semnifica\u0163ia disciplinei istoria, ca principal factor de formare civic\u0103, s-a discutat \u015fi la nivelul unor institu\u0163ii de nivel european, \u00eencep\u00e2nd cu Consiliul Europei, institu\u0163ii care s-au implicat \u00een mod real \u00een dezbaterea cu privire la rolul istoriei ca disciplin\u0103 \u015fcolar\u0103 \u00een formarea competen\u0163elor civice. Nu cumva \u201eformarea cet\u0103\u0163eanului\u201d reprezint\u0103 \u015fi pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103 o prioritate?<\/em> Ministerul Educa\u0163iei, prin reprezentan\u0163ii s\u0103i, reitereaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 printre priorit\u0103\u0163ile educa\u0163ionale educa\u0163ia pentru cet\u0103\u0163enie democratic\u0103<\/em>, dar cum s\u0103 ajungi la o corect\u0103 \u00een\u0163elegere a cet\u0103\u0163eniei democratice f\u0103r\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163a istorie, \u00eemi este greu s\u0103 \u00een\u0163eleg. Fie factorii decizionali nu reu\u015fesc s\u0103 perceap\u0103 aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103, fie fac compromisuri \u00een mod deliberat \u00een favoarea deterior\u0103rii con\u015ftiin\u0163ei identitare.<\/p>\n\n\n\n

Procesul de integrare european\u0103 s-a \u00eentrerupt brusc la predarea istoriei?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Vin cu argumente \u00een favoarea importan\u0163ei pe care o acord\u0103 toate statele europene disciplinei istoria \u015fi prezint doar trei extrase dintr-un Raport al Consiliului Europei din anul 2023 (Ohte General Report on the State of History Teaching in Europe<\/em>), care arat\u0103 c\u0103, state precum Fran\u0163a \u015fi Portugalia, au \u00een trunchiul comun predarea istoriei na\u0163ionale pe parcursul ISCED 3, adic\u0103 includ clasele finale de liceu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Rom\u00e2nia este parte a Uniunii Europene, \u00eens\u0103 guvernul actual a uitat de recomand\u0103rile Consiliului Europei<\/em>, atunci c\u00e2nd se iau decizii \u00een privin\u0163a istoriei, ca disciplin\u0103 de studiu. Recomandarea CE\/15\/2001<\/em><\/strong>, cu privire la predarea istoriei \u00een \u015fcoal\u0103, exista \u00eenainte de aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 (2007) \u015fi sus\u0163inea schimbarea politicilor educa\u0163ionale la nivelul practicii \u015fcolare, a\u015fadar nu recomanda reducerea orelor de istorie \u015fi educa\u0163ie pentru cet\u0103\u0163enie democratic\u0103, ci presupunea formarea profesorilor pentru utilizarea de metode noi de predare a istoriei.<\/p>\n\n\n\n

Cum s-ar putea preda istoria?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Predarea istoriei este posibil\u0103 \u00een variate moduri, forma cea mai cunoscut\u0103 este istoria cronologic\u0103<\/em><\/strong>, cu avantaje \u015fi dezavantaje. Aceast\u0103 form\u0103 presupune predare logic\u0103 \u015fi cronologic\u0103, \u00eenv\u0103\u0163are pe baza metodelor didactice active, cu utilizarea axelor cronologice, a imaginilor, dar \u015fi cu dezavantajul c\u0103 nu induce g\u00e2ndirea critic\u0103, \u00een opinia unor istorici, \u00eens\u0103 eu consider c\u0103 ofer\u0103 oportunitatea profesorului de a propune astfel de exerci\u0163ii de activare a g\u00e2ndirii critice, ceea ce aduce din nou \u00een discu\u0163ie metoda pred\u0103rii. Opinia mea \u00een privin\u0163a acestui mod de predare s-a format pe parcursul anilor, \u00een urma propriei experien\u0163e de predare \u015fi a discu\u0163iilor cu profesorii de istorie din jude\u0163ul Neam\u0163 sau din \u0163ar\u0103. Cele mai multe opinii au fost \u00een favoarea acestui tip de istorie cronologic\u0103, cu remarca urm\u0103toare: dac\u0103 profesorul propune exerci\u0163ii de g\u00e2ndire critic\u0103, metoda poate avea succes. Mintea uman\u0103, \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are, are nevoie de repere, \u00een istorie \u2013 timpul<\/em><\/strong> \u015fi spa\u0163iul<\/em><\/strong> reprezint\u0103 cele mai importante repere.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 propunere de predare \u015fi implicit de studiu a istoriei poate fi istoria tematic\u0103<\/em><\/strong>, \u00een fapt \u2013 istoria care se pred\u0103 \u00een prezent \u00een clasa a XI-a \u00een Rom\u00e2nia, un model care nu are mare sus\u0163inere nici \u00een r\u00e2ndul elevilor, nici \u00een r\u00e2ndul profesorilor. Acest model p\u0103streaz\u0103 dimensiunea cronologic\u0103, \u00eens\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele sunt extrase din temele mari ale istoriei omenirii. Istoria tematic\u0103 poate fi reprezentat\u0103 pe mari domenii: istoria politic\u0103, istoria economic\u0103\/social\u0103, istoria evenimen\u0163ial\u0103\/ istoria extremismului sau a extremelor \u015f. a. Aceste studii utilizeaz\u0103 metoda compara\u0163iei \u015fi o analiz\u0103 care transcende epoci istorice, folose\u015fte elemente de istorie local\u0103, regional\u0103, na\u0163ional\u0103 \u015fi universal\u0103, \u00eens\u0103 cu impact pe tem\u0103, nu pe istoria cronologic\u0103 a statelor. Consider c\u0103 acest model se poate aplica cu succes \u00een cazul cursurilor la decizia \u015fcolii sau la decizia elevilor.<\/p>\n\n\n\n

Departe de predarea istoriei na\u0163ionale se mai afl\u0103 \u015fi modelul pred\u0103rii istoriilor paralele<\/em><\/strong>, mai pu\u0163in cunoscut\u0103, model care porne\u015fte de la dimensiuni axiologice, cu o asumare cert\u0103 a limitelor sale cronologice \u015fi a absen\u0163ei ancor\u0103rii geografice. C\u00e2teva exemple de astfel de istorii paralele ar fi cele legate de gen (statut, rol) sau despre popula\u0163ii marginalizate (minorit\u0103\u0163i). La nivel european s-a propus un proiect de acest tip sub denumirea de \u201eMomente cruciale ale istoriei Europene\u201d. Proiectul viza analiza \u00een plan european a unor evenimente care au marcat istoria Europei \u00een secolele al XIX-lea \u015fi secolul XX: Revolu\u0163iile de la 1848; R\u0103zboaiele balcanice (1912-1913); Pacea de la Versailles (1919); Tratativele de la Yalta (1945); Anul 1989. \u00cen mod concret, profesori din Europa ar fi propus con\u0163inuturi care s\u0103 fie predate \u00een acela\u015fi mod \u00een toate \u0163\u0103rile Uniunii Europene. Din Rom\u00e2nia au participat la acest demers membri ai Asocia\u0163iei Profesorilor de Istorie din Rom\u00e2nia<\/em> (APIR-Clio) \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 2006, ca o filial\u0103 a Euroclio (Asocia\u0163ia European\u0103 a Profesorilor de Istorie<\/em>).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Pentru a oferi un argument \u00een plus men\u0163ion\u0103m c\u0103 rolul istoriei \u00een procesul de predare-\u00eenv\u0103\u0163are a fost demonstrat \u015fi de Autoritatea pentru Calific\u0103ri \u015fi Curriculum din Anglia<\/em> (QCA), care preciza c\u0103, \u201eprin studiul istoriei elevii dezvolt\u0103 o serie de deprinderi de comunicare \u015fi de analiz\u0103 a surselor, acestea fiind foarte apreciate de c\u0103tre adul\u0163i\u201d (Freeman, G: 2004). Analiza surselor, extrapol\u00e2nd, poate fi oportunitate de dezvoltare a competen\u0163elor \u015fi a deprinderilor legate de g\u00e2ndirea critic\u0103. Cum analiz\u0103m informa\u0163ii din mass-media, cum contextualiz\u0103m sursele, cum \u00een\u0163elegem diferen\u0163ele majore dintre opinie \u015fi informa\u0163ie? Cum ne p\u0103str\u0103m opinia pentru dezbateri, dar respect\u0103m cunoa\u015fterea pentru \u00eenv\u0103\u0163are? Oare nu avem dovezi certe ale contribu\u0163iei istoriei la formarea speciali\u015ftilor \u00een economie, administra\u0163ie, formarea profesiilor precum arheologia, arhivistica, muzeologia sau jurnalismul, sociologia, psihologia \u015f. a. Specialistul nu se formeaz\u0103 din nimic, el poart\u0103 cu sine amprenta \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii anterioare. Nici nu a\u015f vrea s\u0103 mai insist pe un subiect sensibil \u2013 despre persoane care ajung s\u0103 aib\u0103 putere de decizie \u015fi sunt incapabile s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 texte legate de teme culturale. \u00centreruperea pred\u0103rii istoriei \u00eenainte de ob\u0163inerea diplomei de bacalaureat aduce daune educa\u0163iei \u00een \u00eentregul ei ansamblu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Modul de predare a istoriei \u00een \u015fcoli spune multe despre mentalitatea cet\u0103\u0163enilor unei \u0163\u0103ri. Cum altfel ar fi ajuns disciplina de predare istoria s\u0103 fie instrument de manipulare, dac\u0103 nu prin \u00eensu\u015firea unei istorii contraf\u0103cute, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een statele comuniste. Dac\u0103 \u015ftim acest adev\u0103r, \u00een consecin\u0163\u0103 putem stabili cum folosim istoria pentru a forma mentalit\u0103\u0163i s\u0103n\u0103toase, democratice, cu spirit critic. Nu trebuie s\u0103 ne ferim nici de subiectul \u201eistoriei albilor\u201d, istoria \u201e\u00eenving\u0103torilor\u201d, istoria \u201edreptului divin\u201d \u015fi alte istorii care aveau drept principii respectul fa\u0163\u0103 de ordine \u015fi lege, unitatea na\u0163ional\u0103, monoteismul, democra\u0163ia, modul sedentar de via\u0163\u0103, industrializarea, credin\u0163a \u00een progres, dar \u015fi ma\u00adnipularea \u015fi \u00eendoctrinarea unui popor. Da, istoria este o disciplin\u0103 sensibil\u0103, dar f\u0103r\u0103 memoria istoriei ne vom g\u0103si \u00eentr-o uitare a tot ceea ce ne-a ajutat s\u0103 fim ceea ce suntem ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen finalul pledoariei mele pentru studiul istoriei afirm c\u0103 istoria contribuie la formarea absolventului de liceu ca bun cet\u0103\u0163ean<\/em>; contribuie la formarea a patru dintre cele opt competen\u0163e (Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning (2018\/C 189\/01 \u015fi Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului preuniversitar nr. 198\/2023): Competen\u0163a personal\u0103, social\u0103 \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 \u00eenve\u0163i; Competen\u0163a de sensibilizare \u015fi exprimare cultural\u0103; Competen\u0163a de citire, scriere \u015fi \u00een\u0163elegere a mesajului; Competen\u0163a civic\u0103, juridic\u0103 \u015fi de protejare a mediului<\/em>; dezvolt\u0103 spiritul de identitate na\u0163ional\u0103 \u015fi european\u0103, spiritul civic \u015fi sprijin\u0103 integrarea real\u0103 a individului \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

Cum ar putea evolua societatea uman\u0103 f\u0103r\u0103 \u00een\u0163elegerea contextului istoric, f\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea valorilor democratice \u015fi f\u0103r\u0103 con\u015ftientizarea importan\u0163ei drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale? Cum am putea recunoa\u015fte elementele de manipulare \u015fi control social, extremism, totalitarism f\u0103r\u0103 a studia despre ele?<\/p>\n\n\n\n

Disciplina istorie merit\u0103 un loc important \u00een trunchiul comun, \u00een conformitate cu importan\u0163a \u015fi rolul s\u0103u \u00een educarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Elena PREDA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

(urmare din num\u0103rul trecut) Cum ar trebui s\u0103 \u00een\u0163elegem semnifica\u0163ia istoriei ca disciplin\u0103 de studiu? Despre semnifica\u0163ia disciplinei istoria, ca principal factor de formare civic\u0103, s-a discutat \u015fi la nivelul unor institu\u0163ii de nivel european, \u00eencep\u00e2nd cu Consiliul Europei, institu\u0163ii…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,491],"tags":[],"class_list":["post-26995","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scoala-nemteana-la-zi","category-numarul-281"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26995","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26995"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26995\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27001,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26995\/revisions\/27001"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}