<\/p>\n\n\n\n
La capitolul educa\u0163ie, aderarea Rom\u00e2niei a avut \u00een vedere, printre altele: cre\u015fterea nivelului mediu de educa\u0163ie al popula\u0163iei; cre\u015fterea gradului de compatibilitate a sistemului de educa\u0163ie \u015fi formare profesional\u0103 din Rom\u00e2nia cu cel din Uniunea European\u0103; integrarea Rom\u00e2niei \u00een spa\u0163iul european al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului superior \u015fi al cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice; redefinirea cadrului general al educa\u0163iei, form\u0103rii \u015fi calific\u0103rilor profesionale etc. Schimburile \u00een cadrul proiectelor de mobilitate (Erasmus+, burse de studii \u015fi de cercetare etc.) concretizeaz\u0103 practic a\u015ftept\u0103rile din perioada de pre aderare \u015fi asum\u0103rile \u0163\u0103rii noastre \u00een contextul ader\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen privin\u0163a specializ\u0103rilor \u015fi a form\u0103rii profesionale, Rom\u00e2nia este \u00een urma mediei Uniunii Europene la num\u0103rul de studen\u0163i\/ locuitor, cei mai buni absolven\u0163i plec\u00e2nd peste hotare. Cu toate acestea, alinierea la standardele UE, \u00eembinarea dintre cercetare, dezvoltare \u015fi educa\u0163ie poate duce la rezultate spectaculoase. Schimburile de experien\u0163\u0103 prin diverse programe educative \u015fi de formare profesional\u0103 implementate la nivel european, reprezint\u0103 un punct forte al dezvolt\u0103rii resurselor umane. \u00cen domeniul IT, produc\u0103torii \u015fi exportatorii rom\u00e2ni de software reprezint\u0103 o categorie care a avut de c\u00e2\u015ftigat. De exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care folose\u015fte tehnologia WAP pentru accesul \u015fi controlul de la distan\u0163\u0103 al re\u0163elelor de securitate.<\/p>\n\n\n\n
Odat\u0103 cu integrarea pie\u0163elor, firmele au trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 competi\u0163iei tot mai puternice de pe pia\u0163a bunurilor. Drept urmare, s-a eliminat for\u0163a de munc\u0103 \u00een exces pentru a se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i productivitatea. For\u0163a de munc\u0103 este determinat\u0103 spre a-\u015fi g\u0103si noi locuri de munc\u0103 \u00een alte firme, sectoare de activitate sau chiar s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe radical ocupa\u0163ia. Acum, c\u00e2nd s-au redus masiv barierele severe \u00een calea migr\u0103rii for\u0163ei de munc\u0103, al\u0103turi de Polonia, Rom\u00e2na este singura \u0163ar\u0103 din Europa Central\u0103 care a \u00eenregistrat un flux pozitiv al migr\u0103rii c\u0103tre UE, dup\u0103 integrare. O realocare de resurse va fi \u00eenso\u0163it\u0103 de o realocare a for\u0163ei de munc\u0103, pentru c\u0103 oamenii vor trebui s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre acele sectoare care genereaz\u0103 \u015fi men\u0163in locuri de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Mai \u00eent\u00e2i, realocarea for\u0163ei de munc\u0103 este necesar\u0103 deoarece firmele trebuie s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foare afacerile \u00eentr-un mediu nou. \u00cen acela\u015fi timp, sectoarele care au fost neglijate \u00een timpul regimului comunist, \u015fi anume serviciile, sunt \u00een cre\u015ftere datorit\u0103 solicit\u0103rilor de pe pia\u0163a for\u0163ei de munc\u0103. Post aderare, procesul este benefic pentru \u00eentreaga economie, chiar dac\u0103 pe moment, cum este \u015fi normal, unii pierd \u015fi al\u0163ii c\u00e2\u015ftig\u0103. Logica ne spune c\u0103 perdan\u0163i vor fi aceia care sunt aproape de v\u00e2rsta pension\u0103rii, din sectoarele aflate \u00een declin economic, care de\u0163in calific\u0103ri specifice \u015fi care nu pot fi u\u015for folosite \u00een alt domeniu, \u00een timp ce c\u00e2\u015ftig\u0103tori vor fi cei tineri, cu calific\u0103ri \u00een sectoarele aflate \u00een cre\u015ftere, persoanele u\u015for adaptabile \u015fi care se perfec\u0163ioneaz\u0103 permanent. Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocup\u0103rii din \u0163\u0103rile mediteraneene ale UE, \u00een Rom\u00e2nia deceniilor trecute, 31,3% din popula\u0163ia ocupat\u0103 trebuia s\u0103 \u00ee\u015fi schimbe sectorul de activitate, ocupa\u0163ia \u015fi calificarea. Comparat\u0103 cu celelalte \u0163\u0103ri, Rom\u00e2nia se pare c\u0103 are popula\u0163ia cea mai afectat\u0103 de integrare, av\u00e2nd nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a se adapta noilor condi\u0163ii de pe pia\u0163a muncii, aflat\u0103 \u00een continu\u0103 schimbare.<\/p>\n\n\n\n
Chiar dac\u0103 mai exist\u0103 \u015fi persoane care \u00ee\u015fi manifest\u0103 scepticismul pe tema ader\u0103rii \u015fi integr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Uniunea European\u0103, consider c\u0103 trebuie analizat\u0103 situa\u0163ia cu maxim\u0103 obiectivitate \u015fi discern\u0103m\u00e2nt \u00een privin\u0163a avantajelor, respectiv rezultatelor\/beneficiilor ob\u0163inute: apartenen\u0163a la o mare familie de na\u0163iuni \u015fi securitatea pe care aceasta o confer\u0103; oportunitatea particip\u0103rii la cea mai mare pia\u0163\u0103 unic\u0103 din lume, cu posibilit\u0103\u0163ile privind cre\u015fterea economic\u0103 \u015fi crearea de noi locuri de munc\u0103; o consolidare ireversibil\u0103 a reformelor economice \u015fi politice realizate dup\u0103 1990; l\u0103rgirea suveranit\u0103\u0163ii; facilitarea accesului la Fondurile Structurale destinate dezvolt\u0103rii zonelor\/ regiunilor mai pu\u0163in prospere ale Uniunii, fonduri care s-au dovedit benefice pentru toate institu\u0163iile\/ organiza\u0163iile care le-au accesat. Cum este firesc, sunt exprimate \u015fi opinii, conform c\u0103rora exist\u0103 \u015fi unele dezavantaje, const\u00e2nd \u00een a\u015fa-zisa pierdere a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi vulnerabilitatea \u00een fa\u0163a concuren\u0163ei de pe Pia\u0163a Unic\u0103, migra\u0163ia \u015fi imigra\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103 etc. De fapt, nu putem spune c\u0103 este o pierdere de identitate, ci o diversificare a prezent\u0103rii acesteia. Unitatea \u00een diversitate (diversitatea etnic\u0103, religioas\u0103, cultural\u0103, lingvistic\u0103 etc.) constituie practic liantul cultural a blocului european. Este adev\u0103rat c\u0103 o concuren\u0163\u0103 sporit\u0103 presupune o restructurare corespunz\u0103toare, proces care ar putea avea impact negativ pe termen scurt asupra unor segmente ale societ\u0103\u0163ii civile. C\u00e2t prive\u015fte migra\u0163ia \u015fi imigra\u0163ia for\u0163ei de munc\u0103, consider c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m ambele fenomene at\u00e2t \u00eenspre Occident, c\u00e2t \u015fi din statele estice (Moldova, Ucraina, \u0163\u0103rile asiatice etc.), av\u00e2nd \u00een vedere pozi\u0163ionarea geografic\u0103, de multe ori considerat\u0103 una \u201ede tranzit\u201d a \u0163\u0103rii noastre.<\/p>\n\n\n\n
Analiz\u00e2nd avantajele \u015fi dezavantajele asociate calit\u0103\u0163ii de membru al Uniunii Europene, aderarea presupune o adaptare dinamic\u0103 la structurile economice \u015fi sociale de baz\u0103 ale acesteia, pentru a se men\u0163ine la standardele asumate.<\/p>\n\n\n\n
Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" La capitolul educa\u0163ie, aderarea Rom\u00e2niei a avut \u00een vedere, printre altele: cre\u015fterea nivelului mediu de educa\u0163ie al popula\u0163iei; cre\u015fterea gradului de compatibilitate a sistemului de educa\u0163ie \u015fi formare profesional\u0103 din Rom\u00e2nia cu cel din Uniunea European\u0103; integrarea Rom\u00e2niei \u00een spa\u0163iul…<\/p>\n