{"id":27527,"date":"2025-07-21T12:31:55","date_gmt":"2025-07-21T12:31:55","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27527"},"modified":"2025-07-21T12:31:55","modified_gmt":"2025-07-21T12:31:55","slug":"sonetul-regele-poeziei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/sonetul-regele-poeziei\/","title":{"rendered":"Sonetul \u2013 regele poeziei"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Al\u0103turi de glos\u0103, rondel, pantum, gazel, triolet, haiku, sextin\u0103 si altele, sonetul reclam\u0103 o form\u0103 fix\u0103 de crea\u0163ie, o structur\u0103 destul de inflexibil\u0103, din care, \u00een mod paradoxal, \u00ee\u015fi extrage suple\u0163ea \u015fi farmecul, adjudec\u00e2ndu-\u015fi titlul de rege al poeziei. \u00cen viziunea lui Mihai Codreanu, sonetul este o expresie a tendin\u0163ei spre absolut, spre des\u0103v\u00e2r\u015fire \u00een art\u0103, reprezent\u00e2nd poezia prin excelen\u0163\u0103, care se realizeaz\u0103 printr-o trud\u0103 sisific\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Sonetul este un poem alc\u0103tuit din 14 versuri endecasilabice, organizate \u00een dou\u0103 catrene \u015fi dou\u0103 ter\u0163ine, \u00eenchipuind o fantastic\u0103 nunt\u0103 \u00eentre p\u0103trat \u015fi triunghi.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen volumul Motive \u015fi structuri poetice<\/strong>, Editura Facla, 1980, Felicia Giurgiu public\u0103 un eseu intitulat Sonetul \u2013 \u00eentre Procust \u015fi Orfeu<\/strong>, un titlu cum nu se poate mai potrivit pentru o specie literar\u0103 ce \u015fi-a impus ni\u015fte reguli draconice, care se cer respectate cu sfin\u0163enie. O regul\u0103 important\u0103 stabile\u015fte c\u0103 nu ai voie s\u0103 folose\u015fti dec\u00e2t dou\u0103 rime, \u00een catrene, ordonate dup\u0103 schema: abba\/baab. Altfel spus, \u00een primul catren avem o rim\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103, iar \u00een al doilea catren rolurile se inverseaz\u0103, versurilor \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate revenindu-le obliga\u0163ia s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze. Cercet\u0103torul german W. M\u04e7nch, \u00een vasta sa monografie consacrat\u0103 sonetului, Das Sonett, Heidelberg<\/strong>, 1955, a stabilit existen\u0163a a trei tipuri structurale fundamentale, denumite dup\u0103 patria lor sau dup\u0103 sonetistul care le-a consacrat: tipul italian sau petrarchist (abab\/ abab\/ cdc\/ cdc); francez sau ronsardian (abba\/ abba\/ ccd\/ ccd); englez sau shakespearian (abab\/ cdcd\/ efef\/ gg). Cu privire la sonetul rom\u00e2nesc, W. M\u04e7nch constat\u0103 preferin\u0163a \u00een octet pentru schema abba\/ baab, pe care o consider\u0103 o particularitate impus\u0103 de Eminescu \u015fi respectat\u0103 de cei mai redutabili soneti\u015fti. \u00cen ceea ce prive\u015fte ter\u0163inele, doar aici se acord\u0103 autorului libertatea de a folosi alte dou\u0103 rime, dup\u0103 o schem\u0103 pe care o dore\u015fte. A\u015fadar, \u00eentr-un sonet perfect, din punct de vedere al formei, num\u0103rul rimelor nu poate fi nici mai mic, nici mai mare de 4.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Alte reguli importante reclam\u0103 folosirea cu stricte\u0163e a versului endecasilabic (de 11 silabe) \u015fi a ritmului iambic, fapte ce conduc la ob\u0163inerea rimei feminine, \u00een care accentul cade \u00eentotdeauna pe penultima silab\u0103. O aten\u0163ie deosebit\u0103 se va acorda ultimului vers, care trebuie s\u0103 aib\u0103 un relief mai pronun\u0163at, pentru a r\u0103m\u00e2ne \u00een memoria cititorului.<\/p>\n\n\n\n

Nerespect\u00e2nd aceste cerin\u0163e, dar mai ales alternan\u0163a iambilor \u015fi dispunerea celor patru rime, sonetul va fi v\u0103duvit de cel pu\u0163in dou\u0103 dintre \u00eensu\u015firile lui fundamentale: echilibrul \u015fi muzicalitatea, tocmai ceea ce \u00eel \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte pe George C\u0103linescu s\u0103 defineasc\u0103 sonetul drept o compunere muzical\u0103<\/em>. La r\u00e2ndul s\u0103u, Rainer Maria Rilke, autorul Sonetelor c\u0103tre Orfeu definea muzica drept o metafor\u0103 a sim\u0163urilor<\/em>. \u015ei regulile \u00eenc\u0103 nu s-au terminat. Una dintre acestea \u2013 formulat\u0103 de Boileau \u00een poemul L\u2019art po\u00e9tique \u2013 ne interzice s\u0103 repet\u0103m un cuv\u00e2nt \u00een cuprinsul unui sonet, cu excep\u0163ia conjunc\u0163iilor \u015fi a prepozi\u0163iilor.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 mai spunem c\u0103 unii adev\u0103ra\u0163i soneti\u015fti nu s-au mul\u0163umit cu rigorile men\u0163ionate p\u00e2n\u0103 aici, cre\u00e2ndu-\u015fi altele \u015fi mai draconice. Astfel, poetul Tudor George, autorul Trilogiei sonetelor, s-a \u00eencumetat s\u0103 elaboreze cea mai dificil\u0103 form\u0103 compozi\u0163ional\u0103: coroana, care este format\u0103 din 15 sonete legate \u00eentre ele. \u00cen primele 14, ultimul vers al primului sonet devine primul vers al celui de-al doilea \u015f.a.m.d. Al 15-lea poem, numit sonet \u2013 maestru, \u00eenchide coroana, fiind format din versurile ini\u0163iale ale celor 14. Fiecare vers este echivalentul unui poem \u00eentr-un vers. Dup\u0103 cum declar\u0103 el \u00eensu\u015fi, nu gratuitatea jocului l-a ispitit, ci tocmai dificultatea acestuia. O frumoas\u0103 coroan\u0103 de sonete ne-a d\u0103ruit \u015fi Radu C\u00e2rneci, coordonatorul monumentalei Antologii a sonetului rom\u00e2nesc. Au mai scris coroane de sonete poe\u0163ii basarabeni Paul Mihnea (1921-1994) \u015fi Valentin Ro\u015fca (1925-1987).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Se cuvine s\u0103 mai preciz\u0103m c\u0103, \u00een aceast\u0103 specie literar\u0103, s-au exersat spiritele cele mai str\u0103lucite ale veacurilor din ultimii 800 de ani. S-au scris sonete mai \u00eent\u00e2i \u00een Italia, unde s-a n\u0103scut inventatorul lor, Giacomo Da Lentino. Au scris apoi sonete Cicco Angiolieri, Leonardo Da Vinci, Michelangelo Buonarroti \u015fi Dante Alighieri, care le-a ridicat pe o culme dep\u0103\u015fit\u0103 doar de Francesco Petrarca (1304-1374). Aceast\u0103 ilustr\u0103 galerie este continuat\u0103 de Shakespeare, Byron, Gongora, Lope de Vega, Baudelaire, Ronsard, Verlaine, Camoes, Goethe \u015fi Rilke. Cu ace\u015ftia sonetul urc\u0103 maiestuos \u00een constela\u0163ia acelor capodopere care fac zestrea spiritual\u0103 a umanit\u0103\u0163ii<\/em> (Gheorghe Tomozei, O sut\u0103 de ani de sonet rom\u00e2nesc<\/strong>, Ed. Albatros, 1973). Dintre soneti\u015fii rom\u00e2ni, trebuie s\u0103-i pomenim la loc de cinste pe Mihai Eminescu, Mihai Codreanu, Vasile Voiculescu, Tudor Arghezi, Ion Pillat, Lucian Blaga, Ion Barbu, Ion Vinea, Dan Botta, Victor Eftimiu, Alexandru Macedonski, Mateiu Caragiale, \u015etefan Augustin Doina\u015f, Radu C\u00e2rneci, Lucian Strochi, Tudor George, Petre Ghelmez, Leonid Dimov, Grigore Hagiu, Arcadie Suceveanu \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Cine n\u0103zuie\u015fte s\u0103 escaladeze piscul \u00eenalt al sonetului trebuie neap\u0103rat s\u0103 treac\u0103 prin aceste furci caudine, deloc \u00eenjositoare, aidoma alpinistului care nu ocole\u015fte, ci \u00eenfrunt\u0103 piepti\u015f peretele vertical al muntelui.<\/p>\n\n\n\n

 Mihai MERTICARU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Al\u0103turi de glos\u0103, rondel, pantum, gazel, triolet, haiku, sextin\u0103 si altele, sonetul reclam\u0103 o form\u0103 fix\u0103 de crea\u0163ie, o structur\u0103 destul de inflexibil\u0103, din care, \u00een mod paradoxal, \u00ee\u015fi extrage suple\u0163ea \u015fi farmecul, adjudec\u00e2ndu-\u015fi titlul de rege al poeziei. \u00cen…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,495],"tags":[],"class_list":["post-27527","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-285-2"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27527","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27527"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27527\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27531,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27527\/revisions\/27531"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27527"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27527"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27527"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}