Probabil c\u0103 \u00een via\u0163a fiec\u0103ruia vine o vreme c\u00e2nd simte nevoia de a-\u015fi defini identitatea \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. Trebuie s\u0103 \u015ftii de unde vii pentru a \u015fti \u00eencotro te \u00eendrep\u0163i, pentru a te \u00eemp\u0103ca cu tine \u00eensu\u0163i \u015fi apoi cu al\u0163ii. Pentru mine acest demers a fost cu at\u00e2t mai important cu c\u00e2t m\u0103 simt deopotriv\u0103 s\u0103soaic\u0103 \u015fi rom\u00e2nc\u0103.
\nAstfel se explic\u0103 de ce acum c\u00e2\u0163iva ani c\u00e2nd am citit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor o ipotez\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Constantin Matas\u0103 (Preot, arheolog, fondatorul Muzeului de Istorie din Piatra Neam\u0163. Not\u0103. Em. B,) despre prezen\u0163a nem\u0163ilor la Roznov (ora\u015f \u00een jud. Neam\u0163, Em.B), toponimul deriv\u00e2nd din Rosenhof n-am putut r\u0103m\u00e2ne indiferent\u0103. Informa\u0163ia care la \u00eenceput mi s-a p\u0103rut c\u0103 \u0163ine de domeniul fantasticului s-a transformat \u00een timp \u00eentr-o obsesie, un soi de chemare a str\u0103bunilor ce nu m\u0103 l\u0103sa s\u0103 dorm nop\u0163ile.
\nA\u015fa \u015fi-a \u00eenceput profesoara Elena Oboroceanu expunerea la lansarea c\u0103r\u0163ii (eseu) \u00cen c\u0103utarea sa\u015filor pierdu\u0163i \u00een Moldova, care avut loc \u00eenaintea \u00eenceperii acestei veri la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Gh. Th. Kirileanu.
\nDe ce titlul \u201eChemarea s\u00e2ngelui\u201d? Este lesne de \u00een\u0163eles. Autoarea este s\u0103soaic\u0103 din Prejmer, ajuns\u0103 prin c\u0103s\u0103torie pe plaiuri moldave.
\nUn citat din Nicolae Iorga: \u00cemi iubesc neamul pentru c\u0103 e al meu \u2013 \u015fi at\u00e2ta tot. Dar pentru a scrie istorie n-am nevoie de iubire, nici de ur\u0103; \u00eemi trebuie numai izvoare \u015fi minte s\u0103n\u0103toas\u0103 \u00een at\u00e2ta m\u0103sur\u0103, c\u00e2t\u0103 e de nevoie pentru a le lumina.\u201d st\u0103 ca Motto la Argumentul invocat pentru scrierea c\u0103r\u0163ii. Iat\u0103 primele r\u00e2nduri din el: De c\u00e2\u0163iva ani m\u0103 macin\u0103 un g\u00e2nd. \u00centrez\u0103resc \u00een pagini uitate de timp o realitate pe care \u00eencerc s-o recompun din cioburi de istorie. \u015ei \u00eenfrunt\u00e2nd greut\u0103\u0163i aproape de netrecut, f\u0103r\u0103 a fi de profesie istoric ci dasc\u0103l \u00een ale desenului, deci tr\u0103ind \u00een lumea artelor, dasc\u0103lul Elena Oboroceanu reu\u015fe\u015fte s\u0103 adune ciob cu ciob, de istorie desigur, \u015fi s\u0103 realizeze un \u00eentreg, o carte despre sa\u015fii din Moldova din a c\u0103ror existen\u0163\u0103 secular\u0103, \u00eenceput\u0103 \u00een zorii mileniului doi au r\u0103mas doar urme. Cu migal\u0103, cu r\u0103bdare, cu efort, autoarea amintea c\u0103 a citit peste dou\u0103zeci de mii de pagini, proiectul devenit fapt, a devenit carte, document din care s\u0103 se adape nu numai cei din semin\u0163ia german\u0103 ci oricine dore\u015fte s\u0103 cunoasc\u0103 pagini de istorie \u015fterse de colbul timpului f\u0103r\u0103 ur\u0103 \u015fi p\u0103rtinire. \u00cen continuare voi proceda \u00een interven\u0163ia mea, oarecum didactic, cartea \u00een aten\u0163ie oferind nu numai o lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103, interesant\u0103, poate \u015fi insolit\u0103, ci \u015fi documente de \u015ftiut \u015fi re\u0163inut
\nOpul, format academic, 9\u00d76,5 inch, nu este voluminos, are doar, per total, 144 de pagini. Un alt autor poate ar fi scris mai multe sau mai pu\u0163ine. \u00cen c\u0103utarea sa\u015filor pierdu\u0163i \u00een Moldova, pentru scopul urm\u0103rit de autoare, este suficient sie\u015fi. Cuprinde o prefa\u0163\u0103 bine ticluit\u0103 \u015fi temeinic argumentat\u0103 a profesorului Luchian Strochi, coleg cu autoarea \u00een modelarea spiritelor tinere, un argument, de asemenea, bine g\u00e2ndit \u015fi edificator privind scopul urm\u0103rit, nou\u0103 capitole \u015fi o postfa\u0163\u0103.
\nPornind de la o sintagm\u0103 folosit\u0103 de Miron Costin \u00een Poema polon\u0103, (opere p.222), primul capitol este intitulat: Despre sa\u015fi \u201epodoaba popoarelor din Ungaria\u201d, se face o prezentare a sa\u015filor \u00een general, prezent\u00e2ndu-ne \u015fi c\u00e2teva personalit\u0103\u0163i de seam\u0103 din r\u00e2ndurile lor: Johannes Honterus, Samuel von Brukenthal, \u015etefan Ludwig Roth \u015fi Herman Oberth. Urmeaz\u0103 un amplu capitol despre cavalerii teutoni, cine au fost, cum au ajuns \u00een Transilvania \u015fi ce au f\u0103cut. Un capitol care ar putea da na\u015ftere unor dispute contradictorii este \u00cenceputurile coloniz\u0103rii \u00een Moldova. Sunt p\u0103reri \u015fi argumente despre etimologia cuv\u00e2ntului Moldova, despre toponimul Neam\u0163 \u015fi al altor localit\u0103\u0163i. Autoarea \u00ee\u015fi continu\u0103 ideile cu sa\u015fii din ora\u015fele Moldovei, (capitolul IV), cu meseriile pe care le practicau (capitolul V). Via\u0163a spiritual\u0103 a sa\u015filor (\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, religie, art\u0103) este redat\u0103 pe larg at\u00e2t ca practicare de coloni\u015fti ci \u015fi ca influen\u0163\u0103 aspra culturii b\u0103\u015ftina\u015filor, \u00een special \u00een arhitectur\u0103 \u015fi art\u0103.
\nAfirma\u0163iile textului sunt sus\u0163inute de o bogat\u0103 iconografie \u2013 pietre funerare, situri arheologie, construc\u0163ii biserice\u015fti, majoritatea \u00een fotografii color, ceea ce \u00eentrege\u015fte valoarea grafic\u0103 a volumului. \u00cen ultimul capitol sunt enumerate cronologic \u015fi selectiv documentele care atest\u0103 prezen\u0163a sa\u015filor \u00een Moldova.
\n\u00cen c\u0103utarea sa\u015filor pierdu\u0163i \u00een Moldova este un eseu realizat cu rigoare \u015ftiin\u0163ific\u0103. Demonstra\u0163ia este sus\u0163inut\u0103 cu citate din operele unor istorici de seam\u0103 ai \u0163\u0103rii, sunt prezentate p\u0103reri pro \u015fi contra, exist\u0103 o bogat\u0103 bibliografie. Dac\u0103 ar fi fost profesoar\u0103 de istorie, ca lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103 pentru gradul didactic I ar fi primit, f\u0103r\u0103 dubii, not\u0103 maxim\u0103.<\/p>\n
Emil BUCURE\u015eTEANU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Probabil c\u0103 \u00een via\u0163a fiec\u0103ruia vine o vreme c\u00e2nd simte nevoia de a-\u015fi defini identitatea \u00een spa\u0163iu \u015fi timp. Trebuie s\u0103 \u015ftii de unde vii pentru a \u015fti \u00eencotro te \u00eendrep\u0163i, pentru a te \u00eemp\u0103ca cu tine \u00eensu\u0163i \u015fi apoi…<\/p>\n