\u00cemi plac cuvintele str\u0103ine naturalizate.
\nMai dezmor\u0163esc limba.
\n\u00cen timp, unele rezist\u0103, altele dispar.
\nA ie\u015fit din uz cea mai mare parte a turcismelor \u015fi grecismelor aclimatizate, de sus \u00een jos, \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne.
\nFran\u0163uzismele din limbajul administrativ al secolul al XIX-lea au rezistat fiindc\u0103 era nevoie de ele, ca \u015fi cuvintele nem\u0163e\u015fti din limbajul tehnic.
\nRusismele din anii ’50 ai veacului trecut au avut via\u0163\u0103 scurt\u0103. Nici nu se potriveau cu rom\u00e2na \u015fi aveau \u015fi conota\u0163ii nasoale…
\nDup\u0103 1989, cine voia s\u0103 par\u0103 pro-occidental \u00eencepuse s\u0103 anvizajeze \u015fi s\u0103 achieseze. \u00cel mai \u0163ine\u0163i minte pe Adrian Severin?
\nAu ap\u0103rut apoi multina\u0163ionalele, ai c\u0103ror manageri nu \u015ftiau rom\u00e2ne\u015fte, rom\u00e2nul \u00eentors de la burse, fotbalistul de 2 bani \u015fi menajera hoa\u0163\u0103 care vroia s\u0103-\u015fi marcheze lingvistic \u00eentoarcerea din str\u0103in\u0103tate \u015fi reclamele (advertaizingurile) v\u0103zute \u00een englez\u0103.
\nAdjunc\u0163ii autohtoni ai \u015fefilor de multina\u0163ionale au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 o rom\u00e2n\u0103 pigmentat\u0103 cu feed-back-uri \u015fi loca\u0163ii.
\nSecretarele nu-\u015fi mai spun dec\u00e2t manager assistant. Cizmarii sunt designeri.
\nM\u0103 a\u015fteptam s\u0103 fie vorba de crize de aclimatizare \u015fi de micile noastre snobisme de cet\u0103\u0163eni ai unei \u0163\u0103ri mici, dar vioaie.
\nNici g\u00e2nd.
\nS-a ajuns la un nou limbaj de lemn, neologistic, \u00eentrebuin\u0163at pe la posturi de radio \u015fi de televiziune, iar cuvinte rom\u00e2ne\u015fti c\u00e2t se poate de utile sunt \u00eenlocuite proste\u015fte de persoane care stau prost \u015fi cu vocabularul limbii rom\u00e2ne, \u015fi cu gramatica ei.
\nTot soiul de absolven\u0163i \u015fi absolvente de Spiru Haret, c\u0103rora li se adaug\u0103 politicieni inep\u0163i \u015fi comentatori care par s\u0103-\u015fi fi luat doctoratul la un \u015fpri\u0163, \u00eenainte de a lua not\u0103 de trecere la rom\u00e2n\u0103 \u00een liceu se dau \u00een b\u0103rcile neologismelor, cu dezinvoltura prostului fudul.
\nPotrivit lor, nu mai avem prilejuri, avem doar oportunit\u0103\u0163i.
\nNu mai suntem hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103 facem ceva, ci determina\u0163i.
\nNu mai realiz\u0103m, ci implement\u0103m.
\nNu ne mai ducem \u00eentr-un loc, ci \u00eentr-o loca\u0163ie.
\nNu mai lu\u0103m \u00een considerare, fiindc\u0103 anvizaj\u0103m.
\n Nu mai consim\u0163im, ci achies\u0103m.
\nServiciul de \u00eentre\u0163inere a devenit mentenan\u0163\u0103.
\nCeva care \u0163i se pare obligatoriu e un must!
\nNu mai avem speran\u0163e, deoarece am trecut la expecta\u0163iuni.
\nNu ne mai concentr\u0103m, pentru c\u0103 ne focus\u0103m.
\n\u015ei nu mai a\u015ftept\u0103m un r\u0103spuns, ci un feed back.
\nNu mai avem frizeri si croitorese, avem hair stilisti si creatoare de fashion.
\nCu alte cuvinte, de\u0163inem o oportunitate pe care suntem determina\u0163i s\u0103 o implement\u0103m \u00eentr-o loca\u0163ie pe care am anvizajat-o, achies\u00e2nd la o mentenan\u0163\u0103 care e un must \u015fi asupra c\u0103reia ne focus\u0103m in expecta\u0163iunea unui feed-back pozitiv.
\nAltfel, c\u00e2nd ies din rol, \u00eei auzi cu c\u00e2te un neao\u015f \u015fi superior \u201eHai s\u0103-mi bag…\u201d sau cu concluzia absolut academic\u0103:\u201dUn c….t!\u201d.
\nAndrei PLE\u015eU<\/p>\n
N.R. Text semnat de Cristian Teodorescu pe voxpublica.realitatea.net sub titlul Mentenan\u0163a limbii rom\u00e2ne \u2013 trecerea de la s\u0103-\u0163i fac \u015fi s\u0103-\u0163i dreg la implementare pe 09 nov. 2011. Sub un titlu altfel prezentat: Mentenan\u0163a limbii rom\u00e2ne: trecerea de la \u201es\u0103-\u0163i fac \u015fi s\u0103-\u0163i dreg\u201d la \u201eimplementare\u201d!, Gheorghe Bobeic\u0103 public\u0103, pe 16 mart. 2013, drept product personal textul pe curaj.net \u015fi este certat de Editor pentru \u00eensu\u015firea unui material semnat de Andrei Ple\u015fu. \u00cen fine, Constantin Ni\u0163u posteaz\u0103 textul pe blogul lui, pe 13 aug. 2013 sub titlul Limba rom\u00e2n\u0103, limb\u0103 grea! Iar \u201eloca\u0163ie\u201d? \u015fi sub semn\u0103tura aceluia\u015fi Andrei Ple\u015fu. Dup\u0103 stil \u015fi sprinteneala g\u00e2ndului, cred c\u0103 materialul \u00eei apar\u0163ine d-lui Andrei Ple\u015fu \u2013 nu am reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103-l reper\u0103m, bibliografic, sub aceast\u0103 semn\u0103tur\u0103. Mai s\u0103p\u0103m. Orice ajutor din partea cititorilor no\u015ftri nu poate fi dec\u00e2t binevenit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cemi plac cuvintele str\u0103ine naturalizate. Mai dezmor\u0163esc limba. \u00cen timp, unele rezist\u0103, altele dispar. A ie\u015fit din uz cea mai mare parte a turcismelor \u015fi grecismelor aclimatizate, de sus \u00een jos, \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne. Fran\u0163uzismele din limbajul administrativ al secolul…<\/p>\n