C\u0103r\u0163ile profesorilor no\u015ftri<\/p>\n
Prezent\u0103m cititorilor no\u015ftri cartea cu care a debutat editorial profesoara Maria Rugin\u0103, nimeni alta dec\u00e2t cea care, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 ob\u0163inea \u00een fiecare an de studiu, ca elev\u0103 a \u015ecolii Pedagogice de Fete din Piatra-Neam\u0163, diploma de onoare, care i-a oferit posibilitatea \u00eenscrierii la orice facultate din \u0163ar\u0103, f\u0103r\u0103 examen de admitere. A optat pentru Facultatea de Istorie \u2013 Filosofie a Universit\u0103\u0163ii Alexandru Ioan Cuza din Ia\u015fi, absolvit\u0103 cu medie peste 9, apoi a predat istoria, 37 ani, la 3 \u015fcoli (ca profesor titular); \u00een ultimii 23 de ani, dinaintea pension\u0103rii, la \u015ecoala Nr. 12 din Piatra-Neam\u0163, post ocupat prin concurs \u00een 1970.
\nCartea \u2013 Iubirea de idee, ideea de iubire (2009) \u2013 este un volum masiv de trei sute cincizeci de pagini \u015fi con\u0163ine aproximativ dou\u0103 sute cincizeci de texte poetice distribuite \u00een patru compartimente: 1. \u2013 Motiva\u0163ie, 2. \u2013 C\u0103utare, 3. \u2013 Pierderea de sine, 4. \u2013 \u015ei restul.
\nCum se vede \u015fi din titlul primului compartiment, un fel de crez poetic, autoarea \u00ee\u015fi sus\u0163ine convingerea c\u0103 \u00een cuv\u00e2nt, care a fost la \u00eenceput, dup\u0103 cum citim \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, se afl\u0103 magia de a \u00eenvia \u015fi de a omor\u00ee: Nimic nu-nvie \u015fi omoar\u0103\/Precum magia din cuv\u00e2nt (Muni\u0163ie cereasc\u0103). Are convingerea c\u0103 doar cuv\u00e2ntul este cel care zide\u015fte (z\u0103misle\u015fte, zice ea) \u015fi, de aici, credin\u0163a c\u0103 are ceva de spus prin scrisul s\u0103u: Constat uimit\u0103-n fiecare zi\/C\u0103 lava mi se scurge \u00een stilou\/Hr\u0103nindu-mi sufletul neobosit\/Prin porii paginilor de ecou. Ca intelectual de forma\u0163ie umanist\u0103, consider\u0103 esen\u0163iale, pentru devenirea uman\u0103, trei cuvinte: a fi (A fi e primordial\/Pentru orice timp,\/E condi\u0163ia de baz\u0103\/Ca s\u0103 po\u0163i fi fericit.), a voi (A voi e cel mai tare,\/B\u0103rb\u0103tesc \u015fi onorant,\/El te scoate din visare\/\u015ei te face operant.) \u015fi a avea (A avea e consecin\u0163\u0103,\/Pentru unii \u2013 ideal,\/Este consecin\u0163a firii\/\u015ei suportul material.). Poezia Mariei Rugin\u0103 s-a n\u0103scut, afirm\u0103 singur\u0103, din faptul c\u0103 Mi-am permis s\u0103 v\u0103d p\u0103durea\/Cu un plus de deta\u015fare. Pe parcurs, se re\u0163ine \u015fi afirma\u0163ia: Cel dint\u00e2i n\u0103scut e G\u00e2ndul,\/Ce-n cuv\u00e2nt s-a \u00eentrupat\/\u015ei-a f\u0103cut din oameni lume\/\u015ei din lume unicat.
\nMaria Rugin\u0103 atrage aten\u0163ia cititorului asupra ideilor con\u0163inute \u00een versurile sale scriindu-le cu bold\/aldine. (\u00cen toate citatele pe care le vom da, sublinierile apar\u0163in autoarei). Tot acum precizeaz\u0103 care este singura sa team\u0103 (…fug de oamenii pustii) \u015fi \u00ee\u015fi \u00eendeamn\u0103 semenii: chiar la \u00eenceputul p\u0103r\u0163ii a doua: Aprinde\u0163i lumina din oameni,\/Da\u0163i min\u0163ii puterea deplin!
\nVia\u0163a, sub toate aspectele ei, \u00een toat\u0103 complexitatea sa, \u015fi timpul, \u00een scurgerea-i irepetabil\u0103 \u015fi ireversibil\u0103 sunt preponderente \u00een cartea sa \u015fi, de aici toate celelalte ce \u0163in de existen\u0163a uman\u0103, \u00een toat\u0103 splendoarea \u015fi hido\u015fenia ei neexplicat\u0103. Numeroase texte au un con\u0163inut tonic, \u00eencurajator pentru semeni: Coboar\u0103 zilnic \u00een tine\/\u015ei f\u0103 ordine deplin\u0103,\/Reia-\u0163i locul pe orbit\u0103,\/Lumineaz\u0103 \u015fi alin\u0103! Dar nu lipse\u015fte nici punerea \u00een discu\u0163ie, la \u00eendoial\u0103 chiar, a liberului arbitru (V. Dreptul de a face ce vrei). D\u0103 mai multe defini\u0163ii vie\u0163ii (aspr\u0103 reprimare; moar\u0103 veche, \/hain\u0103 \u015fi colb\u0103it\u0103) \u015fi este de p\u0103rere c\u0103 Via\u0163a trebuie s\u0103 fie\/Un perpetuum (sic!) asumat,\/De care s\u0103 po\u0163i dispune\/F\u0103r\u0103 a fi consumat. \u00cens\u0103, de peste tot, r\u0103zbate dorin\u0163a de via\u0163\u0103: A c\u0103uta, a \u015fti, a crede \u2013\/Trei verbe chei de destin.\/Unirea lor ne poate da\/Matricea omului deplin! La polul opus, moartea, pe care o sfideaz\u0103, la fel ca pe cei care de mii de ani impun idei ce ne desfiin\u0163eaz\u0103. Propune s\u0103 se circule pe orbit\u0103\/C-un pas \u00eenaintea mor\u0163ii, pentru C\u0103 omul poate mai mult!
\nPe tot parcursul c\u0103r\u0163ii, se constat\u0103 o u\u015furin\u0163\u0103 \u00een a versifica \u00een stil clasic, l\u0103s\u00e2nd impresia de spontaneitate, de\u015fi, uneori, este furat\u0103 de idee \u015fi trece, chiar \u00een aceea\u015fi strof\u0103, de la un ritm la altul, ajung\u00e2nd la unele sincope, sim\u0163ite mai ales de cititorul profesionist. Multe titluri sunt aforisme, consacrate, luate din zestrea livresc\u0103 a omenirii sau trecute prin filtrul autoarei, \u015fi acestea, versificate cu aceea\u015fi lejeritate Poezia, \u00een mare parte, este una de igienizare a lumii contemporane, cu un accentuat iz didactic. Aproape \u00een fiecare vers este un \u00eendemn bl\u00e2nd la o anumit\u0103 conduit\u0103 uman\u0103 corect\u0103, de iubire a aproapelui, de comportare moral\u0103 \u00een orice \u00eemprejurare (V. Monta\u0163i indicatoare noi!). Prin intermediul versurilor, poeta \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte semenilor din prea-plinul fiin\u0163ei sale, bun\u0103tate, c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103, \u00een\u0163elepciune, \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi, toate c\u00e2\u015ftigate \u00een timp, prin experien\u0163\u0103 \u015fi lecturi: Veni\u0163i s\u0103 g\u0103sim \u00eempreun\u0103 \u201egura de rai\u201d,\/Prin care \u201epomul cunoa\u015fterii\u201d\/Respir\u0103 \u015fi cheam\u0103\/La fapte de seam\u0103! \u00ce\u015fi pune \u00eentreb\u0103ri, ca to\u0163i oamenii, adres\u00e2ndu-se inclusiv lui Dumnezeu (Cum se-ndur\u0103 Dumnezeu\/S\u0103 \u00een\u015fire pe un pom\/Perle de p\u0103cat perfecte,\/Ce ard sufletul din om?) \u015fi, \u00eentreb\u00e2ndu-se cine\/ce este, \u00eencearc\u0103 un amplu r\u0103spuns (V. Marele creat.), alc\u0103tuit din precepte biblice versificate, concluzion\u00e2nd: Dumnezeu e Punctul fix,\/Singurul din Univers,\/\u00cen care ne \u00eent\u00e2lnim,\/F\u0103r\u0103 a avea de-ales! \u00cencearc\u0103 mai multe defini\u0163ii, unele surprinz\u0103toare (Altarul e Dumnezeu,\/Care se \u00eentoarce-n tine\/Ori de c\u00e2te ori, strig\u00e2nd,\/Sim\u0163i c\u0103 nimeni nu mai vine.), toate adunate \u00eentr-un singur poem ar putea alc\u0103tui o imagine complex\u0103 a Creatorului.
\nMaria Rugin\u0103 are \u015fi c\u00e2teva obsesii ce revin mereu. Una este cea referitoare la gaura neagr\u0103 din Univers, dar \u015fi la cea din rela\u0163iile de iubire care a \u00eenghi\u0163it Undele de for\u0163\u0103 din sublimul joc\/Mai cunosc doar dusul, nu se mai \u00eentorc…
\nDeloc de neglijat sunt cele c\u00e2teva pasteluri din carte, originale, f\u0103r\u0103 nicio adiere de niciunde Dor de verde, \u201eBucuria\u201d d\u0103ruirii, Sau vine? \u015f.a. \u015ei, ca la toate celelalte, nu lipsesc defini\u0163iile: Iubirea este\/O desprindere\/\u015ei o ardere\/F\u0103r\u0103 \u00eentoarcere! Iar anii senectu\u0163ii provoac\u0103 nostalgii n\u0103scute din regretele pentru Petale de via\u0163\u0103, uscate \u015fi moarte\/Depuse \u00een plicuri p\u00e2nzate cu roz,\/Decorul de galben \u015fi corul de \u015foapte\/\u00cemi picur\u0103-n suflet al mor\u0163ii miros. La fel, nostalgia rat\u0103rii \u00een iubire: Eu am fost mereu trimis\u0103\/Cea dint\u00e2i la e\u015fafod,\/Chiar de cei care nevolnici,\/\u015ei haini m-au recoltat… De aici se na\u015fte \u015fi o anumit\u0103 doz\u0103 de egoism: Via\u0163a este \u00eentrutotul\/Arma ce \u0163i se cuvine\/N-o rata \u015fi nu uita\/C\u0103 te ai numai pe tine!
\nTextele din ultima parte a c\u0103r\u0163ii \u2013 \u015ei restul \u2013 vin s\u0103 conving\u0103 cititorul c\u0103 autoarea nu este str\u0103in\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u \u015fi, mai ales, c\u0103 nu este indiferent\u0103 la dec\u0103derea actual\u0103 a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Accentele pamfletare \u00eenc\u0103rcate de sarcasm prezint\u0103 toate binefacerile, tranzi\u0163iei care nu se mai termin\u0103, ale capitalismului s\u0103lbatic, ale globaliz\u0103rii: Te implor, popor rom\u00e2n,\/Nu pleca, nu te-nh\u0103ita,\/Nu te-nvinge tu pe tine… Dar cine cite\u015fte? Cine aude? Salvarea o vede \u00een munc\u0103 (Munca singur\u0103 cl\u0103de\u015fte), \u00een cultur\u0103: Mintea […]\/Ea e singura, se pare,\/cu care-am putea ie\u015fi\/Din mocirla actual\u0103\/\u015ei ne-am putea recl\u0103di!
\nCa orice poet care se respect\u0103, \u015fi Maria Rugin\u0103 inventeaz\u0103 cuvinte: fie cu gerunzii, \u00een stil eminescian (luceferind) sau \u00een stil propriu (transgreg\u0103m; se conforteaz\u0103). Nu le coment\u0103m. Mai constat\u0103m multe repeti\u0163ii: de idei, de precepte, de sfaturi, de reguli, de recomand\u0103ri, de toate… a\u015fa se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de regul\u0103, c\u00e2nd, \u00eentr-un singur volum sunt adunate sute de texte. Poate, de aceea, cele mai reu\u015fite c\u0103r\u0163i de poezie sunt plachetele (se \u015ftie, p\u00e2n\u0103-ntr-o sut\u0103 de pagini). \u00cen \u00eencheiere, consider\u0103m c\u0103, poate, o selec\u0163ie mai exigent\u0103 ar fi adus cartea la un num\u0103r mai mic de texte, f\u0103c\u00e2nd-o mai conving\u0103toare pentru cititor. E \u00eenc\u0103 un punct de vedere. <\/p>\n
Constantin TOM\u015eA <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
C\u0103r\u0163ile profesorilor no\u015ftri Prezent\u0103m cititorilor no\u015ftri cartea cu care a debutat editorial profesoara Maria Rugin\u0103, nimeni alta dec\u00e2t cea care, cu mul\u0163i ani \u00een urm\u0103 ob\u0163inea \u00een fiecare an de studiu, ca elev\u0103 a \u015ecolii Pedagogice de Fete din Piatra-Neam\u0163,…<\/p>\n