{"id":28102,"date":"2025-12-19T14:08:43","date_gmt":"2025-12-19T14:08:43","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=28102"},"modified":"2025-12-19T14:08:43","modified_gmt":"2025-12-19T14:08:43","slug":"pulsul-scenei-la-tt-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/pulsul-scenei-la-tt-4\/","title":{"rendered":"Pulsul scenei la TT"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

La \u00eenceput, soarele \u015fi teatrul erau alia\u0163i \u015fi se \u00eentrebau mereu despre cobor\u00e2rea \u00een tenebre a teatrului. Teatrul este nostalgia soarelui care nu se mai recunoa\u015fte pe sine.<\/em> (Olivier Py<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n

Soare, amor \u015fi \u00eentuneric<\/em> \u2013 ultima premier\u0103 a anului 2025, e dorin\u0163a unei echipe artistice de a ne oferi o cobor\u00e2re \u00een tenebrele luminoase ale sensibilit\u0103\u0163ii lui Mihail Sebastian, un intelectual rafinat, cu o inteligen\u0163\u0103 extrem de ascu\u0163it\u0103, prieten cu celebrii Mircea Eliade, Nae Ionescu, Camil Petrescu, \u00een tumultoasa perioad\u0103 interbelic\u0103. Regizorul Alexandru M\u00e2zg\u0103reanu<\/strong> a avut ideea unei formule care reune\u015fte teatrul documentar \u015fi teatrul de art\u0103, ghid\u00e2ndu-l pe scenaristul Ionu\u0163 Sociu<\/strong> \u00een scrierea unui text original, care ni-l restituie pe Mihail Sebastian, \u00een special, a\u015fa cum ni-l \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 jurnalul s\u0103u. De asemenea, sunt inserate scene din Jocul de-a vacan\u0163a<\/em>, odat\u0103 cu dezv\u0103luirea nelini\u015ftilor creatoare ale scriitorului. Scenografia este creat\u0103 de Alexandra Boerescu<\/strong>, iar ilustra\u0163ia muzical\u0103 \u015fi luminile \u00eei apar\u0163in tot lui Alexandru M\u00e2zg\u0103reanu. Interpreteaz\u0103 actorii: Macrina B\u00e2rl\u0103deanu, Emanuel Becheru, Paul-Ovidiu Cosovanu, Florin Hri\u0163cu, Mircea Postelnicu<\/strong>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Spectacolul invit\u0103 la recompunerea unui puzzle pentru a descoperi o imagine posibil\u0103 a lui Mihail Sebastian. Energia spectacolului se creeaz\u0103 printr-un permanent balans \u00eentre st\u0103ri contrarii sau \u00eentre biografie \u015fi fic\u0163iune. Pe de o parte, este redat\u0103 senzualitatea tensionat\u0103 \u015fi reveria pove\u015ftii de dragoste dintre scriitorul Mihail Sebastian \u015fi actri\u0163a Leny Caler, una dintre frumuse\u0163ile celebre ale Bucure\u015ftiului interbelic. Evenimentul biografic este transpus artistic \u00een povestea cuplului Corina \u2013 \u015etefan din Jocul de-a vacan\u0163a<\/em>, primul succes r\u0103sun\u0103tor al lui Sebastian ca dramaturg. Pe de alt\u0103 parte, spectacolul coaguleaz\u0103 singur\u0103tatea \u00eentunecat\u0103 a celui care observ\u0103, de la zi la zi, cum cei pe care \u00eei considera prieteni, intelectuali rafina\u0163i, devin sedu\u015fi de discursul urii antisemite, propagat \u00een societate ca o molim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

RECONSTITUIREA UNUI DESTIN<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Personalitate intelectual\u0103 reprezentativ\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti interbelice \u2013 dramaturg, romancier, poet, eseist, critic literar, cronicar dramatic \u015fi muzical, jurnalist politic, Mihail Sebastian este prezent \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 de azi prin piesele de teatru \u015fi prin jurnalul s\u0103u, publicat la 50 de ani dup\u0103 deces, cuprinz\u00e2nd m\u0103rturisiri care au st\u00e2rnit vii polemici at\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi \u00een Occident \u2013 Europa \u015fi S.U.A.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

S-a n\u0103scut pe 18 octombrie 1907, la Br\u0103ila, ca Iosif M. Hechter, nume pe care l-a schimbat oficial \u00een 1935, adopt\u00e2nd unul dintre pseudonimele pe care le utiliza \u00een publicistic\u0103, drept reac\u0163ie la ura antisemit\u0103 din spa\u0163iul public. Dup\u0103 absolvirea facult\u0103\u0163ilor de Drept \u015fi de Filozofie din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti, lucreaz\u0103 ca secretar \u015fi avocat la o important\u0103 cas\u0103 de avocatur\u0103. \u00cen 1928 devine colaborator, apoi redactor la \u201eCuv\u00e2ntul\u201d, publica\u0163ie condus\u0103 de Nae Ionescu, suspendat\u0103 \u00een ianuarie 1934 pentru orientarea prolegionar\u0103 a conduc\u0103torului s\u0103u. Sebastian a fost fascinat de personalitatea acestui intelectual \u2013 scriitor, profesor universitar \u015fi politician cu discurs flamboaiant, fiind invocat adesea \u00een jurnalul s\u0103u. Nae Ionescu este cel care \u00eei remarc\u0103 teza la limba rom\u00e2n\u0103 de la bacalaureat \u015fi \u00eei prevede un viitor str\u0103lucit \u00een lumea literelor, iar mai t\u00e2rziu \u00eel angajeaz\u0103 la publica\u0163ia sa \u015fi \u00eei faciliteaz\u0103 ob\u0163inerea unei burse la Paris, pentru preg\u0103tirea unui doctorat \u00een Drept. \u00cens\u0103 tot Nae Ionescu \u00eei scrie o prefa\u0163\u0103 puternic antisemit\u0103 la romanul s\u0103u, De dou\u0103 mii de ani<\/em> (1934), pe care Sebastian o va publica integral, din respect pentru mentorul s\u0103u. Romanul \u015fi prefa\u0163a \u00eel vor arunca pe Sebastian \u00eentr-un scandal public, fiind atacat at\u00e2t de antisemi\u0163i c\u00e2t \u015fi de evrei. Acestor atacuri le r\u0103spunde cu lucrarea polemic\u0103 Cum am devenit huligan<\/em>, publicat\u0103 \u00een 1935, an \u00een care \u00eei apare \u015fi romanul Ora\u015ful cu salc\u00e2mi<\/em>, premiat de Societatea Scriitorilor Rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Se impune \u00een via\u0163a literar\u0103 ca dramaturg cu piesa Jocul de-a vacan\u0163a<\/em>, care are premiera \u00een 1938, dup\u0103 ce fusese interzis\u0103 \u00een 1936, autorul fiind evreu. Urmeaz\u0103 un nou succes, Steaua f\u0103r\u0103 nume<\/em>, cu premiera \u00een 1944, sub pseudonim, \u015fi Ultima or\u0103<\/em>, cu premiera \u00een 1946, dup\u0103 moartea autorului. Piesa Insula<\/em> a r\u0103mas neterminat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1940, \u00een baza decretului-lege din acel an, Mihail Sebastian este \u201elicen\u0163iat din serviciu, fiind evreu\u201d, adic\u0103 i se interzice s\u0103 mai profeseze ca jurnalist \u015fi i se retrage licen\u0163a de avocat pledant. Pred\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 la Liceul Evreiesc din Bucure\u015fti. Lipsa posibilit\u0103\u0163ii de a publica \u00eel arunc\u0103 \u00eentr-o sever\u0103 depresie.<\/p>\n\n\n\n

\u00centoarcerea armelor \u00een august 1944 \u00eempotriva nazi\u015ftilor reprezint\u0103 eliberarea popula\u0163iei evreie\u015fti de sub legile antisemite. La \u00eenceputul anului 1945, Mihail Sebastian este numit consilier la Ministerul Afacerilor Externe. \u00cen acela\u015fi an, ia fiin\u0163\u0103 Universitatea Liber\u0103 Democratic\u0103, fiind invitat s\u0103 \u0163in\u0103 cursuri \u015fi Mihail Sebastian. Dar pe 29 mai 1945, c\u00e2nd urma s\u0103 deschid\u0103 cursul s\u0103u de Literatur\u0103 universal\u0103, \u00een drum spre Universitate este lovit mortal de un camion. Avea doar 38 de ani.<\/p>\n\n\n\n

 Jurnal.1935\u20131944<\/em>, publicat pentru prima oar\u0103 integral \u00een 1996, la Editura Humanitas, a fost tradus \u015fi editat \u00een mai multe \u0163\u0103ri: Fran\u0163a, SUA, Olanda, Cehia, Marea Britanie \u015fi Germania (edi\u0163ia german\u0103 a primit, \u00een 2006, Premiul \u201eGeschwister Scholl\u201d). Jurnalul lui Sebastian este, \u00een mare m\u0103sur\u0103, un comentariu al epocii pe care o traverseaz\u0103, o epoc\u0103 extrem de efervescent\u0103 \u015fi fertil\u0103 din punct de vedere cultural, dar \u015fi un timp al marilor tensiuni sociale, dominat de antisemitism \u015fi exacerbarea na\u0163ionalismului.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Operele lui Sebastian, \u00een special Jurnalul s\u0103u, nu pot fi \u00een\u0163elese corect f\u0103r\u0103 o punere \u00een context, f\u0103r\u0103 o \u00een\u0163elegere echilibrat\u0103 a ceea ce a \u00eensemnat \u201echestiunea evreiasc\u0103\u201d \u00een istoria noastr\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul secolului XIX sosesc \u00een \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00een special \u00een Moldova, mai multe valuri consistente de emigran\u0163i evrei, \u00eempin\u015fi de s\u0103r\u0103cie, dar \u015fi de antisemitism, din regiuni ale Poloniei, ale Imperiului Austriac \u015fi ale celui \u0163arist. Num\u0103rul lor mare (de ex., dac\u0103 \u00een 1803 erau 12.713 evrei \u00een Moldova, \u00een 1899 ei ajung la aproape 200.000, dintr-o popula\u0163ie de 1.630.219 de locuitori), precum \u015fi incapacitatea administra\u0163iilor rom\u00e2ne\u015fti de a gestiona situa\u0163ia au dus la anomalii economice, cum ar fi de\u0163inerea pozi\u0163iilor cheie \u00een sectoarele comer\u0163ului, financiar-bancar, me\u015fte\u015fugurilor de c\u0103tre membrii ai acestei etnii, greu asimilabile, cu o religie diferit\u0103 de cea a autohtonilor. Religia mozaic\u0103 \u00eencuraja educa\u0163ia, fiind o obliga\u0163ie pentru fiecare bun evreu s\u0103-\u015fi \u00eenve\u0163e copiii s\u0103 citeasc\u0103 Tora \u015fi s\u0103 c\u00e2nte la un instrument muzical, pe c\u00e2nd popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 era analfabet\u0103 \u00een propor\u0163ie de 98% \u00een mediul rural, situa\u0163ie \u00eenregistrat\u0103 p\u00e2n\u0103 la reforma \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului impus\u0103 de Alexandru Ioan Cuza. Ciocnirea cultural\u0103, identitar\u0103, economic\u0103 \u00eentre popula\u0163ia autohton\u0103 \u015fi masa compact\u0103 a noilor veni\u0163i a generat puternice atitudini antisemite \u015fi legi prin care evreilor li se interzicea ob\u0163inerea cet\u0103\u0163eniei, cump\u0103rarea de p\u0103m\u00e2nt \u015fi accederea \u00een func\u0163ii publice. De altfel, aceast\u0103 popula\u0163ie evreiasc\u0103 nu a avut drepturi politice p\u00e2n\u0103 la Constitu\u0163ia din 1923, care a acordat cet\u0103\u0163enie rom\u00e2n\u0103 evreilor lupt\u0103tori \u00een Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi celor stabili\u0163i \u00een Vechiul Regat \u00eenainte de 1914. \u00cens\u0103 recunoa\u015fterea lor ca rom\u00e2ni va fi abolit\u0103 \u00een timpul lui Carol al II-lea, pe modelul legilor rasi\u00adale, adoptate la N\u00fcrnberg \u00een 1935, de statul nazist german.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Hitler, devenit cancelar al Germaniei \u00een 1933, \u00eencepe s\u0103 denun\u0163e frecvent comunis\u00admul ca fiind parte dintr-o conspira\u0163ie evreiasc\u0103 interna\u0163ional\u0103, inocul\u00e2nd ideea c\u0103 evreii reprezint\u0103 o amenin\u0163a\u00adre pentru toate statele \u00een care ace\u015ftia formeaz\u0103 o comunitate numeroas\u0103. Carol al II-lea este fascinat de personalitatea lui Hitler \u015fi de av\u00e2ntul economic \u015fi militar al \u0163\u0103rii pe care o guverneaz\u0103 \u015fi decide s\u0103 se apropie de Germania, renun\u0163\u00e2nd la vechile alian\u0163e cu Fran\u0163a \u015fi Anglia. 1938, anul \u00een care Germania \u00eencepe anex\u0103rile teritoriale, este \u015fi anul \u00een care Carol al II-lea instaureaz\u0103 dictatura regal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00eencurajeaz\u0103 ajungerea la guvernare a partidelor de extrem\u0103 dreapt\u0103, precum \u015fi emiterea de legi antisemite: accesul evreilor \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la toate nivelurile, este drastic limitat; sunt exclu\u015fi din organiza\u0163ii profesionale, pentru ca mai apoi s\u0103 li se interzic\u0103 practicarea anumitor meserii liberale \u015fi dreptul de a publica. Aceast\u0103 represiune se \u00eencheie la 23 august 1944, c\u00e2nd Rom\u00e2nia rupe alian\u0163a cu Germania nazist\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Sebastian scrie Jocul de-a vacan\u0163a<\/em> de-a lungul anului 1936, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care atacurile asupra cet\u0103\u0163enilor evrei devin din ce \u00een ce mai dese, de la b\u0103t\u0103i \u00een strad\u0103, distrugerea pr\u0103v\u0103liilor \u015fi atelierelor acestora, la discursuri publice ce \u00eendemnau la pogrom. Dorin\u0163a personajului s\u0103u, \u015etefan Valeriu, de a-i extrage din cotidian pe cei \u015fase turi\u015fti ai pensiunii Weber, era chiar dorin\u0163a omului Mihail Sebastian de a pune \u00eentre paranteze mecanisme \u015fi m\u0103\u015fti sociale care alc\u0103tuiau un cotidian violent \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 a anilor \u02bc30. Jocul de-a vacan\u0163a<\/em> este o pledoarie pentru sinceritatea \u015fi autenticitatea rela\u0163iilor umane, care ar trebui s\u0103 primeze \u00een fa\u0163a disimul\u0103rilor impuse de rolurile sociale.<\/p>\n\n\n\n

Pentru Sebastian, melancolicul prins \u00eentre lumi, via\u0163a nu a fost suportabil\u0103 dec\u00e2t prin evadare: \u00een iubire, \u00een muzic\u0103, \u00een scris.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u015eTIA\u0162I C\u0102…<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen jurnalul s\u0103u, Sebastian noteaz\u0103 de mai multe ori c\u0103 Breaza este o destina\u0163ie de vacan\u0163\u0103 benefic\u0103 pentru crea\u0163ie. Aici venea la invita\u0163ia lui Gabriel Nicolae Negreanu, prieten de v\u00e2rst\u0103 apropiat\u0103, \u00een casa p\u0103rin\u0163ilor acestuia, cel care va deveni mai t\u00e2rziu talentatul dansator \u015fi coregraf Gabriel Negri, cu spectacole la Teatrul Odeon din Paris. Dup\u0103 venirea la putere a comuni\u015ftilor, artistul se va retrage ca regizor la teatrul din Br\u0103ila, iar apoi la teatrul din Piatra Neam\u0163, unde va fi angajat \u00een perioada 1959-1973, contribuind din plin la succesele teatrului nostru. \u00cen 1968 Gabriel Negri a montat Jocul de-a vacan\u0163a<\/em>. \u00cen caietul-program al spectacolului sunt redate fragmente din jurnalul lui Sebastian, precum \u015fi propriile amintiri despre Mihail Sebastian, din care cit\u0103m: \u201e\u00cen zilele c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul scriitor \u00ee\u015fi preg\u0103tea voca\u0163ia de dramaturg, se afla la Breaza. \u00cen ambian\u0163a primitoare a gr\u0103dinii, cu cerdacul \u00eenalt, \u00eenconjurat de dalii \u015fi mu\u015fcate, vara, sau de sobra t\u0103cere \u00een zilele de iarn\u0103 \u2013 scriitorul exista acolo cu sete de lucru (…) Nu era un om \u00eensingurat. Dramaturg \u00een devenire, Sebastian c\u0103uta cu zel locurile \u015fi lumea unde ar fi putut s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 aceast\u0103 sensibilitate \u015fi s\u0103 exerseze sim\u0163ul s\u0103u profesional de scriitor.\u201d<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Regizorul Alexandru M\u00e2zg\u0103reanu<\/strong> revine la Teatrul Tineretului cu un nou spectacol, dup\u0103 O scrisoare pierdut\u0103<\/em> de I. L. Caragiale, 2021; Steaua f\u0103r\u0103 nume<\/em> de Mihail Sebastian, 2019 \u2013 pentru care a fost nominalizat la categoria Cea mai bun\u0103 regie, \u00een cadrul Premiilor UNITER; Mam\u0103, mi-am pierdut m\u00e2na!<\/em> de Maria Kontorovich 2018; Vicleniile lui Scapino<\/em> de Moli\u00e8re, 2014; G\u0103rg\u0103ri\u0163ele se \u00eentorc pe p\u0103m\u00e2nt<\/em> de Vasili Sigarev, 2013. A fost regizor angajat al Teatrului Tineretului \u00een perioada 2016-2022.<\/p>\n\n\n\n

Alexandra Boerescu<\/strong> este scenograf\u0103, designer vestimentar, grafic designer, ilustratoare. A absolvit Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Arte din Bucure\u015fti \u2013 licen\u0163\u0103 \u015fi master \u00een Design vestimentar \u015fi are un stagiu la University of the Arts London \u2013 London College of Fashion.<\/p>\n\n\n\n

Se afl\u0103 la a treia colaborare cu Teatrul Tineretului, dup\u0103 ce a creat costumele pentru spectacolele Mam\u0103, mi-am pierdut m\u00e2na!<\/em> (2018) \u015fi Steaua f\u0103r\u0103 nume<\/em> (2019).<\/p>\n\n\n\n

Ionu\u0163 Sociu<\/strong> este dramaturg \u015fi jurnalist cultural. A absolvit Facultatea de Teatrologie, din cadrul UNATC \u201eI.L. Caragiale\u201d Bucure\u015fti, urmat\u0103 de studii post\u00aduniversitare la Bard College Berlin. A semnat mai multe traduceri din dramaturgia contemporan\u0103, iar ca autor dramatic a colaborat cu regizorii Radu Afrim, Bobi Pricop, Andrei M\u0103jeri, Vlad B\u0103lan, Ciprian Nechita \u015fi Alexandru Mih\u0103escu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Din octombrie 2025 t\u00e2n\u0103ra actri\u0163\u0103<\/strong> Macrina B\u00e2rl\u0103deanu<\/strong> s-a al\u0103turat trupei Teatrului Tineretului. Macrina a absolvit \u00een 2022 Facultatea de Teatru \u2013 Arta actorului, la Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 \u201eI.L. Caragiale\u201d, Bucure\u015fti. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, a jucat \u00een urm\u0103toarele spectacole, pe scene profesioniste: Despre tandre\u0163e<\/em> de Matei Vi\u015fniec, regia Vlad Trifa\u015f, Teatrul \u201eGeorge Ciprian\u201d Buz\u0103u, 2024; Tragedia Omului<\/em> de Modach Imre, coordonat \u015fi regizat de Attila Vidnyanszky, \u00een cadrul Olimpiadei de Teatru din Budapesta, 2023; Balerinele acvatice<\/em> de David Drabek, regia Monica Stoica, Teatrul Metropolis Bucure\u015fti, 2023; Cloaca<\/em> de Maria Goos, regia Theodor-Cristian Popescu, Teatrul Nottara Bucure\u015fti, 2021; Camera 303<\/em> \u2013 spectacol \u2013 performance despre hi-tech \u015fi singur\u0103tate, regia Monica Stoica, Teatrelli, Bucure\u015fti, 2021.<\/p>\n\n\n\n

Dar decembrie nu a fost doar luna repeti\u0163iilor intense pentru finalizarea acestui spectacol. Pe 6 decembrie am avut un invitat deja celebru \u00een literatura pentru copii: Mihai M\u0103nescu. El este \u015fi scenarist, produc\u0103tor de film, activist \u00een mediul ONG-urilor din zona educa\u0163iei \u015fi a sus\u0163inerii persoanelor vulnerabile medical. Prezentarea c\u0103r\u0163ii sale, Comoara lui Harap-Alb<\/em>, ap\u0103rut\u0103 la Editura Humanitas junior, a fost contextul unui dialog viu, cald \u015fi sincer, a\u015fa cum sunt copiii \u015fi cum este \u015fi Mihai M\u0103nescu. \u201eMi-a pl\u0103cut mult de Mihai M\u0103nescu pentru c\u0103 se vede c\u0103 se dedic\u0103 total copiilor c\u00e2nd vorbe\u015fte cu ei \u015fi c\u0103 se bucur\u0103 c\u0103 poate s\u0103 le r\u0103spund\u0103 la curiozit\u0103\u0163i. Mi s-a p\u0103rut foarte tare c\u0103 e sincer…\u201d, cam a\u015fa au fost feed-back-urile copiilor participan\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

A fost momentul \u00een care at\u00e2t scriitorul c\u00e2t \u015fi managerul TT, Andrei Merchea, au confirmat c\u0103 dup\u0103 finalizarea filmului \u00een lucru \u201eComoara lui Harap-Alb\u201d, \u00een regia lui Igor Cobileanski, urmeaz\u0103 crearea unui spectacol la teatrul nostru dup\u0103 aceast\u0103 carte, care a ob\u0163inut anul acesta Premiul C\u0103rturino pentru cea mai bun\u0103 carte de copii a anului.<\/p>\n\n\n\n

Deosebit de entuziastul public al acestei \u00eent\u00e2lniri publicul a fost format din membrii Cercului de lectur\u0103 S\u0103vine\u015fti, coordonat de profesoara Mihaela Aparaschivei, din cadrul \u015ecolii Gimnaziale \u201eI. Gervescu\u201d S\u0103vine\u015fti.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 lansare, copiii au urm\u0103rit lectura unui fragment din aceast\u0103 carte, \u00een interpretarea actorilor Daniel Be\u015fleag\u0103 \u015fi Mircea Postelnicu.<\/p>\n\n\n\n

Un an nou \u00een care fiecare s\u0103-\u015fi joace rolurile sociale c\u00e2t mai bine, spre binele tuturor!<\/p>\n\n\n\n

Raluca NACLAD,<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

consultant artistic, Teatrul Tineretului<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceput, soarele \u015fi teatrul erau alia\u0163i \u015fi se \u00eentrebau mereu despre cobor\u00e2rea \u00een tenebre a teatrului. Teatrul este nostalgia soarelui care nu se mai recunoa\u015fte pe sine. (Olivier Py) Soare, amor \u015fi \u00eentuneric \u2013 ultima premier\u0103 a anului 2025,…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,500],"tags":[],"class_list":["post-28102","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-289-decembrie-2025"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28102","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28102"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28124,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28102\/revisions\/28124"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}