{"id":28832,"date":"2026-05-22T15:41:50","date_gmt":"2026-05-22T15:41:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=28832"},"modified":"2026-05-22T15:49:14","modified_gmt":"2026-05-22T15:49:14","slug":"pulsul-scenei-la-tt-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/pulsul-scenei-la-tt-9\/","title":{"rendered":"Pulsul scenei la TT"},"content":{"rendered":"\n
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

…Teatrul este jum\u0103tatea plin\u0103 a paharului la masa banchetului, iar umanit\u0103\u0163ii \u00eei este sete.<\/em><\/p>\n\n\n\n

…Pasiunea pentru Teatru este ca o a\u015fchie \u00een deget. Vis\u0103m s\u0103 fie<\/em><\/p>\n\n\n\n

 o a\u015fchie etern\u0103, smuls\u0103 din sc\u00e2ndurile teatrului shakesperian<\/em><\/p>\n\n\n\n

Olivier Py<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 edi\u0163ia de anul trecut a Festivalului de Teatru Piatra-Neam\u0163 a urm\u0103rit \u201einvizibilul\u201d pe care actorul \u00eel poate aduce pe scen\u0103, la edi\u0163ia de anul acesta accentul selec\u0163iei spectacolelor cade pe lumea fabuloas\u0103 construit\u0103 de regizori. \u00cen consens cu acest concept curatorial, am inclus \u00een aceast\u0103 edi\u0163ie de festival o sec\u0163iune intitulat\u0103 \u201eCuvinte despre scen\u0103 \u015fi crea\u0163ie\u201d \u2013 un dialog viu \u00een care publicul \u00eent\u00e2lne\u015fte creatori de teatru reprezentativi la nivel interna\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

\u25cf \u00cen prima zi a festivalului, pe 10 mai spectactorii au \u00eent\u00e2lnire cu MATEI VI\u015eNIEC<\/strong>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Scriitorul Matei Vi\u015fniec este unul dintre cei mai reprezentativi dramaturgi contemporani, la nivel interna\u0163ional, c\u0103r\u0163ile sale de teatru, poezie \u015fi proz\u0103 fiind traduse \u00een peste 40 de \u0163\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 stabilirea sa \u00een Fran\u0163a, \u00een 1987, Matei Vi\u015fniec a devenit autor interzis \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103, fiind redescoperit cu mult entuziasm dup\u0103 1990, \u00een teatrul rom\u00e2nesc. Teatrul Tineretului a fost unul dintre primele teatre din Rom\u00e2nia care a montat o pies\u0103 a sa, \u00een perioda imediat urm\u0103toare Revolu\u0163iei din 1989: \u201eBine, mam\u0103, dar \u0103\u015ftia povestesc \u00een actul II ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een actul I\u201d, regia Nicolae Scarlat, cu premiera pe 18 mai 1990. Au urmat \u201eTrei zile cu Madox\/ Ultimul Godot\u201d, regia Nicolae Scarlat, \u00een 1991; \u201eBuzunarul cu p\u00e2ine\u201d, regia Nicolae Scarlat, \u00een 1994; \u201eAngajare de clovn\u201d, un spectacol de Louise D\u0103nceanu, \u00een 2007; \u201eFrumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u015filor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt\u201d, regia Adrian Tama\u015f, 2013.<\/p>\n\n\n\n

Matei Vi\u015fniec este al doilea dramaturg rom\u00e2n care reu\u015fe\u015fte s\u0103 se impun\u0103 \u00een lumea select\u0103 \u015fi extrem de conservatoare a teatrului francez, dup\u0103 Eug\u00e8ne Ionesco.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u25cf \u00cen a doua zi, pe 11 mai, invitatul acestor \u00eent\u00e2lniri care sunt configurate ca medalioane este regizorul \u015fi dramaturgul RADU AFRIM<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Reprezentant al teatrului european contemporan, Radu Afrim este unul dintre cei mai aprecia\u0163i \u015fi inovativi regizori rom\u00e2ni, autorul unor spectacole poetice, senzuale, ludice, marcate de \u00eentreb\u0103ri provocatoare despre condi\u0163ia omului actual.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenceputurile carierei sale regizorale sunt legate de scena Teatrului Tineretului, pe care a montat, \u00een 2000, \u201eOcean caf\u00e9\u201d, dup\u0103 texte de Radu Macrinici, Saviana St\u0103nescu, \u015etefan Caraman, Alina Nelega, Gianina C\u0103rbunariu. Pe aceea\u015fi scen\u0103 a montat: \u201ePovestiri despre nebunia (noastr\u0103) cea de toate zilele\u201d de Petr Zelenka, 2007; \u201eHerr Paul\u201d de Tankred Dorst 2009; \u201eWolfgang\u201d dup\u0103 Yannis Mavritsakis, 2017; \u201eSub fiecare pas e o min\u0103 neexplodat\u0103 dintr-un r\u0103zboi neterminat cu tine\u201d, scenariu \u015fi regie de Radu Afrim, 2019 \u2013 spectacole de referin\u0163\u0103 din istoria Teatrului Tineretului.<\/p>\n\n\n\n

A fost desemnat cel mai bun regizor de trei ori de c\u0103tre Uniunea Teatral\u0103 din Rom\u00e2nia. Mai multe spectacole ale sale au fost distinse cu Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol, cel mai recent fiind \u201eAntologia dispari\u0163iei\u201d, produc\u0163ie a Teatrului Na\u0163ional \u201eVasile Alecsandri\u201d Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u25cf Pe 12 mai publicul se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu regizorul G\u00c1BOR TOMPA<\/strong>. Reprezentant al teatrului european contemporan.<\/p>\n\n\n\n

Tompa G\u00e1bor este regizor de teatru, film \u015fi oper\u0103, poet \u015fi eseist, profesor universitar. A absolvit \u00een anul 1981 \u2013 Academia de Teatru \u015fi Film din Bucure\u015fti, av\u00e2nd diplom\u0103 \u00een Regie de teatru, film \u015fi televiziune.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen anul 1981 este angajat la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj ca regizor. Din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent este director general al Teatrului Maghiar de Stat Cluj. \u00cencep\u00e2nd din mai 2018 este pre\u015fedintele Uniunii Teatrelor din Europa. A montat spectacole de teatru \u015fi oper\u0103 \u00een 23 de \u0163\u0103ri, \u00een mai multe ora\u015fe din Rom\u00e2nia, inclusiv \u00een Bucure\u015fti \u015fi Cluj. Are o intens\u0103 activitate didactic\u0103, a predat \u00een SUA, Spania, Germania \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

A ob\u0163inut numeroase premii printre care: Cavaler al Ordinului Artelor \u015fi Literelor din partea statului francez (Chevalier de l\u2019Ordre des Arts et des Lettres), Premii UNITER pentru Cel mai bun regizor \u00een anii 1984-ATM, 1987-ATM, 1993, 1997, 2008, 2019, Ordinul Steaua Rom\u00e2niei \u2013 gradul CAVALER oferit de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, Emil Constantinescu \u00een 2000.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u25cf Pe 13 mai invitatul de onoare c\u0103ruia i se dedic\u0103 evenimentul-medalion este ANDREI \u015eERBAN<\/strong>, regizorul care se \u00eentoarce la teatrul din Piatra-Neam\u0163 dup\u0103 aproape 60 ani.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre vocile regizorale cele mai puternice din teatrul interna\u0163ional actual, Andrei \u015eerban a montat spectacole de teatru \u015fi oper\u0103 pe trei continente \u015fi a colaborat cu unele dintre cele mai importante institu\u0163ii teatrale din Statele Unite ale Americii \u015fi din Europa, precum: Robert Brustein\u2019s American Repertory Theatre Company. A lucrat la Lincoln Centre, La MaMa Theatre, The Public Theatre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, The Guthrie Theatre. \u00cen Europa a colaborat cu Opera din Paris, Geneva, Viena \u015fi Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Th\u00e9\u00e2tre de la Ville, La Com\u00e9die Fran\u00e7aise. \u00cen Japonia a montat spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.<\/p>\n\n\n\n

Teatrul din Piatra-Neam\u0163 a reprezentat scena pe care a debutat \u00een 1966, cu spectacolul \u201eDureroasa \u015fi adev\u0103rata tragedie a domnului Arden din Feversham, Kent\u201d, dup\u0103 un autor englez anonim, pe c\u00e2nd era student \u00een anul III, la clasa profesorului Radu Penciulescu. Au urmat la scurt timp \u201eOmul cel bun din S\u00e2ciuan\u201d de Bertolt Brecht \u015fi \u201eNoaptea \u00eencurc\u0103turilor\u201d de Oliver Goldsmith, ambele montate \u00een 1968, spectacole de referin\u0163\u0103 din istoria Teatrului Tineretului. \u201eOmul cel bun din S\u00e2ciuan\u201d a fost distins cu Premiul criticii pentru cel mai bun spectacol al stagiunii 1968-1969 \u015fi cu Marele premiu, \u00een cadrul Festivalului Spectacolelor pentru Tineret \u015fi Copii, Piatra-Neam\u0163, 1969.<\/p>\n\n\n\n

A fost 27 de ani director \u015fi profesor al \u015fcolii de teatru a Universit\u0103\u0163ii Columbia din New York. A condus TNB imediat dup\u0103 revolu\u0163ie timp de trei ani, perioad\u0103 \u00een care calitatea spectacolelor a fost mereu surprinz\u0103toare. A fost deseori premiat at\u00e2t \u00een SUA, c\u00e2t \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Continu\u0103 s\u0103 fie invitat s\u0103 lucreze cu genera\u0163ii tinere \u015fi o face mereu cu pasiune \u015fi dedica\u0163ie, fiind curios s\u0103 descopere forme noi.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u25cf Pe 14 mai publicul este invitat s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu regizoarea ILINCA STIHI<\/strong>, un nume important, la nivel european, \u00een lumea spectacolului radiofonic.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce a absolvit regia de film la Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 Bucure\u015fti, Ilinca Stihi devine regizor \u015fi scenarist la Radio Rom\u00e2nia \u015fi co-fondator al Festivalului Interna\u0163ional de spectacol sonor Grand Prix Nova.<\/p>\n\n\n\n

A primit pentru produc\u0163iile sale premii interna\u0163ionale (la Festivalul de la New York, Premios Ondas de la Barcelona, Prix Marulic din Croa\u0163ia, Prix Italia) \u015fi mai multe premii UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru radiofonic.<\/p>\n\n\n\n

Semneaz\u0103 spectacole \u00een str\u0103in\u0103tate pentru Radio Suedia, France Culture, Radio Cehia.<\/p>\n\n\n\n

Abordeaz\u0103 teatrul \u00een spa\u0163ii neconven\u0163ionale \u015fi spectacolul multimedia. A reprezentat Rom\u00e2nia la Centenarul Ibsen (Oslo) cu o montare inedit\u0103 a piesei Brand<\/strong> la Biserica Luteran\u0103 din Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u25cf Pe 15 mai invitatul de onoare al acestor \u00eent\u00e2lniri tip medalion este RADU DINULESCU<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Regizor, scriitor, dramaturg, traduc\u0103tor \u015fi scenograf, Radu Dinulescu este un nume recunoscut interna\u0163ional, cu spectacole pluridisciplinare, care \u00eembin\u0103 spectacolul viu cu artele digitale, fiind totodat\u0103 un artist \u015fi un formator de arti\u015fti, cu proiecte pe mai multe continente.<\/p>\n\n\n\n

Este regizorul rom\u00e2n cu cele mai multe particip\u0103ri \u00een sec\u0163iunea Off a Festivalului de la Avignon \u2013 19 particip\u0103ri, \u00een perioada 2002-2023. La edi\u0163ia din 2007, spectacolul s\u0103u \u201eHymnus\u201d de Georg Shwajda, produc\u0163ie a Teatrului Municipal Gala\u0163i, a fost distins cu Premiul \u00abCoup du c\u0153ur de la presse\u00bb.<\/p>\n\n\n\n

Crearea \u015fi coordonarea de proiecte care implic\u0103 arti\u015fti din mai multe \u0163\u0103ri este o alt\u0103 coordonat\u0103 a activit\u0103\u0163ii sale artistice. Dintre aceste proiecte, men\u0163ion\u0103m c\u0103 este fondator \u015fi director artistic al Th\u00e9\u00e2tre de l\u2019Europe de l\u2019Est, care a participat la Avignon \u00een 2008 \u015fi manager al proiectului european \u201eItinerances\u201d, proiect finan\u0163at de CE prin programul Cultura 2007- 2013, \u00een colaborare cu Teatrul de Marionete din Belfort, compania Karromato din Cehia \u015fi Charles Kleinberg Production din Bruxelles.<\/p>\n\n\n\n

A fost director al Teatrului de Marionete Arad timp de 5 ani, director artistic al Teatrului de Stat Constan\u0163a, director artistic al Festivalului Interna\u0163ional \u201eAtelier\u201d \u2013 Baia-Mare, director artistic al Festivalului Interna\u0163ional \u201eMiturile cet\u0103\u0163ii\u201d Constan\u0163a, director al Festivalului International Underground \u015fi al Festivalului de Arta Anima\u0163ei \u201eEuromarionete\u201d Arad \u2013 Rom\u00e2nia, manager al Centrului Cultural Jude\u0163ean C\u0103l\u0103ra\u015fi.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u25cf Moderatoarea acestor \u00eent\u00e2lniri este TAMARA CONSTANTINESCU<\/strong>, lector universitar, critic de teatru \u015fi actri\u0163\u0103 la Teatrul Dramatic \u201eFani Tardini\u201d din Gala\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Cu studii de Actorie \u015fi Jurnalism, este doctor \u00een Teatru al Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d din Ia\u015fi, unde activeaz\u0103 ca lector universitar, la sec\u0163ia de Teatrologie. Este membr\u0103 a Centrului de cercetare teatral\u01ce \u015fi redactor al revistei academice \u201eColocvii teatrale\u201d, din cadrul universit\u0103\u0163ii amintite.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen calitate de critic de teatru public\u0103 articole \u00een reviste de cultur\u0103 \u015fi platforme culturale precum: Vatra veche, Ateneu, LiterNet, Rinocerul, Axis Libri \u015f. a. Este membr\u0103 a Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cadrul Edi\u0163iei 36 a Festivalului de Teatru Piatra-Neam\u0163, a moderat GALA ACTORILOR \u2013 \u00eent\u00e2lniri ale publicului cu actori celebri care au debutat pe scena TT \u015fi a prezentat cele \u015fase volume lansate \u00een cadrul festivalului. <\/p>\n\n\n\n

Raluca NACLAD<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

…Teatrul este jum\u0103tatea plin\u0103 a paharului la masa banchetului, iar umanit\u0103\u0163ii \u00eei este sete. …Pasiunea pentru Teatru este ca o a\u015fchie \u00een deget. Vis\u0103m s\u0103 fie  o a\u015fchie etern\u0103, smuls\u0103 din sc\u00e2ndurile teatrului shakesperian Olivier Py Dac\u0103 edi\u0163ia de anul…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,505],"tags":[],"class_list":["post-28832","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-294-mai-2026"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28832","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28832"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28832\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28845,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28832\/revisions\/28845"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28832"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28832"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28832"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}