<\/p>\n\n\n\n
Citesc c\u0103 unii anulatori ai culturii, \u201eprogresi\u015fti\u201d \u015fi neomarxi\u015fti \u00eel acuz\u0103 pe Octavian Goga c\u0103 ar fi fost \u201epoet cer\u015fetor\u201d, care s-ar fi lamentat mereu \u00een poezia sa pentru pretinsa asuprire a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni sub dubla monarhie austro-ungar\u0103, unde ar fi fost Raiul pe p\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 \u201eLa Belle \u00c9poque\u201d. Fire\u015fte, poezia lui Goga nu are alura poeziei simboliste sau a celei din secolul al XXI-lea \u2013 dac\u0103 mai exist\u0103 o astfel de poezie autentic\u0103 \u2013 dar nici nu se putea a\u015fa ceva. Nici poezia lui Victor Hugo nu a fost ca a lui Jacques Pr\u00e9vert, ci a fost \u00een r\u00e2nd cu poezia romantic\u0103 a secolului al XIX-lea. La fel, poezia lui Goga este una a timpului \u015fi spa\u0163iului s\u0103u, comparabil\u0103, de exemplu, cu poezia lui Ady Endre, al c\u0103rui prieten foarte apropiat a \u015fi fost. Dar s\u0103 spui c\u0103 \u201elamentarea\u201d lui Goga \u00een poezie este fals\u0103, fiindc\u0103 a fost fals\u0103 discriminarea rom\u00e2nilor ardeleni \u00eenainte de 1918, reprezint\u0103 nu doar o blasfemie, ci o minciun\u0103 sfruntat\u0103. Chiar dac\u0103 nu am \u015fti deloc detalii istorice legate de aceast\u0103 ap\u0103sare etnic\u0103 \u015fi chiar dac\u0103 am examina doar scena politic\u0103 austro-ungar\u0103 din 1918 \u015fi din anii preceden\u0163i, ne-am l\u0103muri repede de absurdul catalog\u0103rilor pomenite mai sus. \u00cen jurul anilor 1900, tot Imperiul Austro-Ungar fierbea din cauza luptei de emancipare a \u201eminorit\u0103\u0163ilor\u201d (\u00een realitate, a popoarelor) care erau, de fapt, majoritatea. \u201eMinorit\u0103\u0163ile\u201d, adic\u0103 cehii, slovacii, slovenii, croa\u0163ii, ucrainenii, s\u00e2rbii, rom\u00e2nii \u015fi al\u0163ii, voiau s\u0103 scape de \u201ejug\u201d, cum se spunea \u015fi se scria atunci. De aceea, la finele Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een anul 1918, toate aceste \u201eminorit\u0103\u0163i\u201d, denumite, unele cu dispre\u0163, \u201epopula\u0163ii de periferie\u201d sau \u201epopoare f\u0103r\u0103 istorie\u201d, s-au revoltat \u015fi s-au emancipat. Atunci, imperiul cu picioare de lut, care a existat 51 de ani (1867-1918) s-a destr\u0103mat \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u015fi pe ruinele sale s-au format Cehia, Slovacia (devenite cur\u00e2nd Cehoslovacia), Slovenia, Croa\u0163ia \u015fi s-au \u00eentregit Rom\u00e2nia, Serbia (al\u0103turat\u0103 apoi, ca \u015fi alte foste provincii, Iugoslaviei), Polonia, Ucraina. Unele teritorii au fost apoi \u00eenghi\u0163ite de colosul bol\u015fevic (devenit ulterior Uniunea Sovietic\u0103), iar centrele fostului imperiu (adic\u0103 \u0163\u0103rile dominante) s-au metamorfozat \u00een republicile Austria \u015fi Ungaria, reduse la grani\u0163ele lor etnice. S\u0103 spunem c\u0103 rom\u00e2nii nu ar fi fost asupri\u0163i \u00een Austro-Ungaria \u015fi c\u0103 Octavian Goga s-a \u201elamentat\u201d degeaba, dar cehii, slovacii, croa\u0163ii, slovenii \u015fi to\u0163i ceilal\u0163i s-au pornit \u201ede nebuni\u201d s\u0103 se desprind\u0103 de vechii st\u0103p\u00e2ni \u015fi s\u0103 fac\u0103 state separate ori s\u0103 se al\u0103ture celor existente? La fel s-a spus \u015fi la destr\u0103marea URSS, de c\u0103tre unii \u201epatrio\u0163i\u201d nostalgici dup\u0103 \u201eimperiul ro\u015fu\u201d, anume c\u0103 \u201erepublicile\u201d nu au fost recunosc\u0103toare binelui f\u0103cut de Moscova. Care \u201ebine\u201d? Dac\u0103 ar fi fost bine, oare pleca vreun popor sau fragment de popor de sub scut? Dac\u0103 rom\u00e2nilor (c\u00e2teva milioane de oameni), cehilor, slovacilor, croa\u0163ilor, slovenilor, s\u00e2rbilor, rutenilor, bosniacilor etc. le-ar fi fost bine \u00een \u201eBabilonul\u201d austro-ungar, dac\u0103 Austro-Ungaria ar fi fost raiul pe p\u0103m\u00e2nt, se mai emancipa vreo \u0163ar\u0103, vreun popor, vreun om? Cum s\u0103 duci prostia, ignoran\u0163a, tupeul, xenofobia, \u015fovinismul p\u00e2n\u0103 \u00eentr-acolo \u00eenc\u00e2t s\u0103-i absolvi pe st\u0103p\u00e2ni \u015fi s\u0103-i acuzi pe supu\u015fi? Este clar c\u0103 Austro-Ungaria a fost un e\u015fec al istoriei \u015fi c\u0103, dup\u0103 circa cinci decenii de func\u0163ionare for\u0163at\u0103, s-a fr\u00e2nt, s-a rupt, s-a cobor\u00e2t \u00een neant. Absurdul vie\u0163ii din aceast\u0103 dubl\u0103 monarhie este descris destul de bine \u015fi \u00een literatur\u0103, dac\u0103 este s\u0103 nu le d\u0103m crezare istoricilor. Este destul s\u0103-i citim pe Franz Kafka, pe Jaroslav Ha\u0161ek, pe Karel \u010capek, pe Robert Musil \u015fi pe mul\u0163i al\u0163ii ca s\u0103 \u00een\u0163elegem complicatul sistem de asuprire a popoarelor \u015fi a multor comunit\u0103\u0163i \u015fi structuri sociale pus la punct de monarhia habsburgic\u0103 \u015fi de aparatul s\u0103u. \u00cen literatura popoarelor \u015fi popula\u0163iilor supuse \u00een imperiul cu aparen\u0163\u0103 de mare civiliza\u0163ie sunt sute de opere care critic\u0103 regimul. La noi, chiar \u015fi criticii propriului popor \u2013 rom\u00e2nii nu aveau de ce s\u0103 nu fie critica\u0163i, de al\u0163ii ori de ei \u00een\u015fi\u015fi \u2013 cum este Emil Cioran, nu-\u015fi pot reprima respingerea fa\u0163\u0103 de regimul care avea c\u00e2teodat\u0103 alur\u0103 de c\u0103l\u0103u. Filosoful folosea expresia \u201ejandarmul cu pan\u0103 de coco\u015f\u201d, ca imagine ironic\u0103 \u015fi simbolic\u0103 pentru autoritatea austro-ungar\u0103 de dinainte de 1918. Acest jandarm maghiar devenise \u00een memoria colectiv\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Transilvania semnul administra\u0163iei ungare ap\u0103s\u0103toare, al disciplinei autoritare, al supravegherii \u015fi intimid\u0103rii satelor rom\u00e2ne\u015fti. Uneori, Cioran este nostalgic dup\u0103 ordinea lumii disp\u0103rute, mai ales \u00een compara\u0163ie cu lentoarea \u015fi neseriozitatea Balcanilor, dar se \u00eenfioreaz\u0103 mereu, ca \u00een copil\u0103rie, la amintirea \u201ejandarmului cu pan\u0103 de coco\u015f\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Poezia lui Goga nu putea s\u0103 nu evoce aceast\u0103 lume nedreapt\u0103 \u00een care a trebuit s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 poetul circa patru decenii din via\u0163\u0103. Fire\u015fte, cel plecat din M\u0103rginimea Sibiului (ca \u015fi Cioran) a \u00eenv\u0103\u0163at foarte bine ungure\u015fte, s-a adaptat foarte bine la lumea aceea \u015fi s-a purtat mereu ca un cet\u0103\u0163ean fidel al statului \u00een care tr\u0103ia. Goga a fost, \u00een acela\u015fi timp, un admirator al literaturii maghiare clasice \u015fi moderne. A studiat \u00eenc\u0103 din anii de liceu de la Sibiu \u015fi apoi ca student, la Universitatea din Budapesta, opera lui Pet\u0151fi S\u00e1ndor \u015fi Mad\u00e1ch Imre, \u015fi a fost un apropiat al lui Ady Endre. Mad\u00e1ch Imre l-a atras pe Goga din tinere\u0163e, primele \u00eencerc\u0103ri de traducere din \u201eTragedia omului\u201d dat\u00e2nd din anii de \u015fcoal\u0103. Apari\u0163ia \u201eTragediei omului\u201d \u00een volum, \u00een traducerea lui Goga, s-a produs \u00een 1934 \u015fi a fost primit\u0103 ca \u201eo str\u0103lucit\u0103 crea\u0163ie poetic\u0103 av\u00e2nd aceea\u015fi valoare ca \u015fi originalul\u201d. George C\u0103linescu a observat c\u0103 traducerea lui Goga e f\u0103cut\u0103 \u00eentr-o rom\u00e2neasc\u0103 ce se apropie de perfec\u0163iunea \u015fi frumuse\u0163ea limbii lui Eminescu: \u201eE limba \u015fi chiar stilul lui Eminescu, potrivit vremii noastre \u015fi e tocmai interesant s\u0103 se vad\u0103 un poet clasic care izbute\u015fte s\u0103 fie plastic prin vorbe, pentru ureche, nu prin colorism\u201d. (Va urma)<\/p>\n\n\n\n
(N. R.<\/strong> \u2013 Articolul \u201eGoga \u015fi iar\u0103\u015fi Goga<\/strong>\u201d (purt\u00e2nd uneori subtitlul sau publicat \u00een cadrul grupajului \u201eR\u0103zboiul cu istoria. Cazul Goga\u201d<\/em>) a fost \u00eencredin\u0163at ini\u0163ial spre publicare cotidianului transilv\u0103nean \u201eF\u0103clia\u201d din Cluj<\/strong>.Textul a ap\u0103rut pentru prima dat\u0103 \u00een format digital \u015fi tip\u0103rit pe Ziarul F\u0103clia \u00een luna aprilie 2026<\/strong>. Articolul a fost scris ca o reac\u0163ie ferm\u0103 a istoricului fa\u0163\u0103 de controversele publice privind eliminarea numelui poetului Octavian Goga din spa\u0163iul public (redenumirea bibliotecilor \u015fi \u00eenl\u0103turarea busturilor). Ulterior, textul a fost preluat \u015fi republicat de diverse alte platforme \u015fi ziare na\u0163ionale sau regionale, printre care: Cuv\u00e2ntul Liber, Jurnalul Na\u0163ional, Platforma juridic\u0103 JURIDICE.ro)<\/p>\n\n\n\n Ioan-Aurel POP<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Citesc c\u0103 unii anulatori ai culturii, \u201eprogresi\u015fti\u201d \u015fi neomarxi\u015fti \u00eel acuz\u0103 pe Octavian Goga c\u0103 ar fi fost \u201epoet cer\u015fetor\u201d, care s-ar fi lamentat mereu \u00een poezia sa pentru pretinsa asuprire a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni sub dubla monarhie austro-ungar\u0103, unde ar…<\/p>\n