{"id":29134,"date":"2026-07-20T14:20:29","date_gmt":"2026-07-20T14:20:29","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=29134"},"modified":"2026-07-20T14:20:29","modified_gmt":"2026-07-20T14:20:29","slug":"drama-istorica-a-pedagogiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/drama-istorica-a-pedagogiei\/","title":{"rendered":"Drama istoric\u0103 a pedagogiei"},"content":{"rendered":"\n

\u201ePedagogia caut\u0103 de c\u00e2nd exist\u0103 s\u0103 desfiin\u0163eze sau s\u0103 scurteze copil\u0103ria omului, \u00een timp ce adev\u0103ratul ei scop ar trebui s\u0103 fie acela de a prelungi sau chiar de a permanentiza virtu\u0163ile \u015fi calit\u0103\u0163ile copil\u0103riei.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Lucian BLAGA<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Criza educa\u0163iei<\/strong><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Marii filosofi \u015fi marii g\u00e2nditori \u00een domeniu au sperat c\u0103 educa\u0163ia poate forma, totu\u015fi, omul pe dimensiunea lui uman\u0103. Istoria arat\u0103 c\u0103 omul poate fi bine instruit. C\u00e2t prive\u015fte, \u00eens\u0103, aspectul educativ, \u00een\u0163eles ca dezvoltare a \u00eenaltelor \u00eensu\u015firi umane, pedagogia pare a fi e\u015fuat. Secolul XX cu cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, unde au c\u0103zut jertf\u0103 zeci de milioane de oameni (\u00een numele a ce?!), continuarea r\u0103zboaielor de ast\u0103zi din Ucraina \u015fi din R\u0103s\u0103ritul Mijlociu \u015fi altor conflicte armate dau o lovitur\u0103 puternic\u0103 optimismului pedagogic. Popoare \u201eeducate\u201d (mai corect, cumva \u201einstruite\u201d) produc r\u0103zboaie, creeaz\u0103 societ\u0103\u0163i totalitare \u015fi dictatoriale, consider\u00e2nd democra\u0163ia ca fiind neeficient\u0103 \u00een dezvoltarea vie\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Drama pedagogiei const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ea poate transmite cuno\u015ftin\u0163e, dar nu e \u00een stare s\u0103 dezvolte \u00een\u0163elepciune (\u201eSuntem boga\u0163i \u00een cuno\u015ftin\u0163e, dar s\u0103raci \u00een \u00een\u0163elepciune\u201d, spunea \u00eenc\u0103 Immanuel Kant \u2013 situa\u0163ie care nu s-a ameliorat, ci dimpotriv\u0103, a c\u0103p\u0103tat o mai mare dispropor\u0163ie \u00eentre aceste dou\u0103 planuri intelectuale). Pedagogia poate dezvolta intelectul, dar nu poate forma indestructibil con\u015ftiin\u0163a moral\u0103. Ea poate livra cuno\u015ftin\u0163e \u015fi forma competen\u0163e, dar nu poate forma convingeri care nu dispar. Poate comunica valori, dar nu le poate a\u015feza la temelia vie\u0163ii, nu poate ajuta educabilul s\u0103-\u015fi afle \u015fi s\u0103-\u015fi realizeze voca\u0163ia, s\u0103-\u015fi descopere sensul vie\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Marea dificultate care st\u0103 \u00een fa\u0163a pedagogiei este faptul c\u0103 copilul nu este un instrument, un obiect care poate fi fabricat, ci o fiin\u0163\u0103 nespus de contradictorie, dinamic\u0103, schimb\u0103toare, instabil\u0103 \u015fi imprevizibil\u0103 \u00een pornirile sale. El este capabil de \u00een\u0103l\u0163are, dar \u015fi de c\u0103dere profund\u0103. Aceasta din urm\u0103 se poate produce \u201epeste noapte\u201d, pe c\u00e2nd direc\u0163ia invers\u0103 este nespus de anevoioas\u0103 sau chiar imposibil\u0103. Acesta este omul pe care pedagogia \u015fi-l pune \u00een fa\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un alt aspect al dramei pedagogice este faptul c\u0103 ea este eficient\u0103 \u00een a preg\u0103ti elevul pentru lume, dar este pu\u0163in \u00een stare s\u0103-l preg\u0103teasc\u0103 pentru el \u00eensu\u015fi. Calea pe care merge accelerat pedagogia modern\u0103 este de a contribui, prin instruirea elevilor, la progresul tehnic \u015fi economic, reduc\u00e2ndu-i la a fi func\u0163ionali \u015fi eficien\u0163i, dar nu \u015fi la a-i aduce \u00een fa\u0163a \u00eentreb\u0103rilor fundamentale ale fiin\u0163ei \u015fi existen\u0163ei lor. Constantin Noica, prin conceptul \u201edevenire \u00eentru fiin\u0163\u0103\u201d, vedea drama culturii \u015fi a educa\u0163iei \u00een faptul c\u0103 elevul poate avea cuno\u015ftin\u0163e f\u0103r\u0103 a deveni personalitate. Dup\u0103 cum am v\u0103zut, filosofia lui Platon \u015fi conceptul Paideia arat\u0103 c\u0103 educa\u0163ia trebuie s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 transformarea sufletului. Actualmente Pedagogia se orienteaz\u0103 tot mai mult spre utilitate social\u0103, profesionalizare \u015fi adaptare tehnic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pedagogia mai d\u0103 dovad\u0103 de o lacun\u0103 de esen\u0163\u0103 \u00een formarea con\u0163inutului s\u0103u \u2013 omiterea, \u00een crearea fundamentelor \u015fi a demersurilor sale, a \u015ftiin\u0163ei omului, a cunoa\u015fterii naturii lui profunde. Or nu po\u0163i forma ceea ce \u00eenc\u0103 nu cuno\u015fti. \u00cen programele de formare a pedagogilor lipsesc disciplinele din domeniul umanistic: filosofia (limitat\u0103 ast\u0103zi la un mic curs), psihologia aprofundat\u0103, culturologia, literatura, artele. Aceast\u0103 lacun\u0103 creeaz\u0103 un tip de \u201epedagogie f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini\u201d. La etapa contemporan\u0103 a evolu\u0163iei omenirii se atest\u0103 o discrepan\u0163\u0103 imens\u0103 \u00eentre dou\u0103 direc\u0163ii ale mi\u015fc\u0103rii omului pe linia vie\u0163ii sale (respectiv, \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de cunoa\u015ftere a naturii \u015fi a sa \u00eensu\u015fi): un fenomenal progres pe planul tehnologic \u015fi un dramatic regres pe planul umanului.<\/p>\n\n\n\n

Pedagogie opera\u0163ional\u0103 \u015fi pedagogie ra\u0163ional\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pedagogia poart\u0103 ast\u0103zi un caracter opera\u0163ional, \u015fi \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mic\u0103 include \u00een cercul intereselor sale aspectul ra\u0163ional: \u00een primul caz \u2013 \u201ea face\u201d, \u201ea ac\u0163iona\u201d, \u00een al doilea \u2013 a reflecta\/a p\u0103trunde \u00een profunzimile ac\u0163iunii paidetice. Actualmente se solicit\u0103 o c\u00e2t mai direct\u0103 \u015fi rapid\u0103 conexiune a finalit\u0103\u0163ilor educa\u0163iei la domeniul produc\u0163iei (formarea competen\u0163elor a devenit un \u201efeti\u015f\u201d al pedagogiei contemporane). Majoritatea disciplinelor \u015fcolare poart\u0103 un caracter pragmatic, tehnologic, utilitarist. O tendin\u0163\u0103 de acest gen este \u015fi spiritul managementului, pe care se solicit\u0103 a a\u015feza procesul educa\u0163ional sub toate formele lui. Ast\u0103zi totul se cere a fi \u201emanagement\u201d: al institu\u0163iei \u015fcolare, al clasei, al lec\u0163iei, al evalu\u0103rii etc. Managementul necesar, bine\u00een\u0163eles, este partea de organizare a procesului educa\u0163ional, partea lui exterioar\u0103, dar nu este con\u0163inutul, interiorul, adic\u0103 esen\u0163a lui. Abordarea de tip \u201emanagement\u201d \u00een educa\u0163ie, preluat din lumea afacerilor, transform\u0103 actorii domeniului (fiin\u0163ele umane) \u00een \u201eresurse\u201d (de r\u00e2nd cu resursele materiale \u015fi financiare). Prin aceasta, se d\u0103 tonul respectiv: institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu sunt chemate s\u0103 formeze oameni, personalit\u0103\u0163i, caractere, mentalit\u0103\u0163i, dar s\u0103 ofere \u201eservicii\u201d. Prin aceasta, profesorului i se retrage, sub aspect moral-psihologic, \u00eenaltul titlu, propriu domeniului: \u201emagistru\u201d, \u201edasc\u0103l\u201d, \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor\u201d, \u201epedagog\u201d, \u201eprofesor\u201d, devenind \u201ecadru\u201d (fie \u015fi \u201edidactic\u201d), \u201eservitor\u201d, \u201eprestator de servicii\u201d. Altfel spus, un oarecare \u201eelement al managementului\u201d. \u00cen spiritul acestei legi, func\u0163ia de conduc\u0103tor al institu\u0163iei de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt o pot ocupa persoane f\u0103r\u0103 forma\u0163ie \u015fi experien\u0163\u0103 pedagogic\u0103. Meseria de pedagog, de la \u00eenalta misiune \u201esacr\u0103\u201d de pasiune, de voca\u0163ie, a c\u0103p\u0103tat banalul statut de \u201ejob\u201d, de \u201emunc\u0103 de rutin\u0103\u201d cu consecin\u0163ele de rigoare.<\/p>\n\n\n\n

Pedagogie temporal\u0103 \u015fi pedagogie atemporal\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Panta rhei \u2013 \u201etotul curge\u201d, adic\u0103 lumea se afl\u0103 \u00een permanent\u0103 schimbare, afirma Heraclit, unul din primii g\u00e2nditori asupra caracterului lumii. \u00cen acela\u015fi timp, un alt filosof al timpului, Parmenide, considera c\u0103 schimbarea este doar o iluzie, deoarece realitatea este unic\u0103, etern\u0103 \u015fi neschimb\u0103toare. Cum se \u00eenscrie fenomenul educa\u0163iei \u00een aceast\u0103 natur\u0103 dual\u0103 \u2013 dinamic-constant\u0103 \u2013 a existen\u0163ei, omul f\u0103c\u00e2nd parte din ea?<\/p>\n\n\n\n

Educa\u0163ia este o ac\u0163iune practic\u0103, este un proces \u00een ne\u00eencetat\u0103 transformare care preia amprentele epocii respective, adapt\u00e2ndu-se la spiritul acesteia. \u00cen acela\u015fi timp, omul este o fiin\u0163\u0103 constant\u0103 prin natura \u015fi \u00een esen\u0163a sa. Pe parcursul a mii de ani el r\u0103m\u00e2ne, \u00een fond, acela\u015fi, f\u0103r\u0103 careva metamorfoze pe linia constitu\u0163iei sale interioare. Procesele care alc\u0103tuiesc universul lui sufletesc \u015fi mintal sunt acelea\u015fi at\u00e2t ale omului antic, c\u00e2t \u015fi ale celui din ziua de azi: bucuria, triste\u0163ea, \u00eendoiala, certitudinea, speran\u0163a, angoasa, frustrarea, ura, invidia, tr\u0103irea momentelor de fericire, de groaz\u0103, calit\u0103\u0163ile esen\u0163iale cu caracter uman ca morala, demnitatea, iubirea, virtu\u0163ile de diferit tip. Acestea sunt de natur\u0103 \u201eetern\u0103\u201d. (Drept exemplu, am putea lua cazul imit\u0103rii mersului pe cal prin \u00eenc\u0103lecarea unui b\u0103\u0163 a unui copil din antichitate \u015fi a unuia contemporan \u2013 tr\u0103irea bucuriei momentului respectiv la ambii ar fi, \u00een fond, aceea\u015fi).<\/p>\n\n\n\n

Ce este schimb\u0103tor pe linia educa\u0163iei? Este partea ei \u201eexterioar\u0103\u201d, care se modific\u0103 \u00een func\u0163ie de progresul tehnico-\u015ftiin\u0163ific, care necesit\u0103 acumularea cuno\u015ftin\u0163elor, formarea abilit\u0103\u0163ilor, deprinderilor, competen\u0163elor specifice timpului respectiv. Un exemplu gr\u0103itor al acestei laturi a educa\u0163iei este via\u0163a de azi cu caracterul ei tehnologic, digital, al Inteligen\u0163ei Artificiale, care schimb\u0103 substan\u0163ial caracterul procesului de \u00eenv\u0103\u0163are a copiilor. Iar dimensiunea constant\u0103 a \u015ftiin\u0163ei pedagogice se refer\u0103 la fiin\u0163a imuabil\u0103 (\u00een fond) a omului \u00een calit\u0103\u0163ile lui fundamentale, care urmeaz\u0103 a fi p\u0103strat\u0103. Or procesele de ordin tehnologic, aflate \u00een perpetu\u0103 dezvoltare, dar aplicate neadecvat \u00een actul didactic, ascund \u00een sine riscul modific\u0103rii substan\u0163iale a structurii interioare a omului, imprim\u00e2ndu-i planului mintal \u015fi celui afectiv la fel un caracter \u201emecanic\u201d, \u201etehnicist\u201d, \u201eartificial\u201d (\u201eexcluz\u00e2nd\u201d, astfel, omul din natura sa), dup\u0103 cum prognozeaz\u0103 cei care reflecteaz\u0103 asupra fenomenului. Misiunea \u015ftiin\u0163ei pedagogice este \u2013 prin adaptarea aspectului instructiv (de natur\u0103 temporal\u0103-schimb\u0103toare) al form\u0103rii elevilor \u00een acord cu transform\u0103rile tehnologice, economice, sociale, politice ale epocii \u2013 de a men\u0163ine omul \u00een coordonatele lui constitutive ca fiin\u0163\u0103 spiritual\u0103, astfel spus, de a asigura aspectul educativ (de natur\u0103 atemporal\u0103- constant\u0103) \u00een expresia proprie a no\u0163iunii.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 problem\u0103 a pedagogiei \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie este faptul c\u0103 ea aplic\u0103 tehnologiile \u00een activitatea sa, \u00eens\u0103 nu studiaz\u0103, de regul\u0103, consecin\u0163ele negative ale acestora asupra dimensiunii umane a educabililor. Un caz de natur\u0103 recent\u0103 este digitalizarea educa\u0163iei, unde problemele ap\u0103rute doar se constat\u0103, dar \u015ftiin\u0163a pedagogic\u0103 nu include \u00een problematica ei de cercetare metodele de prevenire sau diminuare a impactului nociv, care, dup\u0103 cum arat\u0103 realitatea, iese tot mai mult la suprafa\u0163\u0103. \u00cenc\u0103 geniul fizicii \u015fi g\u00e2nditorul Albert Einstein exprima \u00eengrijor\u0103ri privind tehnicizarea educa\u0163iei care duce la sl\u0103birea spiritului critic, la mecanizarea vie\u0163ii, \u00eenlocuind comunicarea fireasc\u0103 dintre oameni \u015fi cre\u00e2nd un dezechilibru dintre progresul tehnic \u015fi dezvoltarea moral\u0103 a omului. Aplicarea f\u0103r\u0103 studiul \u015ftiin\u0163ific al impactului Inteligen\u0163ei Artificiale asupra capacit\u0103\u0163ii de judecat\u0103, a \u00eentregii con\u015ftiin\u0163e a omului se poate solda cu rezultatul pe care l-a avut descoperirea energiei nucleare, f\u0103r\u0103 a prevedea consecin\u0163ele care au ap\u0103rut ulterior.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul problemei \u00een cauz\u0103 se afl\u0103 lipsa evalu\u0103rii aspectului educativ al form\u0103rii elevilor, \u00een raport cu cel instructiv. Procesul de evaluare se realizeaz\u0103 totalmente pe linia determin\u0103rii nivelului de acumulare a cuno\u015ftin\u0163elor, de formare a competen\u0163elor, \u015fi nu se testeaz\u0103 dezvoltarea \u00eensu\u015firilor de personalitate. Pedagogia nu dispune \u015fi nici nu pune problema cre\u0103rii unui sistem de principii, metode, forme de determinare a dimensiunii umane a educabililor. Faptul \u00een cauz\u0103 imprim\u0103 acestei laturi a procesului \u015fcolar un statut cu caracter neesen\u0163ial, neobligatoriu, l\u0103sat fiind \u201ela voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u201d, cu consecin\u0163ele de rigoare.<\/p>\n\n\n\n

Incoeren\u0163\u0103 fundamental\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un alt aspect al dramei pedagogiei este plasarea educa\u0163iei, conform Nomenclatorului domeniilor \u015ftiin\u0163ifice, la profilul social-economic. Prin aceasta, se stabile\u015fte din start direc\u0163ia de baz\u0103: omul este tratat ca element al activit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie, ca atribut al activit\u0103\u0163ii productive materiale. Adic\u0103, ca \u201eobiect\u201d, nu ca \u201esubiect\u201d, nu ca individualitate, n\u0103scut\u0103 pentru a-\u015fi tr\u0103i via\u0163a de om, dar nu doar de produc\u0103tor de bunuri materiale, grija de baz\u0103 fiind-i ob\u0163inerea \u201ep\u00e2inii de toate zilele\u201d. Aici se produce un mare paradox, o contradic\u0163ie fundamental\u0103: omul nu este definit pe dimensiunea lui uman\u0103, dar pe cea material-biologic\u0103. De aici, tratarea copilului ca elev-obiect, nu ca elev-subiect, ca elev-om, aceasta fiind esen\u0163a \u015fi finalitatea actului educa\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Faptele \u00een cauz\u0103 poate n-ar constitui o problem\u0103 sau o dram\u0103 a pedagogiei, dac\u0103 rezultatele form\u0103rii omului ar duce la satisfac\u0163ia lui de via\u0163\u0103 pe care o tr\u0103ie\u015fte, la \u00eemplinirea lui interioar\u0103, la bucuria \u015fi fericirea de a tr\u0103i (\u201eOmul se na\u015fte pentru a tr\u0103i fericit\u201d, spunea Aristotel), la dezicerea de confrunt\u0103ri, de r\u0103zboaie etc. \u00cens\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tocmai contrariul. \u015ecoala nu mai este un \u201etemplu\u201d, pe care s\u0103 fie scris \u201eCunoa\u015fte-te pe tine \u00eensu\u0163i\u201d, dar a devenit o \u201efabric\u0103\u201d de preg\u0103tire a viitoarei for\u0163e de munc\u0103. Or care este preocuparea obi\u015fnuit\u0103 a unui om \u00een ziua de azi? Este munc\u0103 \u00een numele salariului \u015fi salariul \u00een numele hranei, cu rare posibilit\u0103\u0163i de a se preocupa de dezvoltarea sa uman\u0103 (\u201er\u0103gaz sufletesc\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Incoeren\u0163a descris\u0103 se soldeaz\u0103 cu consecin\u0163e pe m\u0103sur\u0103, or orice necoresponden\u0163\u0103 a con\u0163inutului unui fenomen cu forma \u00een care este turnat conduce procesul spre un rezultat neadecvat, chiar de natur\u0103 contrar\u0103. O consecin\u0163\u0103 a includerii fenomenului educa\u0163iei nu la domeniul umanistic, dar la cel social-economic conduce la astfel de fenomene ca sinuciderea la v\u00e2rsta de copil\/adolescent \u2013 fenomen aflat \u00een cre\u015ftere. Lucrul \u00een cauz\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 inclusiv cu unii elevi eminen\u0163i. Or ei sunt \u201e\u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 \u00eenve\u0163e\u201d, conform sloganului pedagogiei contemporane, dar nu sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103. Problema \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u015ftiin\u0163ei vie\u0163ii este fundamental\u0103 pentru fiin\u0163a uman\u0103. Cunoscutul proverb spune: \u201eFiecare \u015foarece are gaura lui, numai omul nu \u015fi-o g\u0103se\u015fte pe a lui\u201d. Afirma\u0163ia remarc\u0103 faptul c\u0103, \u00een raport cu alte fiin\u0163e, care \u00ee\u015fi afl\u0103 locul lor \u00een natur\u0103 conform instinctelor care le guverneaz\u0103, omul se g\u0103se\u015fte \u00eentr-o permanent\u0103 c\u0103utare a rostului, a lini\u015ftii \u015fi a locului \u00een lume. Faptul vorbe\u015fte despre nevoia omului de \u00eemplinire spiritual\u0103 sau emo\u0163ional\u0103 \u2013 ceva aflat dincolo de nevoile materiale imediate, dorindu-\u015fi a deveni mai mult dec\u00e2t este \u00een via\u0163a de toate zilele. Un alt fenomen este bullying-ul \u015fcolar, la fel \u00een cre\u015ftere, c\u0103p\u0103t\u00e2nd o nou\u0103 form\u0103 de manifestare: cyber-bullyingul elevilor \u00een adresa pedagogilor \u2013 fenomen nou \u00een domeniul educa\u0163iei, care scoate la iveal\u0103 un \u015fir de \u00eentreb\u0103ri nu numai de ordin fundamental, dar \u015fi paradoxal.<\/p>\n\n\n\n

CONCLUZIE<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Deduc\u0163ia care se impune este dur\u0103, dar ea exprim\u0103 o realitate. A ne face a nu o observa sau a nu o include \u00een aria \u015ftiin\u0163ei pedagogice ar fi aidoma ascunderii capului \u00een nisip. Dup\u0103 cum ne convingem, de domeniul educa\u0163iei trebuie s\u0103 ne apropiem foarte atent c\u00e2nd inten\u0163ion\u0103m s\u0103-l abord\u0103m, deoarece despre el putem vorbi multe, dar, \u00een fond, putem spune pu\u0163ine. Putem vorbi mult sub aspect de activitate (c\u0103ci realmente se munce\u015fte mult, p\u00e2n\u0103 la \u201eardere profesional\u0103\u201d \u2013 iar\u0103\u015fi un fenomen nou), sub aspect de durat\u0103 \u00een ani, de investi\u0163ii, de rapoarte, de m\u0103surare a \u201ecalit\u0103\u0163ii\u201d \u00een termeni cantitativi-statistici (mape cu documente \u015fi cu dublare digital\u0103 etc.). Dar putem spune pu\u0163in sub aspect de rezultat \u00een raport cu ceea ce \u00ee\u015fi propune aceast\u0103 activitate determinant\u0103 pentru via\u0163a uman\u0103. Cauza, dup\u0103 cum ne convingem, este marginalizarea elevului-om \u00een preocuparea de baz\u0103 a \u015ftiin\u0163ei pedagogice. Prin aceasta, se produce devierea actului educa\u0163ional de la esen\u0163a conceptului originar Paideia. Aceasta este marea dram\u0103 a pedagogiei. Iar drama pedagogiei este, totodat\u0103, drama omului. \u015etiin\u0163a educa\u0163iei urmeaz\u0103 s\u0103-\u015fi reg\u00e2ndeasc\u0103 fundamentele \u015fi finalit\u0103\u0163ile prin \u00eentoarcerea cu fa\u0163a spre fiin\u0163a uman\u0103.<\/p>\n\n\n\n

P. S.<\/strong> Expozeul \u00een cauz\u0103 nu poart\u0103 un caracter critic, nu este o denigrare, o subapreciere a muncii pedagogilor, a elevilor \u015fi a tuturor celor implica\u0163i \u00een titanica oper\u0103 a educa\u0163iei. Este un studiu de specialitate, un dat obiectiv. (N. R.<\/strong> \u2013 Preluare din ziarul F\u0103clia<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Ion GAGIM<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

* * *<\/p>\n\n\n\n

Ion GAGIM<\/strong> (n. 31 mai 1954, Oni\u015fcani, Republica Moldova) este profesor universitar, doctor habilitat \u00een pedagogie, muzicolog, eseist \u015fi scriitor, recunoscut ca fondator de \u015fcoal\u0103 \u00een psihopedagogia \u015fi filosofia muzicii.<\/p>\n\n\n\n

Repere Biografice \u015fi Cariere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Activitate academic\u0103:<\/em> Profesor la Universitatea de Stat \u201eAlecu Russo\u201d din B\u0103l\u0163i (USARB) din 1980, unde a de\u0163inut func\u0163iile de decan \u015fi rector (2016\u20132018).<\/p>\n\n\n\n

Pionierat \u015ftiin\u0163ific:<\/em> Primul doctor habilitat \u00een educa\u0163ie muzical\u0103 din regiune (2004), cu cercet\u0103ri axate pe fundamentele psihopedagogice ale artei.<\/p>\n\n\n\n

Afilieri interna\u0163ionale:<\/em> Membru-corespondent al Academiei Interna\u0163ionale de \u015etiin\u0163e Pedagogice \u015fi reprezentant \u00een Europa de Est al Institutului Musicosophia (Germania).<\/p>\n\n\n\n

Activitate Editorial\u0103 \u015fi Titluri<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Publica\u0163ii de referin\u0163\u0103:<\/em> Autor a peste 20 de c\u0103r\u0163i \u015fi 150 de studii de specialitate. Volume reprezentative: \u201e\u015etiin\u0163a \u015fi arta educa\u0163iei muzicale\u201d, \u201eMuzica. Experien\u0163e metafizice\u201d, \u201eEduca\u0163ia: Paradigma iubirii sau Arta de a tr\u0103i\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Recunoa\u015ftere:<\/em> Membru al Uniunii Scriitorilor \u015fi al Uniunii Compozitorilor din Moldova. Distins cu titlul onorific \u201eMaestru \u00een Art\u0103\u201d (2014).<\/p>\n\n\n\n

Viziune \u015fi Concept Pedagogic<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Abordare umanist\u0103:<\/em> Promoveaz\u0103 conceptul clasic de Paideia (formarea sufletului \u015fi dezvoltarea \u00een\u0163elepciunii), opun\u00e2ndu-se reducerii educa\u0163iei la pragmatism sau tehnocratism.<\/p>\n\n\n\n

Rolul magistrului:<\/em> Define\u015fte profesorul drept un transmi\u0163\u0103tor de valori \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 moral\u0103, resping\u00e2nd statutul acestuia de simplu \u201eprestator de servicii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Muzica ca instrument:<\/em> Abordeaz\u0103 fenomenul sonor nu ca divertisment, ci ca mijloc metafizic \u015fi psihologic esen\u0163ial \u00een dezvoltarea echilibrului interior al omului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePedagogia caut\u0103 de c\u00e2nd exist\u0103 s\u0103 desfiin\u0163eze sau s\u0103 scurteze copil\u0103ria omului, \u00een timp ce adev\u0103ratul ei scop ar trebui s\u0103 fie acela de a prelungi sau chiar de a permanentiza virtu\u0163ile \u015fi calit\u0103\u0163ile copil\u0103riei.\u201d Lucian BLAGA Criza educa\u0163iei Marii…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,507],"tags":[],"class_list":["post-29134","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-296-august-2026"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29134","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29134"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29136,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29134\/revisions\/29136"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}