<\/p>\n\n\n\n
Mult mai devreme, dup\u0103 debutul \u00een volum, Titu Maiorescu notase: \u201ePatriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga \u015fi-l inspir\u0103 \u00een modul cel mai firesc. Dovada st\u0103 \u00een aducerea \u015fi descrierea unor figuri obi\u015fnuite din via\u0163a poporului, care \u00eens\u0103 c\u00e2\u015ftig\u0103 deodat\u0103 \u2013 pe l\u00e2ng\u0103 valoarea \u015fi menirea lor normal\u0103 \u2013 o \u00eensemn\u0103tate, am putea zice o iluminare \u015fi str\u0103lucire extraordinar\u0103, ce nu se poate explica dec\u00e2t din aprinderea luptei pentru ap\u0103rarea patrimoniului na\u0163ional\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen plan politic, Octavian Goga a fost partizanul democra\u0163iei parlamentare, \u00eens\u0103, dup\u0103 1930, vederile sale se schimb\u0103, simpatiz\u00e2nd cu fascismul italian \u015fi cu nazismul german. A fost unul dintre liderii mi\u015fc\u0103rii extremiste rom\u00e2ne\u015fti, extremismul de dreapta sau de st\u00e2nga domin\u00e2nd atunci \u00een mai toate \u0163\u0103rile Europei, de la Moscova la Lisabona. Ceea ce spun nu este deloc o scuz\u0103, ci o constatare. Pentru \u201erezolvarea chestiunii evreie\u015fti\u201d, adic\u0103 pentru deposedarea de cet\u0103\u0163enie a acelor evrei care intraser\u0103 fraudulos \u00een \u0163ar\u0103, guvernul Goga-Cuza a dat legea din ianuarie 1938, pe care a studiat-o Alex. Mihai Stoenescu. Ce reiese de aici? Estim\u0103rile Regelui erau c\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 va afecta maxim c\u00e2teva zeci de mii de evrei, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 a fost vorba de peste 225 000. Ace\u015ftia, au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire. Erau considera\u0163i str\u0103ini f\u0103r\u0103 pa\u015faport \u015fi supu\u015fi regimului juridic ca atare. Goga a justificat acest decret prin faptul c\u0103, \u00eentre anii 1918 \u015fi 1924, \u00een Rom\u00e2nia s-ar fi infiltrat evrei din fostele imperii austro-ungar \u015fi rus. O parte dintre cei din fostul Imperiu Rus aduseser\u0103 multe dintre ideile bol\u015fevice \u015fi aveau ca sarcin\u0103 comunizarea Rom\u00e2niei. Or, guvernele Rom\u00e2niei interbelice, indiferent de orientare, luptaser\u0103 pentru combaterea extinderii comunismului rusesc, ca s\u0103 nu se repete \u015fi la noi ceea ce se petrecuse \u00een Ungaria lui Bela Kun (ini\u0163ial Cohen\/ Kohn, n\u0103scut la \u015eimleul Silvaniei \u015fi venit \u00een Ungaria de l\u00e2ng\u0103 Lenin, din Rusia sovietic\u0103) sau \u00een Bavaria. Chiar dac\u0103 aceste explica\u0163ii nu-l absolv\u0103 pe Goga de vina m\u0103surilor antisemite, el nu a trimis pe nimeni \u00een lag\u0103re, nu a provocat pogromuri \u015fi nu a ordonat moartea niciunui evreu. A murit \u00een 1938.<\/p>\n\n\n\n
Pe de alt\u0103 parte, Octavian Goga a fost un mare lupt\u0103tor pentru unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, pentru formarea statului na\u0163ional rom\u00e2n unitar, statul care a fost validat (aproape \u00eentreg) de istorie, \u00eencep\u00e2nd cu faimoasele 14 puncte wilsoniene \u015fi sf\u00e2r\u015find cu toate tratatele interna\u0163ionale de dup\u0103 1920. Din cauza activit\u0103\u0163ii sale politice desf\u0103\u015furate \u00een Austro-Ungaria \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, guvernul maghiar de la Budapesta i-a intentat lui Goga \u2013 ca cet\u0103\u0163ean austro-ungar \u2013 mai multe procese \u015fi i-a aplicat multe pedepse, \u00eentre care un proces de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare, la finalul c\u0103ruia a fost condamnat la moarte \u00een contumacie.<\/p>\n\n\n\n
Octavian Goga are o crea\u0163ie literar\u0103 care nu jigne\u015fte pe nimeni \u015fi mai are o prim\u0103 parte a vie\u0163ii sale plin\u0103 de idei \u015fi de idealuri democratice. A tr\u0103it intens 57 de ani, dintre care doar ultimii, cei de dup\u0103 1930 sunt tara\u0163i de extremism, de antisemitism. A fost un poet lupt\u0103tor (poeta vates) \u015fi cre\u015ftin. Ars poetica a sa este exprimat\u0103 devreme, \u00een poezia \u201eRug\u0103ciune\u201d (1905): \u201eR\u0103t\u0103citor, cu ochii tulburi,\/ Cu trupul istovit de cale,\/ Eu cad neputincios, st\u0103p\u00e2ne,\/ \u00cen fa\u0163a str\u0103lucirii tale.\/ \u00cen drum mi se desfac pr\u0103p\u0103stii,\/ \u015ei-n negur\u0103 se-mbrac\u0103 zarea,\/ Eu \u00een genunchi spre tine caut:\/ P\u0103rinte, or\u00e2nduie-mi c\u0103rarea!\u201d. \u201eP\u0103rintele\u201d i-a or\u00e2nduit c\u0103rarea dup\u0103 voia lui \u015fi nu i-a f\u0103cut-o s\u0103 fie \u00eentotdeauna dreapt\u0103, neted\u0103 \u015fi lin\u0103. La finele vie\u0163ii, presim\u0163ind moartea, poetul a scris: \u201e\u015ei cum, sub t\u00e2mpla mea fierbinte,\/ O lume veche-mi re\u00eenvie,\/ Nu c\u00e2te-au fost \u00eemi vin \u00een minte,\/ Ci c\u00e2te-ar fi putut s\u0103 fie\u201d. \u00cen aceast\u0103 poezie, el \u00eensu\u015fi \u00ee\u015fi vede via\u0163a ca \u201eun joc de umbre \u015fi lumin\u0103\u201d. \u015ei pune umbrele \u00eenaintea luminii, ca \u015fi cum ar purta pe umeri greutatea lor strivitoare. Goga s-a c\u0103it \u015fi s-a condamnat singur. De aceea, noi nu mai avem cum \u015fi de ce s\u0103-l condamn\u0103m. Cele multe \u015fi bune, care \u015fi \u201ec\u00e2te-ar fi putut s\u0103 fie\u201d, nu-i dau pace \u015fi le are clare \u00een minte pentru c\u0103 nu a apucat s\u0103 le fac\u0103. Dar sunt multe dintre cele bune pe care le-a f\u0103cut. \u015ei-atunci, dac\u0103 se \u015ftie din vechime c\u0103 din orice om trebuie luat\u0103 partea bun\u0103 ca mo\u015ftenire pentru viitorime, de ce s\u0103 tulbur\u0103m lucrurile \u015fi lumea cu r\u0103zbun\u0103rile noastre, cu r\u0103ut\u0103\u0163ile noastre.<\/p>\n\n\n\n
Se spune c\u0103 Socrate a fost oprit \u00eentr-o zi pe strad\u0103 de c\u0103tre un cunoscut: \u201e \u2013 Dragul meu, trebuie s\u0103 \u00ee\u0163i spun ceva despre prietenul t\u0103u. Tocmai am auzit c\u0103 … \u2013 Stai a\u015fa, \u00eel opri Socrate. \u00cenainte de a-mi spune mai departe va trebui s\u0103 treci un test. Este vorba despre filtrul celor trei site. Prima este sita adev\u0103rului. Ai verificat dac\u0103 ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103-mi spui este adev\u0103rat? \u2013 P\u0103i, nu, a r\u0103spuns omul. Este ceva ceea ce am auzit ast\u0103zi \u015fi … \u2013 Am \u00een\u0163eles. Deci nu \u015ftii dac\u0103 ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eemi spui este adev\u0103rat sau nu. Acum vine cea de-a dou\u0103 sit\u0103, a bun\u0103t\u0103\u0163ii. Urmeaz\u0103 s\u0103-mi istorise\u015fti un lucru bun despre prietenul acela? \u2013 Oh nu, este exact contrariul. \u2013 Deci, vrei s\u0103-mi spui un lucru r\u0103u despre prietenul meu \u015fi nici m\u0103car nu \u015ftii sigur dac\u0103 este adev\u0103rat. Dar poate reu\u015fe\u015fti s\u0103 treci de a treia sit\u0103, cea a utilit\u0103\u0163ii. Ceea ce dore\u015fti s\u0103-mi spui despre prietenul meu \u00eemi este de folos? \u2013 Nu, nu cred. \u2013 Deci, dac\u0103 vrei s\u0103 \u00eemi spui ceva care nu este nici adev\u0103rat, nici bun \u015fi nici folositor, la ce bun s\u0103-l mai spui?\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Prin urmare \u2013 de-acum 2 500 de ani, de la Socrate citire \u2013, \u00eenainte de a spune sau face un lucru, este bine s\u0103 ne g\u00e2ndim dac\u0103 lucrul acela este adev\u0103rat, bun \u015fi folositor. Eu adaug: chiar adev\u0103rat s\u0103 fie lucrul, dac\u0103 este r\u0103u \u015fi d\u0103un\u0103tor, la ce s\u0103 mai insist\u0103m? M\u0103surile discriminatorii aplicate de Octavian Goga unor oameni sunt adev\u0103rate, dar oare este bine \u015fi folositor s\u0103 le tot scoatem \u00een fa\u0163\u0103? Rom\u00e2nii, poate, nu cunosc acest r\u0103u imens \u015fi trebuie s\u0103-l \u015ftie. Dup\u0103 ce-l \u015ftiu ce trebuie s\u0103 fac\u0103? S\u0103-l \u00eenfiereze \u015fi interzic\u0103 pe poet sau s\u0103 nu mai fac\u0103 niciodat\u0103 gre\u015felile comise de el?<\/p>\n\n\n\n
Goga r\u0103m\u00e2ne pentru rom\u00e2ni \u201epoetul p\u0103timirii noastre\u201d. El vede \u201ecodrii verzi de brad\u201d, \u201ec\u00e2mpurile de m\u0103tase\u201d, dasc\u0103lul \u015fi d\u0103sc\u0103li\u0163a, pe \u201emama-n col\u0163ul \u015furii\u201d, casa p\u0103rinteasc\u0103 \u00een a c\u0103rei curte cre\u015fte cucuta \u015fi de pe-ai c\u0103rei pere\u0163i \u00eeng\u0103lbeni\u0163i \u201ese dezlipe\u015fte-n p\u0103turi varul\u201d, vede fete \u015fi feciori la hor\u0103, vede \u201edragostea de dou\u0103 veri cu fata popii Nicolae\u201d, vede patimi \u015fi nevoi, vede tot universul de odinioar\u0103, cu slujbele la \u00eemp\u0103ratul, cu Laie Chiorul \u015fi Ani\u0163a cr\u00e2\u015fm\u0103ri\u0163a. Vede \u015fi momentul c\u00e2nd satul a \u00eenceput s\u0103-i zic\u0103 \u201edumneata\u201d. Unora le pot p\u0103rea \u201ep\u0103\u015funiste\u201d versurile de pl\u00e2ngere a lui Goga, semne de frustrare a sentimentului de iobag ori de slug\u0103. Aceste sentiment a fost real, dar cine oare l-a incumbat \u00een mintea rom\u00e2nului dac\u0103 nu orgoliosul st\u0103p\u00e2n maghiar, care, revenit c\u0103lare \u00een 1940 \u00eentr-o parte a Transilvaniei a rostit fa\u0163\u0103 de rom\u00e2ni \u201eNics kegyelem!\u201d (\u201eF\u0103r\u0103 cru\u0163are!\u201d)? E mai bine \u015fi mai uman ca supu\u015fii s\u0103 fie extermina\u0163i p\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een burta mamelor lor, cum sunau unele instruc\u0163iuni ale propagandei lui foarte civilizatului Horthy Miklos, tot \u00een 1940? Goga a exprimat mentalitate de \u0163\u0103ran supus, iar Horthy mentalitate de jandarm cu pan\u0103 de coco\u015f.<\/p>\n\n\n\n
Oare crede cineva c\u0103 dac\u0103 sunt distruse statuile poetului \u2013 c\u00e2teva zeci bune \u00een toat\u0103 \u0163ara \u2013 se va \u015fterge imaginea lui din min\u0163ile rom\u00e2nilor, se vor arde c\u0103r\u0163ile lui \u015fi i se vor uita poeziile? Rev\u0103rsarea urii contra rom\u00e2nilor \u015fi contra lui Goga poate s\u0103 ajute la ceva? V\u0103d c\u0103 este l\u0103udat\u0103 Prim\u0103ria din Ia\u015fi pentru c\u0103 a fi avut \u201es\u00e2nge \u00een instala\u0163ie\u201d prin \u00eendep\u0103rtarea statuii lui Octavian Goga de pe Copou, statuie care ar trebui topit\u0103 \u015fi f\u0103cut \u201eceva folositor din metal\u201d; sunt \u00eendemna\u0163i to\u0163i primarii din \u0163ar\u0103 s\u0103 dea statuile jos, s\u0103 schimbe denumirile de institu\u0163ii \u015fi str\u0103zi, \u201epe criterii de bun sim\u0163\u201d, care ar lipsi din \u201esocietatea noastr\u0103 de \u0163\u0103rani sau descenden\u0163i din \u0163\u0103rani \u015fi mocani\u201d pro\u015fti. A\u015fa am ajuns: de la Octavian Goga la \u0163\u0103rani \u015fi mocani, dispre\u0163ui\u0163i \u015fi condamna\u0163i! Pentru ce? Pentru c\u0103 ei, \u0163\u0103ranii, au f\u0103cut \u0163ara asta numit\u0103 Rom\u00e2nia, \u00een care, de bine-de r\u0103u, tr\u0103im \u015fi noi, epigonii de azi? \u015ei asta mul\u0163umit\u0103 sacrificiului lor, inclusiv al lui Goga. Sup\u0103ra\u0163ii pe Rom\u00e2nia nu mai au de ce s\u0103-\u015fi reverse frustr\u0103rile aici, \u00een Carpa\u0163i, fiindc\u0103 acum sunt liberi s\u0103 plece. Dar nu o fac, pentru c\u0103 \u00ee\u015fi pot exhiba veninul f\u0103r\u0103 probleme, pe loc, inclusiv contra simbolurilor na\u0163ionale. Avea dreptate Umberto Eco c\u00e2nd vorbea despre \u201einvazia imbecililor\u201d: \u201eRe\u0163elele de socializare dau drept de cuv\u00e2nt unor cohorte de imbecili care \u00eenainte vorbeau numai la bar, dup\u0103 un pahar de vin, f\u0103r\u0103 a d\u0103una colectivit\u0103\u0163ii. Erau imediat pu\u015fi sub t\u0103cere, \u00een timp ce acum au acela\u015fi drept la cuv\u00e2nt ca \u015fi un premiat cu Nobel. Este invazia imbecililor. Televiziunea a promovat idiotul satului fa\u0163\u0103 de care spectatorul se sim\u0163ea superior. Drama internetului este c\u0103 l-a promovat pe idiotul satului ca purt\u0103tor de adev\u0103r\u201d. Lumea cite\u015fte ceea ce scriu dezaxa\u0163ii \u015fi nu \u015ftie (nu mai \u015ftie) s\u0103 discearn\u0103 \u015fi crede c\u0103 Octavian Goga a fost un c\u0103pc\u0103un, c\u0103 busturile lui mu\u015fc\u0103 sau str\u0103zile cu numele s\u0103u \u00eenghit oameni. O mai mare gugum\u0103nie \u00eentr-o societate democratic\u0103 nu am mai v\u0103zut. \u201eMinisterul Adev\u0103rului\u201d al lui George Orwell va fi mic copil pe l\u00e2ng\u0103 ce vor unii s\u0103 ne preg\u0103teasc\u0103. Oare acesta s\u0103 fie pre\u0163ul libert\u0103\u0163ii la care am visat sub comunism? S\u0103 c\u0103dem dintr-o dictatur\u0103 \u00een alta? \u00cen plus, cei care \u00eel vor distrus pe Goga, cel demult mort, ar trebui s\u0103 fie cineva, s\u0103 fi f\u0103cut ceva \u00een via\u0163\u0103, s\u0103 fi condus grupuri de oameni, s\u0103 fi avut r\u0103spunderi, s\u0103 fi fost urmat de mase mari de oameni, cum a fost urmat poetul. Altminteri, pentru oamenii cu scaun la cap, este ca \u015fi cum ai merge cu musca la arat. Dac\u0103 Maiorescu \u015fi C\u0103linescu l-au vorbit de bine pe Goga, putem noi s\u0103-l \u00eenfier\u0103m? Dar cine au fost Maiorescu \u015fi C\u0103linescu? Din p\u0103cate, exist\u0103 riscul ca noile genera\u0163ii adolescentine, f\u0103r\u0103 criterii de compara\u0163ie, f\u0103r\u0103 cuno\u015ftin\u0163e acumulate \u00een propria minte, crescute cu ideea de \u201etabula rasa\u201d, s\u0103 nu mai \u015ftie mai nimic \u015fi s\u0103 ia de bune astfel de idei nihiliste.<\/p>\n\n\n\n
Pun o alt\u0103 \u00eentrebare simpl\u0103: Dac\u0103 \u00eel \u00eenfier\u0103m pe Octavian Goga, dac\u0103 \u00eei p\u0103t\u0103m memoria, dac\u0103 \u00eel facem c\u0103l\u0103u, dac\u0103 \u00eei topim statuile \u015fi \u00eei interzicem numele, oare \u00eei vor iubi mai mult rom\u00e2nii pe evrei \u015fi vor condamna antisemitismul? \u015ei alta: Dac\u0103 anul\u0103m memoria, istoria \u015fi cultura, oare vom tr\u0103i mai bine? Crede cineva sincer asta? Oare binele se cultiv\u0103 prin r\u0103u \u015fi iubirea prin ur\u0103? Dac\u0103 este a\u015fa, dac\u0103 sunt mul\u0163i care cred a\u015fa, atunci toat\u0103 educa\u0163ia lumii se afl\u0103 \u00een faliment. \u00cenchei cu o cugetare a lui Blaga, alt nedrept\u0103\u0163it al sor\u0163ii: \u201eExist\u0103 dou\u0103 realit\u0103\u0163i a c\u0103ror imens\u0103 zdrobitoare greutate nu o sim\u0163im, dar f\u0103r\u0103 de care nu putem tr\u0103i: aerul \u015fi istoria\u201d. Octavian Goga face parte din istoria noastr\u0103 \u015fi a fost ca aerul pentru mul\u0163i rom\u00e2ni care au f\u0103cut Rom\u00e2nia. Nu mai huli\u0163i!<\/p>\n\n\n\n
Ioan-Aurel POP<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Mult mai devreme, dup\u0103 debutul \u00een volum, Titu Maiorescu notase: \u201ePatriotismul a devenit unul din izvoarele poeziei lui Goga \u015fi-l inspir\u0103 \u00een modul cel mai firesc. Dovada st\u0103 \u00een aducerea \u015fi descrierea unor figuri obi\u015fnuite din via\u0163a poporului, care \u00eens\u0103…<\/p>\n