<\/p>\n\n\n\n
Educa\u0163ia, de c\u00e2nd exist\u0103 ca mecanism social, a reprezentat un factor esen\u0163ial al progresului social, economic \u015fi cultural, fiind considerat\u0103, \u00een literatura de specialitate, principalul mijloc de formare a capitalului uman. Cu toate acestea, \u00een Rom\u00e2nia, educa\u0163ia, \u00een prezent, este frecvent subapreciat\u0103 at\u00e2t la nivel institu\u0163ional, c\u00e2t \u015fi la nivel social, fenomen care limiteaz\u0103 poten\u0163ialul de dezvoltare armonioas\u0103 a societ\u0103\u0163ii, fapt constatat, mai ales \u00een ultimii ani. \u00cen acest context, al deprecierii valorice a sistemului educa\u0163ional, m\u0103 hazardez s\u0103 analizez acest fenomen, \u00eentr-o abordare multidimensional\u0103, care s\u0103 includ\u0103 c\u00e2teva cauze care au indus acest parcurs.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen opinia mea, un prim factor relevant pentru starea de insucces a sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt este \u00eens\u0103\u015fi realitatea factual\u0103, degradarea calitativ\u0103 a resursei umane, reflectat\u0103 de analize de impact, care plaseaz\u0103 frecvent sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u00eentr-o stare cronic\u0103 de insucces. De\u015fi dezbaterile publice se concentreaz\u0103 adesea pe caren\u0163ele logistice ale sistemului educa\u0163ional, pe subfinan\u0163are sau pe desele modific\u0103ri legislative, acest principal factor \u2013 resursa uman\u0103 \u2013 este definitoriu pentru calitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Valoarea unei \u015fcoli este direct propor\u0163ional\u0103 cu valoarea celor care predau la catedr\u0103; devalorizarea statutului social \u015fi economic al corpului profesoral a modificat esen\u0163ial selec\u0163ia, formarea \u015fi motivarea acestuia, \u00een consecin\u0163\u0103, c\u00e2nd corpul profesoral e\u015fueaz\u0103, \u00eentregul mecanism educa\u0163ional devine disfunc\u0163ional. Transformarea profesoratului, dintr-o voca\u0163ie de elit\u0103, \u00eentr-o op\u0163iune de rezerv\u0103, pentru mul\u0163i absolven\u0163i de studii superioare, a condus la pierderea autorit\u0103\u0163ii \u015fi respectului \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen al doilea r\u00e2nd caracterul insuficient adaptat al curriculumului la cerin\u0163ele contemporane. Curriculumul \u015fcolar, trunchiat \u00een \u201ediscipline\u201d, este pe alocuri dominat de acumularea cantitativ\u0103 de informa\u0163ii, \u00een detrimentul dezvolt\u0103rii competen\u0163elor transversale, precum g\u00e2ndirea critic\u0103, capacitatea de analiz\u0103, comunicarea \u015fi autonomia intelectual\u0103. Aceast\u0103 discrepan\u0163\u0103 dintre con\u0163inuturile educa\u0163ionale \u201efracturate\u201d deliberat \u015fi realitatea socio-economic\u0103 determin\u0103 percep\u0163ia asupra \u015fcolii, ca fiind o institu\u0163ie formal\u0103, cu utilitate limitat\u0103 \u00een via\u0163a profesional\u0103 \u015fi cotidian\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ordine, realitatea \u00eemi confirm\u0103, constant, c\u0103 are loc \u00een mod re\u00adpetitiv transferul puterii de decizie c\u0103tre persoane care nu au competen\u0163e reale, dar furnizeaz\u0103 sistemului educa\u0163ional strategii pe termen scurt, mediu \u015fi lung. \u00cen condi\u0163iile unei preg\u0103tiri precare \u00een managementul educa\u0163ional, nu po\u0163i avea rezultate performante. Leg\u0103turile transdisciplinare r\u0103m\u00e2n un deziderat, rareori transpus \u00een realitate, manualele sunt criticate, \u00eens\u0103 insuficient utilizate la clas\u0103, \u00eent\u00e2lnirile profesorale dedicate dezbaterilor asupra pred\u0103rii \u2013 evalu\u0103rii r\u0103m\u00e2n \u015fi ele formale \u2013 toate acestea din lipsa timpului sau \u00een absen\u0163a dedica\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n
Predarea pe baz\u0103 de competen\u0163e \u015fi evaluarea competen\u0163elor dob\u00e2ndite este, \u00een mare parte, teoretic\u0103, iar impactul asupra practicii didactice este minim \u015fi acest lucru se resimte la finalul cursurilor preuniversitare. \u00cenc\u0103 din secolul al XIX-lea, pe c\u00e2nd Ion Creang\u0103 scria primul abecedar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een calitate de autor de manuale promova \u00eenv\u0103\u0163area similar\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0163area pe baz\u0103 competen\u0163e, \u00eent\u00e2lnim deseori profesori care \u201elivreaz\u0103 con\u0163inuturi\u201d. \u00censu\u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Ion Creang\u0103 propunea modernizarea educa\u0163iei, \u00een secolul al XIX-lea, el cercet\u00e2nd \u015fi compar\u00e2nd c\u0103r\u0163i de specialitate din spa\u0163iul european, \u00een dorin\u0163a de a demonstra c\u0103, f\u0103r\u0103 formarea practic\u0103 a elevilor, dezvoltarea limbajului \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area activ\u0103, nu exist\u0103 \u00eenv\u0103\u0163are real\u0103. Prin manualele \u015fi c\u0103r\u0163ile sale de pedagogie, Creang\u0103 a urm\u0103rit s\u0103 transforme \u015fcoala \u00eentr-un spa\u0163iu al \u00een\u0163elegerii \u015fi al aplic\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor, nu doar al memor\u0103rii mecanice. A\u015fadar, \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea predarea pe baz\u0103 de competen\u0163e presupunea dezvoltarea unor abilit\u0103\u0163i precum comunicarea, colaborarea, g\u00e2ndirea critic\u0103 \u015fi rezolvarea de probleme. Chiar dac\u0103 termenul de \u201ecompeten\u0163e\u201d nu exista \u00een epoca lui Creang\u0103, principiile folosite de el se apropie foarte mult de aceast\u0103 viziune modern\u0103. \u00cen manualele sale, lec\u0163iile erau construite progresiv, pornind de la experien\u0163a concret\u0103 a copilului \u015fi de la exemple din via\u0163a cotidian\u0103. Elevii erau \u00eencuraja\u0163i s\u0103 citeasc\u0103 expresiv, s\u0103 vorbeasc\u0103 liber \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceea ce \u00eenva\u0163\u0103. De asemenea, Ion Creang\u0103 considera c\u0103 educa\u0163ia trebuie s\u0103 fie atractiv\u0103 \u015fi apropiat\u0103 de universul copilului. Din acest motiv, textele sale didactice con\u0163ineau exemple simple, pove\u015fti \u015fi situa\u0163ii familiare elevilor. Aceast\u0103 metod\u0103 favoriza participarea activ\u0103 \u015fi motiva\u0163ia pentru \u00eenv\u0103\u0163are. \u00cen acela\u015fi timp, prin activit\u0103\u0163ile propuse, elevii \u00ee\u015fi dezvoltau cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi capacitatea de a aplica informa\u0163iile \u00een via\u0163a de zi cu zi. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul Ion Creang\u0103 poate fi considerat un precursor al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe baz\u0103 de competen\u0163e prin activitatea sa de autor de manuale \u015fi lucr\u0103ri pedagogice. Scuzat fie excursul meu, \u00eens\u0103 mi s-a p\u0103rut eficient pentru a ar\u0103ta c\u00e2t de veche este dorin\u0163a de a avea educa\u0163ie bazat\u0103 pe competen\u0163e \u015fi, totu\u015fi, nici \u00een prezent nu reu\u015fim acest lucru, \u00een mod real.<\/p>\n\n\n\n
(N. R.<\/strong> \u2013 Continuare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Elena CONSTANTIN- PREDA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Educa\u0163ia, de c\u00e2nd exist\u0103 ca mecanism social, a reprezentat un factor esen\u0163ial al progresului social, economic \u015fi cultural, fiind considerat\u0103, \u00een literatura de specialitate, principalul mijloc de formare a capitalului uman. Cu toate acestea, \u00een Rom\u00e2nia, educa\u0163ia, \u00een prezent, este…<\/p>\n