{"id":29467,"date":"2026-10-20T15:31:15","date_gmt":"2026-10-20T15:31:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=29467"},"modified":"2026-10-20T15:31:15","modified_gmt":"2026-10-20T15:31:15","slug":"cluj-napoca-vatra-a-istoriei-si-a-dialogului-academic-zilele-academice-clujene-2026","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/cluj-napoca-vatra-a-istoriei-si-a-dialogului-academic-zilele-academice-clujene-2026\/","title":{"rendered":"Cluj-Napoca, vatr\u0103 a istoriei \u015fi a dialogului academic: Zilele Academice Clujene 2026"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen perioada 12-14 octombrie 2026, municipiul Cluj-Napoca a devenit centrul vie\u0163ii academice \u015fi al dezbaterilor istoriografice interna\u0163ionale, g\u0103zduind o nou\u0103 \u015fi ampl\u0103 edi\u0163ie a Conferin\u0163ei Interna\u0163ionale cu titlul Majorit\u0103\u0163i, minorit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii \u00een serviciul comunit\u0103\u0163ii \u015fi na\u0163iunii. Perspective istorice \u015fi realit\u0103\u0163i contemporane<\/em>. Organizat sub egida prestigioas\u0103 a Institutului de Istorie \u201eGeorge Bari\u0163iu\u201d din Cluj-Napoca al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi a Centrului de Studiere a Popula\u0163iei din cadrul Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai, evenimentul a reunit peste 100 de participan\u0163i (cercet\u0103tori, cadre didactice universitare, istorici, arhivi\u015fti \u015fi exper\u0163i) din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate (Fran\u0163a, Germania, Statele Unite, Polonia, Ungaria, Cehia, Israel, Republica Moldova, Estonia, Ucraina). Manifestarea face parte din programul Zilele Academice Clujene, edi\u0163ia a XXXIX-a, octombrie-noiembrie 2026, celebr\u00e2nd 160 de ani de la \u00eenfiin\u0163area Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

Programul manifest\u0103rii s-a remarcat printr-o impresionant\u0103 diversitate tematic\u0103, structurat\u0103 \u00een peste zece sec\u0163iuni desf\u0103\u015furate \u00een paralel \u015fi mese rotunde g\u0103zduite \u00een mai multe spa\u0163ii academice emblematice ale Clujului: Institutul de Istorie \u201eGeorge Bari\u0163iu\u201d, Filiala Cluj-Napoca a Academiei Rom\u00e2ne, Biblioteca Academiei, Centrul de Studiere a Popula\u0163iei al UBB \u015fi Biserica Ortodox\u0103 din Deal.<\/p>\n\n\n\n

Printre direc\u0163iile majore de cercetare abordate \u00een cadrul conferin\u0163ei s-au num\u0103rat: \u201eS-a stins lumina lumii\u201d. Memoria lui Ioan (Iancu) de Hunedoara ca strateg \u015fi ap\u0103r\u0103tor al toleran\u0163ei; Mi\u015fc\u0103rile de popula\u0163ie \u015fi dinamica a\u015fez\u0103rilor. Focus: Rom\u00e2nii\/vlahii din Centrul \u015fi Sud Estul Europei & Frontierele \u00een regiunea Carpa\u0163ilor \u00eentre grani\u0163e politice \u015fi zone de contact (sec. XVI-XIX); Etnie, confesiune \u015fi gen \u00een societatea urban\u0103 transilv\u0103nean\u0103 \u00een secolele XVIII-XX; Personalit\u0103\u0163i feminine din spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u00een serviciul comunit\u0103\u0163ii \u015fi na\u0163iunii (sec. XVIII-XX); Biseric\u0103, confesiune \u015fi identitate \u00een Transilvania (Evul Mediu \u2013 secolul XX); Elite, comunit\u0103\u0163i \u015fi identit\u0103\u0163i \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc (secolele XIX\u2013XX); Traiectorii ale elitelor rom\u00e2ne\u015fti: \u00eennobilare, filantropie \u015fi cultur\u0103; Na\u0163ionalism, identitate \u015fi diversitate \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est; Minorit\u0103\u0163i \u015fi majorit\u0103\u0163i \u00een secolul XIX-XX: realit\u0103\u0163i politice, sociale \u015fi diplomatice; \u201eIdentit\u0103\u0163i fluide. Minoritate, migra\u0163ie \u015fi apartenen\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00een sec. XX-XXI\u201d; Institu\u0163ii economice \u015fi financiar-bancare: perspective istorice \u015fi deschideri interdisciplinare; Arhivele in serviciul comunit\u0103\u0163ii \u015fi a na\u0163iunii: \u00eentre misiune, viziune, strategie si provoc\u0103ri contemporane<\/em>. Acestora li s-au ad\u0103ugat mai multe mese rotunde \u00een cadrul c\u0103rora s-au dezb\u0103tut urm\u0103toarele subiecte: De la calorii la tractoare: hran\u0103, s\u0103n\u0103tate \u015fi mediu \u00een Rom\u00e2nia socialist\u0103; Paleografii f\u0103r\u0103 frontiere: noi perspective asupra pluralismului grafic \u015fi lingvistic \u00een Transilvania, \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Moldova \u00een \u201elungul veac\u201d al XVI-lea (cca. 1475\u20131625); De la Nicopole la Belgrad: Iancu de Hunedoara \u015fi emergen\u0163a unei noi societ\u0103\u0163i de frontier\u0103 la nord de Dun\u0103re (1386\u20131456); Academia Rom\u00e2n\u0103 la 160 de ani \u2013 O perspectiv\u0103 antreprenorial\u0103 despre viitorul acestei institu\u0163ii; Episcopul Nicolae Ivan \u00een percep\u0163ia contemporanilor \u015fi a posterit\u0103\u0163ii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Detaliind cele men\u0163ionate, desf\u0103\u015furarea programului a fost conceput\u0103 ca o c\u0103l\u0103torie complex\u0103 prin labirintul istoriei \u015fi al \u015ftiin\u0163elor sociale. Una dintre axele centrale ale dezbaterilor a fost dedicat\u0103 figurii lui Iancu de Hunedoara, privit nu doar ca strateg militar \u015fi ap\u0103r\u0103tor al toleran\u0163ei, ci \u015fi ca un catalizator al societ\u0103\u0163ilor de frontier\u0103 din bazinul dun\u0103rean, analiz\u00e2ndu-se \u015fi re\u0163elele de putere, monedele, campaniile \u015fi ecoul memoriei sale \u00een con\u015ftiin\u0163a public\u0103 european\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un alt pol important l-a reprezentat studiul mi\u015fc\u0103rilor de popula\u0163ie \u015fi al dinamicii a\u015fez\u0103rilor. Istoricii \u015fi antropologii au urm\u0103rit urmele vlahilor din Centrul \u015fi Sud-Estul Europei, via\u0163a rural\u0103 de la grani\u0163a polono-moldav\u0103, institu\u0163ia str\u0103veche a pl\u0103ie\u015filor carpatici, dar \u015fi transform\u0103rile din Banat, Maramure\u015f \u015fi spa\u0163iul transilv\u0103nean.<\/p>\n\n\n\n

Aten\u0163ia cercet\u0103torilor s-a \u00eendreptat \u015fi spre societatea urban\u0103, gen \u015fi confesiune, aduc\u00e2nd \u00een prim-plan via\u0163a cotidian\u0103 a ora\u015felor prin prisma registrelor istorice, a destinului servitoarelor, a comportamentelor matrimoniale sau a dramelor t\u0103cute din perioada interbelic\u0103. Un spa\u0163iu generos a fost dedicat personalit\u0103\u0163ilor feminine, pun\u00e2nd \u00een lumin\u0103 destinele unor aristocrate, intelectuale, militante pentru drepturile femeilor \u015fi educatoare care au pus bazele emancip\u0103rii \u015fi sprijinului comunitar \u00een secolele trecute.<\/p>\n\n\n\n

Dezbaterile au continuat \u00een jurul unor teme profunde legate de biseric\u0103 \u015fi identitate, rolul elitelor rom\u00e2ne\u015fti \u015fi strategiile de filantropie, dar \u015fi \u00een jurul unor subiecte delicate precum raporturile dintre majorit\u0103\u0163i \u015fi minorit\u0103\u0163i \u00een secolele XIX \u015fi XX, Holocaustul, metamorfozele identitare \u015fi migra\u0163ia. S-au analizat totodat\u0103 mecanismele economice \u015fi financiar-bancare din trecut (de la politicile B\u0103ncii Na\u0163ionale \u015fi falimente r\u0103sun\u0103toare p\u00e2n\u0103 la investi\u0163iile str\u0103ine) \u015fi importan\u0163a vital\u0103 a arhivelor ca p\u0103str\u0103toare ale memoriei colective.<\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 comunic\u0103rile din sec\u0163iuni, cercet\u0103torii prezen\u0163i s-au implicat \u00een dezbateri provocatoare din cadrul meselor rotunde. S-a discutat, \u00eentr-o cheie inedit\u0103, despre modernizarea socialist\u0103 prin lentila \u201ecaloriilor \u015fi a tractoarelor\u201d, despre cum interac\u0163ioneaz\u0103 scrierile \u015fi limbile multiple \u00een \u201elungul veac al XVI-lea\u201d (prin paleografie f\u0103r\u0103 frontiere), dar \u015fi despre viitorul institu\u0163ional \u015fi antreprenorial al Academiei Rom\u00e2ne la ceas aniversar.<\/p>\n\n\n\n

Prin calitatea interven\u0163iilor participan\u0163ilor, generozitatea temelor \u015fi dorin\u0163a de a recupera nu doar marile evenimente, ci \u015fi istoria cotidian\u0103, mentalit\u0103\u0163ile \u015fi sensibilit\u0103\u0163ile umane, manifestarea a reprezentat un adev\u0103rat moment de s\u0103rb\u0103toare al analizei istorice. Astfel, Zilele Academice Clujene din acest an au reconfirmat rolul Clujului de reper cultural \u015fi \u015ftiin\u0163ific viu, capabil s\u0103 conecteze mo\u015ftenirea trecutului cu \u00eentreb\u0103rile esen\u0163iale ale lumii contemporane, oferindu-le posibile solu\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen perioada 12-14 octombrie 2026, municipiul Cluj-Napoca a devenit centrul vie\u0163ii academice \u015fi al dezbaterilor istoriografice interna\u0163ionale, g\u0103zduind o nou\u0103 \u015fi ampl\u0103 edi\u0163ie a Conferin\u0163ei Interna\u0163ionale cu titlul Majorit\u0103\u0163i, minorit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii \u00een serviciul comunit\u0103\u0163ii \u015fi na\u0163iunii. Perspective istorice \u015fi…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,509],"tags":[],"class_list":["post-29467","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-298-octombrie-2026"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29467","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29467"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29467\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29469,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29467\/revisions\/29469"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}