{"id":2965,"date":"2013-12-18T09:50:26","date_gmt":"2013-12-18T09:50:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/?p=2965"},"modified":"2013-12-18T09:50:26","modified_gmt":"2013-12-18T09:50:26","slug":"rolul-social-al-invatatorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/antologia-revistei-apostolul\/rolul-social-al-invatatorului\/","title":{"rendered":"Rolul social al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului*"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/Apostolul_1934_nr1-1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-2966\" alt=\"Apostolul_1934_nr.1\" src=\"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/Apostolul_1934_nr1-1-211x300.jpg\" width=\"211\" height=\"300\" \/><\/a>\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul este factorul de la care se a\u015fteapt\u0103 \u00eent\u0103rirea neamului prin cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie.<br \/>\nDe multe ori \u00eens\u0103, se discut\u0103 \u00een abstract: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi \u015fcoal\u0103 sunt nedeslipi\u0163i. \u015ecoala e c\u00e2mpul de activitate al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul nu trebuie s\u0103 \u015ftie altceva dec\u00e2t \u015fcoala. Aceast\u0103 restr\u00e2ngere de activitate se aude din partea acelora care, fie c\u0103 nu cunosc starea lucrurilor de la noi \u015fi misiunea dasc\u0103lului primar, fie c\u0103 nu v\u0103d cu ochi buni activitatea extra\u00ad\u015fcolar\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului nostru.<br \/>\n\u00cen totul trebuie s\u0103 plec\u0103m de la starea social\u0103 \u015fi cultural\u0103 a \u0163\u0103rii noastre, ca urmare a veacurilor de ve\u015fnic chin \u015fi \u00eendurerare, care nu poate fi \u00een c\u00e2\u0163i\u00adva ani \u00eenl\u0103turat\u0103, dec\u00e2t cu o sfor\u0163are \u015fi abnega\u0163iune de apostoli din partea tuturor. Starea real\u0103 este dominarea analfabetismului \u015fi a inculturii \u00een masa mare a popula\u0163iei de la sate \u015fi ora\u015fe. O cea\u0163\u0103 deas\u0103 cuprinde mintea \u015fi sufletul celor mul\u0163i, chiar dup\u0103 ce au trecut prin \u015fcoal\u0103. De multe ori bunul sim\u0163, ori spiritul de jertf\u0103, e ascuns mai degrab\u0103 \u00een norodul care n-a dat prin \u015fcoal\u0103. Peste tot deci de luptat contra unui du\u015fman l\u0103untric, mai greu de \u00eenvins dec\u00e2t cel din afar\u0103.<br \/>\nPeste tot se cere lumin\u0103, pentru ca via\u0163a fiec\u0103ruia s\u0103 fie via\u0163\u0103, iar munca cheltuit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u0163\u0103rii \u015fi neamului \u00eent\u0103rire \u015fi \u00een\u0103l\u0163are.<br \/>\nLumina trebuie s\u0103 purcead\u0103 de la \u015fcoal\u0103, iar purt\u0103torul ei este deocamdat\u0103 numai \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul. \u00cen alt\u0103 parte, unde societatea d\u0103 sprijin \u015fcolii, unde \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului \u00eei vin \u00een ajutor al\u0163ii, deplina activitate a acestuia, toat\u0103 r\u00e2vna, \u00eensufle\u0163irea \u015fi dragostea lui, pot fi \u00eenchise \u00eentre cei patru pere\u0163i ai clasei. La noi, din p\u0103cate, \u00eenc\u0103 nu este a\u015fa.<br \/>\nOric\u00e2t de intens\u0103 ar fi munca \u00een clas\u0103, familia, mediul, distram\u0103 ce s-a \u0163esut de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, mai ales dac\u0103 absolventul nu are mijloacele s\u0103 treac\u0103 \u00eendat\u0103 la alt\u0103 \u015fcoal\u0103. \u00cencetul cu \u00eencetul, an cu an, uitarea se \u00eentinde \u00een mintea \u015ftiutorului de carte, v\u00e2ntul spulber\u0103 ce bruma s-a adunat \u00een sufletul lui \u00een cei 4-5 ani de \u015fcoal\u0103. Devine analfabet, prad\u0103 iresurilor \u015fi a curentelor d\u0103un\u0103toare din jurul lui. Munca dasc\u0103lului este irosit\u0103. Procesul influen\u0163ei mediului e mai tare dec\u00e2t orice. Atunci ce e de f\u0103cut?<br \/>\nDesigur munca \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului trebuie \u00eendreptat\u0103 \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i. B\u0103ncile populare, ob\u015ftiile, cooperativele \u015fi toat\u0103 marea oper\u0103 economic\u0103 de care s-au \u00eensufle\u0163it \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii la \u00eendemnul marelui Haret, au adus p\u00e2n\u0103 mai deun\u0103zi una din cele mai s\u0103n\u0103toase \u00eendrum\u0103ri la sate.<br \/>\nAcum timpurile au d\u0103r\u00e2mat aceste institu\u0163ii \u015fi numai unde dasc\u0103lii sunt destoinici, vor putea s\u0103 le mai re\u00eenoieze. Toat\u0103 mi\u015fcarea s\u0103n\u0103toas\u0103 pornit\u0103 prin mijlocirea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului ne arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 ascunde \u00eentr\u00e2nsul o \u00eendeajuns\u0103 energie pentru ca s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u015fi regenerarea cultural\u0103 \u015fi educativ\u0103 a satelor. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 i se vin\u0103 \u00een ajutor. Leafa lui trebuie s\u0103-1 puie la ad\u0103post de orice ademenire pentru cheltuirea muncii \u00een alte domenii dec\u00e2t acele legate de menirea lui. Programa \u015fcolii trebuie u\u015furat\u0103, limpezit\u0103, pentru ca s\u0103-i r\u0103m\u00e2ie dasc\u0103lului vreme liber\u0103 spre a se ocupa \u015fi de regenerarea satului.<br \/>\nDesigur nu ar fi r\u0103u, dac\u0103 \u00een acest scop, i s-ar \u00eentov\u0103r\u0103\u015fi alte elemente \u00een ajutor. \u00cen unele sate se poate, dar trebuie tragere de inim\u0103, \u00eendemn \u015fi dezbr\u0103carea de interese personale, \u00een cele mai multe \u00eens\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul singur trage la coarnele plugului. \u00cen ajutorul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului mai pot veni chiar absolven\u0163ii lui. Trebuiesc \u00eens\u0103 urm\u0103ri\u0163i. Absolventul se pierde \u00een ne\u015ftiin\u0163a care-1 \u00eenconjoar\u0103 dac\u0103 nu e urm\u0103rit, \u00eendrumat, pov\u0103\u0163uit, supravegheat de aproape. \u00centr-un an, doi-trei, \u00een ceilal\u0163i ani tot pe at\u00e2\u0163ia, ucenicii \u00eenconjoar\u0103 cu vremea pe maestru. Se formeaz\u0103 astfel o\u015ftirea contra \u00eentunecimii \u015fi a relelor apuc\u0103turi. \u00cen unele p\u0103r\u0163i, s-a ajuns ca dintre \u0163\u0103ranii \u00eens\u0103\u015fi s\u0103 se aleag\u0103 conduc\u0103torii caselor de sfat \u015fi citire. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul acolo nu se \u00eengrije\u015fte dec\u00e2t de izvor; el primene\u015fte numai for\u0163ele de lupt\u0103, face ca mi\u015fcarea s\u0103 nu conteneasc\u0103.<br \/>\n\u00cemprejur\u0103rile \u00een care se g\u0103se\u015fte via\u0163a satului, la noi, cer m\u0103suri grabnice. Casa, cu c\u00e2t este mai mare, cu at\u00e2ta are nevoie de lumin\u0103. Lumina min\u0163ii este necesar\u0103 muncitorului ca \u015fi micului proprietar.<br \/>\nVoin\u0163a, ca \u015fi buna stare, cultura le de\u015fteapt\u0103. Buna stare sprijine\u015fte cultura, dar nu o poate na\u015fte. Se zice c\u0103 atunci c\u00e2nd s\u0103teanul va fi cuprins, se va \u00eendrepta mai u\u015for spre \u015fcoal\u0103 \u015fi cultur\u0103. Exemple din \u0163ara noastr\u0103 arat\u0103 contrariul. \u00cen jude\u0163ele bogate de la \u015fes, \u00een care satele sunt populate, analfabetismul este \u00een floare. \u00centunericul e \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor. Sunt locuri unde nici 10% din fetele chiaburilor nu au trecut prin \u015fcoal\u0103. Prin urmare lupta trebuie deschis\u0103. Cultura r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een mul\u0163ime, potrivit nevoilor ei, \u00eei aduce buna stare.<br \/>\nExemplele se pot lua din Suedia, Norvegia, Danemarca. Prin \u015fcoala f\u0103cut\u0103 dup\u0103 trebuin\u0163ele lui, \u0163\u0103ranul a ajuns om con\u015ftient de drepturile, dar \u015fi de \u00eendatoririle sale, ca \u015fi de puterea ce o reprezint\u0103. Tov\u0103r\u0103\u015fiile de tot soiul 1-au sc\u0103pat din s\u0103r\u0103cie, f\u0103c\u00e2nd ca, \u0163ara \u00eentreag\u0103 s\u0103 se simt\u0103 de \u00eenst\u0103rirea lui.<br \/>\nOpera de regenerare a t\u0103rii, prin r\u0103sp\u00e2ndirea culturii cade de \u00een sarcina dasc\u0103lilor. De aceia organizarea \u015fez\u0103torilor a caselor de citire, a bibliotecilor populare, serb\u0103rilor este una din cele dint\u00e2i \u00eendatoriri ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului. \u00cent\u00e2rzierea muncii pentru progresarea ei poate d\u0103una \u00eentregii colectivit\u0103\u0163i. \u00cenceputul e mai u\u015for \u015fi mai de nevoie la sate pentru ca aerul \u00eemprosp\u0103tat de acolo s\u0103 bat\u0103 spre a alunga miasmele cari se tot adun\u0103.<br \/>\nCalea ar\u0103tat\u0103 aici, nu este singura. Pot fi at\u00e2tea c\u0103i, c\u00e2te personalit\u0103\u0163i sunt \u00een lucru. Exemple de munc\u0103, de ordine, de ra\u0163ionare, trebuie s\u0103 purcead\u0103 de la lumin\u0103torul poporului. O \u00eencordare, chiar cu suferin\u0163i, scap\u0103 \u0163ara. Nu merit\u0103 ea oare din partea noastr\u0103, a dasc\u0103lilor de toate gradele, jertfa unei p\u0103r\u0163i m\u0103car din tihna \u015fi vlaga personal\u0103?<br \/>\n\u015ecoala nu e deajuns ogor de munc\u0103. C\u00e2teva case, dac\u0103 nu satul \u00eentreg, trebuie s\u0103 fie sfera de activitate a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, prop\u0103v\u0103duitor prin cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103, a pildelor bune ce trebuie s\u0103 schimbe mintea s\u0103teanului nostru. A\u015fa cer \u00eemprejur\u0103rile actuale. Vrem s\u0103 vedem tineretul la lucru, av\u00e2nd experien\u0163a \u015fi \u00eendemnul celor mai b\u0103tr\u00e2ni.<\/p>\n<p>C. LUCHIAN<br \/>\n_______________<\/p>\n<p>*) Apostolul, anul I, nr. 1, noiembrie 1934<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenv\u0103\u0163\u0103torul este factorul de la care se a\u015fteapt\u0103 \u00eent\u0103rirea neamului prin cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie. De multe ori \u00eens\u0103, se discut\u0103 \u00een abstract: \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi \u015fcoal\u0103 sunt nedeslipi\u0163i. \u015ecoala e c\u00e2mpul de activitate al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului, iar \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul nu trebuie s\u0103 \u015ftie&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/antologia-revistei-apostolul\/rolul-social-al-invatatorului\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3,4],"tags":[],"class_list":["post-2965","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-antologia-revistei-apostolul","category-numarul-161"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2965","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2965"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2965\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2965"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2965"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2965"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}