\u00cenfiin\u0163area mitropoliilor pe teritoriile statelor rom\u00e2ne, \u00een secolul al XIV-lea, constituie o nou\u0103 etap\u0103 \u00een via\u0163a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Clerul \u015fi-a adus permanent contribu\u0163ia pentru intensificarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale prin: m\u0103rturisirea aceleea\u015fi credin\u0163e, \u015fcolile elementare \u015fi secundare aflate sub autoritatea mitropoliilor, circula\u0163ia c\u0103r\u0163ilor biserice\u015fti \u015fi a bucoavnelor pentru cei ne\u015ftiutori de carte, via\u0163a m\u0103n\u0103stireasc\u0103 (c\u0103lug\u0103rii veni\u0163i la m\u0103n\u0103stiri din diverse locuri ale \u0163\u0103rii, copi\u015ftii, zugravii, ferec\u0103torii \u00een aur \u015fi argint etc.), introducerea limbii rom\u00e2ne \u00een cult (preo\u0163ii au realizat a adev\u0103rat\u0103 o teologie speculativ\u0103 vorbind poporului \u00eentr-o limb\u0103 cre\u015ftin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, accesibil\u0103 tuturor), ctitoriile domnitorilor rom\u00e2ni de dincolo de Carpa\u0163i \u015fi bisericile ridicate de ardeleni dincoace de mun\u0163i etc.
\nPrin ierarhii, preo\u0163ii \u015fi c\u0103lug\u0103rii ei, Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a sprijinit lupta politic\u0103 a realiz\u0103rii unit\u0103\u0163ii tuturor rom\u00e2nilor. \u00cen timpul primului r\u0103zboi mondial o parte a clerului a \u00eenso\u0163it trupele pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Potrivit raportului nr. 1668 din anul 1917, \u00eenregistrat de serviciul religios al armatei, \u00een Moldova au func\u0163ionat, la diverse unit\u0103\u0163i militare, 173 de preo\u0163i. Acestora li s-au ad\u0103ugat \u015fi al\u0163ii, \u00een total fiind \u00eenregistra\u0163i 253 de preo\u0163i din care 135 licen\u0163ia\u0163i \u00een teologie. Au fost \u015fi c\u0103lug\u0103ri\u0163e repartizate la spitalele regionale \u015fi \u00een m\u0103n\u0103stiri unde s-au amenajat orfelinate.
\nEste important de men\u0163ionat faptul c\u0103, \u00een toate satele \u015fi ora\u015fele, Sf\u00e2nta Liturghie se \u00eencheia cu \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d, c\u00e2ntat de tot poporul. Dup\u0103 slujbele religioase, \u00een fa\u0163a bisericilor se prezentau date privitoare la organizarea adun\u0103rii din Alba-Iulia.
\nLa 30 octombrie 1918, a luat fiin\u0163\u0103 Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n Central, alc\u0103tuit din 12 membri, care avea drept scop intensificarea activit\u0103\u0163ii maselor populare \u00een direc\u0163ia realiz\u0103rii unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. La acest organism politic \u015fi-au exprimat adeziunea ierarhii ortodoc\u015fi Ioan I. Papp al Aradului, Miron Cristea al Caransebe\u015fului, dar \u015fi episcopii greco-catolici Demetrie Radu al Oradiei, Iuliu Hossu al Gherlei \u015fi Valeriu-Traian Fren\u0163iu al Lugojului. Pofesori de teologie precum Dragomir, Nicolae B\u0103lan \u015fi Petru Barbu, episcopul Miron Cristea al Caransebe\u015fului, vicarul Roman Ciorogariu, Vasile Suciu, vicar greco-catolic, secretarii eparhiali Cornel Corneanu, Aurelian Magieru (viitorul episcop Andrei), protopopii Andrei Ghidiu, Gheorghe Popovici, profesorii Alexandru Borza \u015fi Al. Ciura s-au implicat \u00een organizarea manifest\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti privind realizarea unirii. Consiliul Na\u0163ional Central Rom\u00e2n solicita, la 10 noiembrie 1918, printr-un ultimatum la Budapesta puterea deplin\u0103 de guvernare asupra teritoriilor locuite de rom\u00e2ni. E\u015fu\u00e2nd negocierile cu delegatul maghiar, la 20 noiembrie 1918, Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n Central a convocat Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 pentru 1 Decembrie 1918 la Alba-Iulia unde se va hot\u0103r\u00e2 soarta rom\u00e2nilor. \u00cen data de 21 noiembrie, episcopii ortodoc\u015fi \u015fi greco-catolici din Transilvania, printr-o adres\u0103 comun\u0103 recuno\u015fteau Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n drept for conduc\u0103tor al luptei de eliberare na\u0163ional\u0103 asigur\u00e2ndu-l c\u0103 vor colabora \u00een vederea realiz\u0103rii tuturor idealurilor. Episcopul Roman Ciorogariu, prin circularele sale, a \u00eendemnat permanent preo\u0163ii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii pentru a \u015fti cum s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een acele momente.
\nLa 14 decembrie 1918, delega\u0163ia Marelui Sfat Na\u0163ional din Transilvania, din care f\u0103ceau parte episcopii rom\u00e2ni Miron Cristea \u015fi Iuliu Hossu, au prezentat regelui Ferdinand, la Bucure\u015fti, Actul Unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, document ce a fost \u00eenm\u00e2nat regelui de Vasile Goldi\u015f. Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia a fost consfin\u0163it\u0103 \u015fi de Conferin\u0163a de pace de la Trianon.
\n\u00cen noaptea care a precedat Adunarea de la Alba-Iulia din duminica de 1 Decembrie 1918, \u00een gara Apold (unde se adunaser\u0103 sute de oameni din satele de munte ce a\u015fteptau trenurile spre Alba) s-a organizat o nunt\u0103 simbolic\u0103 \u00eentre o fat\u0103 din S\u0103li\u015ftea (ce reprezenta Transilvania) \u015fi un b\u0103iat m\u0103rginean, reprezentant al statului rom\u00e2n. Preotul Ioan Lupa\u015f, protopopul S\u0103li\u015ftei, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i preo\u0163i au oficiat slujba cununiei, iar cei prezen\u0163i au petrecut toat\u0103 noaptea.
\nFie c\u0103 vorbim de clericii ortodoc\u015fi, de cei romano-catolici sau greco-catolici, \u00een actul istoric din Decembrie 1918, clerul rom\u00e2n a manifestat unitate fiind al\u0103turi de poporul din care f\u0103cea parte. Episcopii, consilierii, profesorii de teologie, protopopii \u015fi preo\u0163ii parohi au fost \u00een primele r\u00e2nduri asigur\u00e2nd func\u0163ionarea consiliilor \u015fi g\u0103rzilor na\u0163ionale. Spre exemplu: profesorii Nicolae B\u0103lan \u015fi Silviu Dragomir au activat la Sibiu, episcopul Miron Cristea \u00een Caransebe\u015f, vicarul Vasile Suciu, profesorii Alexandru Ciura \u015fi Alexandru Borza \u00een Blaj etc.
\nLa Marea Adunare de la Alba-Iulia, Biserica a fost reprezentat\u0103 de 5 episcopi, 4 vicari, 129 protopopi, numero\u015fi reprezentan\u0163i ai Institutelor teologico-pedagogice, studen\u0163i \u015fi preo\u0163i. La primele ore ale dimine\u0163ii s-a oficiat Sf\u00e2nta Liturghie \u015fi slujba de Te-Deum \u00een cele dou\u0103 biserici rom\u00e2ne\u015fti din Alba-Iulia. \u00cen cea ortodox\u0103 a slujit episcopul Ioan Papp. \u00cencep\u00e2nd cu orele 10 s-au desf\u0103\u015furat lucr\u0103rile Marii Adun\u0103ri Na\u0163ionale, \u00een sala Cazinoului, \u00een prezen\u0163a celor 1228 delega\u0163i oficiali. Ioan Suciu, organizatorul adun\u0103rii a citit procesul-verbal al \u015fedin\u0163ei. Episcopul Aradului, Ioan Papp a \u00eencheiat \u015fedin\u0163a mul\u0163umindu-le tuturor pentru contribu\u0163ia adus\u0103. La orele 14, delega\u0163ii s-au dus pe C\u00e2mpul lui Horia unde s-au \u0163inut cuv\u00e2nt\u0103ri celor peste 100.000 de rom\u00e2ni ce a\u015fteptau proclamarea unirii. Memorabile discursuri au fost rostite de episcopii Miron Cristea al Caransebe\u015fului \u015fi Iuliu Hossu din Gherla. \u00cen toate ora\u015fele \u015fi satele preo\u0163ii au explicat credincio\u015filor prezen\u0163i la slujbe importan\u0163a acestui eveniment.
\nBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103 a f\u0103cut pa\u015fi mari spre unificarea administrativ\u0103 prin includerea episcopilor ardeleni \u00een Sf\u00e2ntul Sinod al B.O.R. din Bucure\u015fti (1919), prin ridicarea ei la rang de Patriarhie (1925) \u015fi promulgarea Legii \u015fi Statutului de organizare al B.O.R. (1925).
\nOrtodoxia a fost principalul factor de men\u0163inere a poporului rom\u00e2n \u00een unitate, de \u00eent\u0103rire a propriei fiin\u0163e, B.O.R. fiind con\u015ftient\u0103 de rolul ce l-a purtat \u00een decursul istoriei.<\/p>\n
Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenfiin\u0163area mitropoliilor pe teritoriile statelor rom\u00e2ne, \u00een secolul al XIV-lea, constituie o nou\u0103 etap\u0103 \u00een via\u0163a Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne. Clerul \u015fi-a adus permanent contribu\u0163ia pentru intensificarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale prin: m\u0103rturisirea aceleea\u015fi credin\u0163e, \u015fcolile elementare \u015fi secundare aflate sub autoritatea mitropoliilor,…<\/p>\n