Dup\u0103 bunul obicei al moldovenilor de sub munte, exprimat sintetic prin formula \u201em\u0103clamor\u00e2sacunsac\u201d, adic\u0103 \u201em\u0103 duc la moar\u0103 s\u0103 aduc un sac\u201d, numele dasc\u0103lilor rurali, cam prea lungi dac\u0103 erau \u00eenso\u0163ite \u015fi de titluri, cum ar fi \u201edomnul institutor Alexandru \u015etef\u0103nescu\u201d, se reduceau de obicei la universalul \u201eDomnu\u201d, atribuit doar lor, lumin\u0103torilor satelor.<\/p>\n
\u00centre excep\u0163iile pu\u0163ine la num\u0103r \u015fi unanim admise, \u00een Neam\u0163 figura prescurtarea \u201eConu Alecu\u201d, nu \u201eDomnu\u201d, ce desemna persoana \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului din Alma\u015f, c\u0103tun al comunei Dobreni-Neam\u0163.<\/p>\n
Conu Alecu, dup\u0103 anul na\u015fterii, se \u00eenscria \u00een acele dou\u0103 providen\u0163iale genera\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori ilustrate \u00een literatura noastr\u0103 prin eroul romanului \u201eApostol\u201d al roma\u015fcanului Cezar Petrescu. Educa\u0163i potrivit principiilor haretiene, moldovenii absolven\u0163i ai prestigioaselor \u015fcoli normale din Ia\u015fi \u015fi din B\u00e2rlad duceau \u00een lumea satelor nu numai litera c\u0103r\u0163ii \u015fi tabla \u00eenmul\u0163irii, ci, pe l\u00e2ng\u0103 o solid\u0103 educa\u0163ie moral\u0103 \u015fi cultural\u0103, \u00eentreaga \u015ftiin\u0163\u0103 a gospodarului: agricultur\u0103, pomicultur\u0103, cre\u015fterea animalelor, albin\u0103rit, sericicultur\u0103, c\u00e2ntec \u015fi joc popular \u015fi c\u00e2te multe altele, de care memoria noastr\u0103 p\u0103guboas\u0103 azi nu mai are habar.<\/p>\n
Institutorul din Alma\u015f era plasat de s\u0103teni, cu v\u0103dit\u0103 inten\u0163ie, \u00eentre \u201eboierii\u201d locali, al\u0103turi de Conu Nae, mo\u015fierul, \u015fi, aten\u0163ie! (doar) Domnu Onu, proprietarul \u00eentreprinderii de prelucrare a lemnului.<\/p>\n
Dasc\u0103l des\u0103v\u00e2r\u015fit altminteri, Conu Alecu se deosebea fundamental de cei mai mul\u0163i camarazi de profesie prin via\u0163a sa din afara s\u0103lii de clas\u0103. Nu cump\u0103ra p\u0103m\u00e2nt, nu-\u015fi construia cas\u0103, locuia \u00eentr-o arip\u0103 a localului \u015fcolii \u015fi nu se ocupa nici cu albin\u0103ritul, nici cu pomicultura, pe scurt, cu nici o alt\u0103 \u00eendeletnicire a confra\u0163ilor haretieni.<\/p>\n
Miop \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, purt\u0103tor permanent de ochelari, semn distinctiv, pentru cons\u0103teni, al apartenen\u0163ei la protipendad\u0103, Conu Alecu se \u00eembr\u0103ca elegant, cu haine \u201ede comand\u0103\u201d, croite de me\u015fterul \u015epiner, purta p\u0103l\u0103rii aduse din capital\u0103 de ceaprazarul Cupermann, \u00eenc\u0103l\u0163a doar pantofi marca Batta, iar nelipsita sa cravat\u0103 din jurul g\u00e2tului era, vorba de mai t\u00e2rziu a ne\u00eentrecutului c\u00e2nt\u0103re\u0163 Domenico Modugno, \u201edi seta blu\u201d.<\/p>\n
De\u015fi nu-i era de nici un folos real, purta baston de abanos, cu m\u0103ciulie argintat\u0103; iar pe vreme ploioas\u0103, peste sacoul bine c\u0103lcat de soa\u0163a sa, \u00eembr\u0103ca un \u201efulgarin\u201d la mod\u0103, cump\u0103rat dup\u0103 reclama de la radio, ce suna cam a\u015fa: \u201eDe trei zile plou\u0103 foarte tare, iar\u0103 noaptea plou\u0103 mai pu\u0163in, dar eu am o bucurie mare, c\u0103 am fulgarin!\u201d.<\/p>\n
Cunoscut pentru onestitatea sa irepro\u015fabil\u0103, Conu Alecu a primit de la revizoratul \u015fcolar \u015fi importanta misiune de a duce \u00een fiecare lun\u0103 salariile c\u0103tre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii din mai multe comune \u00eenvecinate re\u015fedin\u0163ei de jude\u0163. Fiindc\u0103 nu dispunea de mijloace hipo de transport, pe vremea aceea, adic\u0103 \u00eenainte de 1940, autobuzele \u015fi alte motorizate figur\u00e2nd doar \u00een pozele din c\u0103r\u0163ile de \u201ecetire\u201d, Domnu Onu, proprietarul fabricii de cherestea, amabil, \u00eei punea la dispozi\u0163ie bri\u015fca sa urban\u0103, \u00eenzestrat\u0103 cu arcuri \u015fi ro\u0163i \u00eembr\u0103cate \u00een cauciuc.<\/p>\n
\u015ei a\u015fa, oprind la fiecare director de \u015fcoal\u0103 central\u0103 din circumscrip\u0163ie, unde se adunau to\u0163i cei \u00een drept s\u0103 primeasc\u0103 salariile lunare, Conu Alecu pl\u0103tea, \u00een timp ce Sura se realimenta din traista cu ov\u0103z. Afacerea asta dura totdeauna c\u00e2te dou\u0103 zile, timp \u00een care la \u015fcoli\u0163a din Alma\u015f \u00eei \u0163inea locul soa\u0163a dumnealui.<\/p>\n
Ultima \u015fcoal\u0103 la care f\u0103cea pl\u0103\u0163ile era, prin tradi\u0163ie, cea din Dobreni. Dup\u0103 ce toate salariile erau achitate, Conu Alecu se regala cu o cin\u0103 prelungit\u0103, acas\u0103 la Neculai Manca\u015f ori \u00een tov\u0103r\u0103\u015fia vechiului s\u0103u prieten mai v\u00e2rstnic, institutorul pensionar Gheorghe Cojocaru, totdeauna \u00een compania P\u0103rintelui Constantin, paroh \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor la \u015fcoala cu cinci posturi din Dobreni.<\/p>\n
Atunci curgeau snoavele \u015fi pove\u015ftile cele cuvenite la asemenea ocazie, p\u00e2n\u0103 noaptea t\u00e2rziu, c\u00e2nd Conu Alecu se l\u0103sa condus de Sura, de capul ei bine \u015fcolit de-a lungul anilor, p\u00e2n\u0103 la poarta lui Onu, unde vajnicul dasc\u0103l era recuperat de consoarta sa \u015fi dus acas\u0103 c\u0103tinel, cu dojan\u0103 rostit\u0103 \u00een \u015foapt\u0103 \u015fi cu alte asemenea ingrediente.<\/p>\n
Afl\u00e2nd c\u0103 i se zice Conu Alecu, fra\u0163ii Balt\u0103, vesti\u0163i briganzi din Crac\u0103ul Negru, un fel de combina\u0163ie modern\u0103 \u00eentre haiduci \u015fi ho\u0163i la drumul mare, au b\u0103nuit c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul ar fi bogat \u015fi l-au vizitat pragmatic \u00eentr-o noapte neagr\u0103 de toamn\u0103. Dar, dup\u0103 un preludiu dramatic, agrementat cu amenin\u0163\u0103ri apocaliptice, nefiind deloc pro\u015fti, ho\u0163ii au priceput repede c\u0103 institutorul se spunea literei din Scriptur\u0103, deci c\u0103 nu aduna nici un fel de comori pe p\u0103m\u00e2nt; \u00een concluzie, dup\u0103 o dulcea\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de cafea, fiindc\u0103 vizita se petrecea dup\u0103 miezul nop\u0163ii, i-au zis cu umor \u0163\u0103r\u0103nesc: \u201eAp\u0103i, Coane Alecu, s\u0103 fii s\u0103n\u0103tos mata, c\u0103 de-acu te trecem pe lista celor s\u0103raci \u015fi te-om ajuta cu ceva parale din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.\u201d<\/p>\n
Nu s-au \u0163inut de cuv\u00e2nt.<\/p>\n
\u00cen anii cumpli\u0163i ai dictaturii dejiste a partidului comunist, haretienii care \u00ee\u015fi ridicaser\u0103 case model \u015fi alc\u0103tuiser\u0103 gospod\u0103rii prospere deveniser\u0103 \u201echiaburi\u201d, adic\u0103 \u201edu\u015fmani de clas\u0103\u201d. Unii au \u00eenfundat pu\u015fc\u0103ria, precum Calistru din Roznov sau Dabija din Talpa; al\u0163ii au fost muta\u0163i de la s\u0103la\u015ful lor \u00een alt cap\u0103t de jude\u0163, precum so\u0163ii Teodorescu din Ruginoasa, Ioni\u0163\u0103 din \u015eerbe\u015fti sau Manca\u015f Gheorghe din B\u00e2rg\u0103uani, de c\u0103tre un satrap care avea s\u0103 se laude cinic, \u00een memoriile sale t\u00e2rzii, scriind ce tat\u0103 bun le-a fost prigoni\u0163ilor; iar cei mai mul\u0163i dasc\u0103li \u00eenst\u0103ri\u0163i s-au trezit da\u0163i afar\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u2026<\/p>\n
C\u00e2nd veni r\u00e2ndul lui Conu Alecu s\u0103 treac\u0103 pe sub furcile caudine ale \u201esectorului personal\u201d din inspectoratul \u015fcolar, devenit \u201esec\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt\u201d, dup\u0103 modelul sovietic, s-a constat cu stupoare c\u0103, \u00een pofida denumirii categoric anticomuniste, vestitul institutor din Alma\u015f f\u0103cea parte din categoria proletarilor, neav\u00e2nd alt\u0103 avere dec\u00e2t puterea sa de munc\u0103. Asta, ad\u0103ug\u00e2ndu-se realit\u0103\u0163ii c\u0103 nu f\u0103cuse politic\u0103 de nici un fel, i-a impresionat pe politruci \u00een asemenea m\u0103sur\u0103, \u00eenc\u00e2t l-au \u00eenconjurat pe b\u0103tr\u00e2nul dasc\u0103l cu o nesperat\u0103 aten\u0163ie pozitiv\u0103, cer\u00e2ndu-i doar s\u0103 renege calificativul \u201eConu\u201d, ceea ce Alexandru \u015etef\u0103nescu a f\u0103cut cu deosebit umor, promi\u0163\u00e2nd s\u0103-\u015fi \u00eensu\u015feasc\u0103, dac\u0103 s-o putea, noul apelativ, \u201eToar\u015fu Alecu\u201d.<\/p>\n
Mi-l amintesc cu nostalgie \u015fi chipul s\u0103u bonom \u00eemi lumineaz\u0103 deseori nop\u0163ile prea lungi, c\u00e2nd m\u0103 viziteaz\u0103 f\u0103r\u0103 de grab\u0103 umbrele ce vor trece definitiv \u00een marea uitare odat\u0103 cu mine. \u015ei, ca ele \u201es\u0103 nu moar\u0103 de tot\u201d, scriu\u2026<\/p>\n
<\/p>\n
Mihai MANCA\u015e<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dup\u0103 bunul obicei al moldovenilor de sub munte, exprimat sintetic prin formula \u201em\u0103clamor\u00e2sacunsac\u201d, adic\u0103 \u201em\u0103 duc la moar\u0103 s\u0103 aduc un sac\u201d, numele dasc\u0103lilor rurali, cam prea lungi dac\u0103 erau \u00eenso\u0163ite \u015fi de titluri, cum ar fi \u201edomnul institutor Alexandru…<\/p>\n